România este beneficiara FEPAM, fondul european maritim si politicilor de pescuit ale UE 2014-2020, (unul dintre cele cinci Fonduri Structurale si de Investiții, FSI). FEPAM sprijină pescarii și comunitățile costiere în tranziția către pescuitul durabil, în diversificarea economiei locale, crearea de locuri de muncă, dezvoltarea unei acvaculturi durabile, și facilitează accesul aplicanților la finanțare prin proiecte specifice. Fondurile sunt orientate către proiecte care îmbunătățesc mediul de viață al comunităților de pescuit - înființarea de grupuri de acțiune locală pentru pescuit (FLAG-uri).
Arhitectura FEPAM include la nivel național Autoritățile de Management pentru Pescuit si Acvacultură ca structuri responsabile de gestionarea și implementarea POPAM în statele membre. Programul operațional adoptat în România – POPAM, este în conformitate cu prioritățile FEPAM, precum și a politicii comune în domeniul pescuitului și a politicii maritime integrate a UE.
O verigă importantă în cadrul FEPAM este FARNET, echipa de asistență tehnică înființată de Comisia Europeană pentru a ajuta la implementarea DLRC în cadrul FEPAM și prin care FLAG-urile, autoritățile de management, cetățenii și experții din întreaga UE pot colabora la dezvoltarea durabilă a pescuitului și a zonelor costiere.
Studiul FARNET “FLAG Support to Women in Fisheries and Aquaculture” din Noiembrie 2018, identifică la nivel european că nu există o inegalitate semnificativă de gen pentru managerii FLAG în cadrul eșantionului analizat, femeile reprezentând 47% din toți managerii FLAG. În România funcționează actualmente 22 de FLAG-uri (de două ori mai multe decât în perioada 2007-2013), iar din acestea 12 au ca manageri femei, reprezentând 55% din total, ceea ce nu este o particularitate în sine întrucât România este pe primele locuri în Uniunea Europeană în ce privește numărul femeilor aflate în poziții cheie de management, atât în companiile cu capital străin, cât și în cele românești. Atunci, de ce le-am numit învingătoare și prin ce sunt ele deosebite?
Întâi de toate pentru că sectorul pescăresc este unul tradițional dominant masculin, cu toate că prin promovarea egalității de șanse forța de muncă feminină a crescut în ultimii ani și procentele sunt de 51,3% bărbați si 48,7% femei. Și pentru că femeile manageri sunt lideri puternici pentru că șansele sunt preponderent împotriva lor să conducă. Când sunt subordonate este nevoie de o voință suplimentară pentru a ajunge în vârf, motiv pentru care femeile care acced poziții în top sunt extraordinar de puternice și capabile. Dar ce le face pe femei cu adevărat “speciale”, atâta timp cât ca și colegii lor bărbați au aceleași sarcini de serviciu și principala lor responsabilitate este atingerea obiectivelor asumate prin strategiile de dezvoltare locală din teritoriul FLAG? Iată câteva motive! Celebra “intuiție feminină” se bazează pe observare profundă și o bună comunicare cu membrii echipei, ceea ce conduce la o coordonare mai eficientă și o echipă mai unită. Apoi, spiritul consensual, empatia, capacitatea de ascultare și considerarea opiniilor celorlalți conduc la soluții eficiente în soluționarea mai ușoară a problemelor. Nu în ultimul rând pentru că femeile muncesc mai mult pentru depășirea provocărilor. O primă constatare este că nu ceea ce fac femeile manageri este altfel, ci modul cum lucrează este diferit.
Anca, Ana-Maria, Flori, Corina, Mădălina, Mirela, Dorina, Ana, Roxana, Laura, Violeta și Florentina sunt cele 12 femei manageri. Au avut amabilitatea sa îmi răspundă la câteva întrebări despre activitatea lor. Ana-Maria a definit cu cuvinte-cheie fiecare dintre aspectele discutate. Mi-a plăcut și le-am inclus ca preambul.
TIMING: Patru dintre ele au devenit manageri de FLAG din 2011/12, iar celelalte opt după 2014, considerând aceasta o provocare, o responsabilitate imensă, o misiune sau un parcurs dorit. Au fost sprijinite pentru experiența lor de lucru în FLAG sau GAL, pentru experiența în proiecte cu finanțare europeana sau în programul LEADER / DLRC dar și privite cu scepticism la început (de pescari sau acvacultori). Flori spune “pentru mine a însemnat si înseamnă o noua și mare provocare si o mare mândrie că am pus si eu umărul la dezvoltarea zonei si a județului in care m-am născut si trăiesc”, iar Corina consideră că “ nimic nu este dificil atât timp cat ești încrezător in forțele tale si in echipa pe care ti-o formezi”.
