Expresia îi vizează, evident, pe cei care de 25 de ani căpuşează ţara asta cocoţaţi în diverse funcţii, de care nu au habar nici măcar la nivelul portarului de la uşa instituţiei. Pentru ei nu are prea mare importanţă, pentru că băieţii au învăţat ceea ce contează, respectiv să cotizezi la partid, să execuţi ordinele fără discuţie, chiar dacă prin ele ar încălca legea şi, evident, să te căpătuieşti pe socoteala fraierilor care au votat ca oile. Motivul pentru care DNA va avea lejer de lucru şi pentru următorii zeci de ani este că sistemul politic este astfel conceput, încât el nu se poate reforma din interior. Singura cale este înlocuirea completă a zarzavaturilor care populează Parlamentul, dar aici apare dilema, pentru că persoanejele astea nu se vor lăsa duse de acolo nici cu mascaţii. Dovada megalomaniei de care au început să sufere unii dintre ei este că se consideră îndreptăţiţi să primească pensii grase, de mii de lei pe lună, doar pentru că au dormit în bănci timp de un mandat sau mai multe. Răspunsul normal şi firesc ar fi alegerile, dar ne-am procopsi cu imitaţiile celor care ne jefuiesc, pardon, ne conduc, de atâţia ani, pentru că sistemul de selecţie al celor care sunt promovaţi în funcţii publice este deopotrivă corupt şi imoral. De pildă, bună parte din locurile eligibile în Parlament sunt efectiv cumpărate, ca la aprozar, de tot soiul de nenea, care au la acel moment disponibilitatea financiară şi obrazul gros, ca să facă pasul ăsta. Lucruri ca onestitatea, competenţa, dragostea de ţară sunt doar chestii de care poţi râde cu prietenii la un pahar, când doar ele ar trebui să conteze. Cei care se autointulează cel mai mare partid din România şi-au ales în frunte un condamnat penal, ce-i drept în primă instanţă, pe sistemul plenarelor CC ale PCR. Ce pretenţii mai poţi avea de la un astfel de formaţiune politică? Singura şansă este cea adoptată de ţările nordice, unde populaţia (cu un înalt spirit civic), a decis să nu mai voteze niciun candidat de pe listele partidelor politice. Rezultatul a fost pe alocuri amuzant, dar pe fond clasa politică a fost efectiv înlocuită cu una nouă. Cred că este inutil să mai spun că ţări precum Norvegia, Suedia sau Finlanda se amuză când aud de criză economică sau şomaj. Noi putem opta pentru varianta asta sau pe cea în forţă, atât de caracteristică românilor şi nu cred că trebuie să ne întoarcem prea mult în urmă, ca să ne amintim cum s-a terminat. Oricum ar fi, măcar să facem ceva, pentru că am ajuns spectatori în propria ţară. Nici măcar nu mai reacţionăm, preferând să îi lăsăm pe alţii să decidă pentru noi, numai că şi ei au plecat de pe meleagurile astea, aşa că aş spune că nu mai avem de ales. Că aşa suntem noi, acţionăm doar când ne ajunge cuţitul la os, nu mai devreme. Sper măcar acum să facem ceva, pentru că ceasul al doisprezecelea a trecut demult, iar tot ce ne-a mai rămas este praful de pe tobă.
