La Galaţi, a avut loc luni, cu sprijinul Ambasadei Norvegiei, reprezentată chiar de ambasadoarea acestei ţări, Tove Bruvik Westberg, în parteneriat cu Patronatul IMM-urilor Galaţi şi Asociaţia Tinerilor Întreprinzători Galaţi, o dezbatere al cărei subiect a vizat Responsabilitatea Socială Corporatistă (CSR).
Responsabilitatea corporatistă înseamnă relaţii oneste cu angajaţii, partenerii de afaceri, dar şi cu membrii comunităţii. În mediul economic şi social de astăzi provocările legate de responsabilitatea socială ar trebui să câştige din ce în ce mai multă importanţă, în special în sectorul de business, pentru că bunul mers al unei companii şi atingerea scopului final, performanţa financiară, adică profitul, sunt într-o legătură directă cu bunăstarea angajaţilor, starea de mulţumire a furnizorilor şi clienţilor şi climatul de linişte din societate.
Agenţii economici gălăţeni şi membrii ONG-urilor locale care au fost prezenţi la eveniment au privit iniţiel cu stepticism posibilitatea de a implementa CSR în societatea românească, dar vorbitorii au reuşit să-i convingă că de fapt ei fac - voluntar sau impinşi de la spate de lege - gesturi de responsabilitate socială. Problema este că nu fac destul. În goana după profit, uită adesea că profitul vine din muncă responsabilă iar munca responsabilă o fac oamenii trataţi cu responsabilitate. Poate părea un joc de cuvinte, dar realitatea este că un om tratat cu respect la job şi plătit corect va munci cu spor şi va pleca acasă ducând cu sine sentimentul de onestitate, care poate înnobila relaţiile din familie şi din societate, iar într-o societate onestă va funcţiona o economie curată. E un cerc vicios dar, deşi poate părea o utopie, fiecare dintre noi ar putea, cu puţină grijă faţă de cel de lângă el, să îmbunătăţească lumea în care trăim şi muncim. Cum ziceam, e o chestiune de voinţă.
