Duminică, 21 decembrie, era Traian Băsescu s-a încheiat, iar sentimentele care marchează această tranziţie către noul regim sunt contradictorii. Mulţi români au mai degrabă o părere proastă despre fostul preşedinte şi acest lucru se datorează în bună parte discursului şi acţiunilor la limita legii, cu care Traian Băsescu a înţeles să se facă cunoscut. Anunţarea tăierilor de salarii este probabil cea mai mare gafă pe care un preşedinte o putea comite, dacă este să privim acest lucru doar prin prisma faptului că nu stătea în atribuţiile constituţionale ale şefului statului să facă asta. Limbajul de multe ori jignitor la adresa unei părţi a presei, dar şi a unor figuri publice completează derapajele pe care Traian Băsescu nu a reuşit sau nu a vrut să le ţină în frâu. Este bine ca un şef de stat să fie direct, să îşi facă cunoscute intenţiile, dar în egală măsură comportamentul pe care îl are în societate şi modul în care îşi pune în aplicare proiectele trebuie să fie exemplare, pentru că trebuie să fie un model pentru comunitate şi clasa politică. Nu poate fi însă negat rolul său în garantarea independenţei justiţiei şi cred că aceasta va rămâne moştenirea sa ca preşedinte al României. Deşi, legal, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei, Traian Băsescu a acţionat constant pentru ca acest lucru să se întâmple cu adevărat şi a luat atitudine atunci când s-a încercat subminarea puterii judecătoreşti de către anumite elemente ale clasei politice. Lupta împotriva corupţiei, pe care fostul preşedinte al României a transformat-o într-un veritabil portdrapel în cele două mandate prezidenţiale a fost cumva umbrită de arestarea fratelui său, culmea, pentru corupţie, dar, aşa cum bine se spune, atunci când te scalzi în troacă, te mănâncă porcii. Succesorul său, Klaus Iohannis, vine pe o cotă de popularitate uriaşă, cum rar s-a întâmplat în cei 25 de ani de la căderea comunismului. Tocmai de aceea aşteptările sunt foarte mari, iar ultima mutare a lui Klaus Iohannis ca preşedinte al PNL nu a fost deloc inspirată şi a dat naştere la tot soiul de interpretări. Este vorba de „recomandarea” ca Alina Gorghiu să îi succeadă în fruntea liberalilor, ce aminteşte mai degrabă de o acţiune marca Traian Băsescu. Un nou mod de a face politică este lucrul de care România are cea mai nevoie în momentul de faţă, însă persoana care să facă asta era opţiunea exclusivă a membrilor PNL, iar Iohannis ştia asta. Nu cred că Ludovic Orban era o bună alegere pentru a-i aduce pe liberali la guvernare, ţinând cont de trecutul destul de pestriţ şi de activitatea sa mediocră ca ministru, dar, aşa cum spuneam, doar liberalii erau în măsură să decidă. Sper ca prima acţiune a lui Klaus Iohannis ca preşedinte al României să fie mult mai inspirată, pentru că dacă este un lucru pe care românii îl urăsc mai mult decât orice, este să li se spună una şi să se facă cu totul altceva.