EXPERIENȚA: Cele mai dificile aspecte ca manageri sunt considerate formarea echipei și menținerea acesteia între perioadele de programare. Apoi legislația greoaie și procedurile complicate la nivelul programului, primul an de funcționare sau întocmirea primului ghid la nivelul FLAG pentru apeluri de proiecte. De asemenea dificile au fost instabilitatea în anumite momente la nivel central și acceptarea cu greutate de către Autoritatea de Management a unor cerințe ale FLAG-urilor, dar și reticența inițială la nivel local privind înțelegerea faptului ca finanțările POPAM sunt reale și pot fi puse la lucru în mod concret în beneficiul comunității. Un aspect important a fost sprijinirea pescarilor și piscicultorilor care întâmpină dificultăți, inclusiv în gestionarea fermelor piscicole. Violeta povestește că un acvacultor la o convocare AGA a rugat să nu mai fie sunat. În schimb, la următoarea ședință a venit soția acestuia care a spus: ”Nu-l băgați în seamă pe soțul meu, eu vreau proiect pentru lacul nostru!” Și acum implementează un minunat proiect de dezvoltare cu panouri fotovoltaice și multe altele”. În general, soluționarea problemelor FLAG s-a făcut în primul rând în echipă și prin dobândirea experienței. Au mai fost menționate ca metode de depășire a provocărilor dialogul între FLAG-uri și sprijinul AM și FARNET.
ADAPTARE: Principalele schimbări pentru FLAG-uri după declararea pandemiei de COVID-19 au fost implementarea măsurilor sanitare și de protecție și stabilirea modului nou de lucru, preponderent online, ca și asigurarea permanenței la biroul FLAG. Au fost sprijiniți beneficiarii care au înregistrat dificultăți în respectarea termenelor – și AM a amânat cu două luni termenele inclusiv termenul de depunere de către FLAG-uri a proiectelor de cooperare. În sprijinul comunităților, FLAG / GAL Dunărea de Sud a sprijinit producătorii locali, creând pagina Rural gustos - piața virtuală GAL, https://www.facebook.com/groups/530506257652105 și http://ruralgustos.ro/blog/piata-de-peste-zimnicea.html pentru a da posibilitatea micilor producători și consumatorilor sa-si vândă/ achiziționeze produsele necesare in mediul online. În Galați, unul dintre beneficiarii de finanțare prin Strategia FLAG care si-a achiziționat imprimanta 3D prin proiect, a ajutat sectorul medical realizând in regim de voluntariat viziere de plexiglas, pe care le-a donat cadrelor medicale. FLAG-ul s-a implicat prin susținerea in mediul online a activităților acesteia, cu atât mai mult cu cât o persoană implicată în această inițiativă este angajata FLAG.
OPTIMISM: Este definirea perioadei următoare atât pe termen scurt (inclusiv finalizarea implementării strategiilor și proiectele de cooperare), cât și în perspectivă. Violeta spune că mai sunt multe lucruri de făcut la nivelul teritoriului. Fondurile alocate pe această strategie s-au epuizat, dar cerințele sunt încă mari. Sunt deja creionate ideile de acțiuni eligibile pentru următoarea strategie și asta datorită interacțiunilor cu micii întreprinzători din domeniul pescuitului și turismului care solicită sprijin în materializarea ideilor lor. Dorim să punem un accent mai mare pe digitalizare, cercetare, ecologizare, educație, domenii care se regăsesc de altfel și în prezenta strategie, dar care nu s-au concretizat într-o adevărată cerere de finanțare. Ana Maria propune o gândire mai adaptata la nevoile specifice a acțiunilor finanțabile si a intensității sprijinului nerambursabil (situația pescuitului comercial din Romania, pe Dunăre in special fiind diferită de pescuitul comercial practicat in Spania, Italia etc.), o mai mare implicare a factorului local, o orientare pe calitatea proiectelor si efectele reale ale implementării acestora asupra teritoriului si nu pe cantitate si viteza de cheltuire a banului public. Iar Mirela se gândește la o implicare și mai activă a tuturor actorilor din zonele pescărești, în special a copiilor și a tinerilor.
ECHILIBRU: Ultima întrebare adresată femeilor manageri s-a referit la aspecte personale. Deși foarte diferite, răspunsurile primite pot fi definite cel mai bine de Roxana, care spune că implementarea strategiei locale in cadrul FLAG poate sa devina in anumite momente un obiectiv care depășește sfera profesionala, pentru ca sunt momente in care este dificil sa faci o distincție clară intre timpul petrecut la birou si viața privată. Ca in toate lucrurile, se instalează la un moment dat un echilibru și pot spune că în prezent reușesc să gestionez mai bine limita dintre îndatoririle profesionale și cele personale fără a aduce un prejudiciu niciuneia dintre ele.
Ce mai este de spus ? Că între femeile manageri de FLAG avem o proaspătă mămica care a născut în plină pandemie COVID-19 și foarte tânără și frumoasă bunică. Că sunt active, practice, legate de comunitatea lor, că au pasiuni și hobby-uri, fac activități interesante și unice și le place să experimenteze! Și totuși, principala concluzie este că aceste 12 femei puternice și învingătoare nu sunt eroine, ci doar oameni ai timpului lor.
Simona Pascariu, FARNET - Expert Geografic pentru România
