Preţurile medii la electricitate pentru consumatorii casnici din UE au continuat să crească semnificativ în primul semestru din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022, de la 25,3 euro/100 kWh la 28,9 euro/100 kWh, iar Ţările de Jos, Lituania şi România sunt statele membre UE cu cel mai semnificativ avans, în moneda naţională, arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Sunt cele mai ridicate preţuri la electricitate de când se dau publicităţii statisticile Eurostat.
După o creştere majoră a preţurilor care a început înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia, dar a urcat semnificativ în semestrul doi din 2022, preţurile la electricitate şi gaze naturale se stabilizează. Preţurile la energie au crescut în urma majorării preţului gazelor naturale, care este considerat un combustibil marginal. Aceasta s-a întâmplat deoarece importurile din Rusia au scăzut şi s-au căutat alte importuri. Piaţa energiei este evaluată după combustibilul marginal, ceea ce înseamnă că preţul gazelor naturale afectează preţurile pe piaţa electricităţii. Au fost implementate mecanisme destinate atenuării presiunilor asupra consumatorilor, unul din acestea fiind subvenţiile.
Preţul fără impozitele pe electricitate şi gazele naturale sunt în scădere. Parţial, statele membre UE au retras măsurile de sprijin. Ca rezultat, preţurile cu impozite pentru consumatorul final este uşor mai ridicat decât în primul semestru din 2022.
Comparativ cu primul semestru din 2022, în primele şase luni din acest an ponderea taxelor în factura la electricitate a scăzut de la 23% la 19% (minus 4%), iar la factura de gaze de la 27% la 19% (minus 8%), toate statele membre UE adoptând subvenţii guvernamentale, reduceri de taxe şi impozite pentru a compensa preţurile ridicate la energie.
În primul semestru din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022, preţurile la electricitate pentru consumatorii casnici au crescut în 22 de state membre UE. Cel mai semnificativ avans, exprimat în moneda naţională, a fost în Ţările de Jos (953%), Lituania (88%), România (77%) şi Letonia (74%), iar cel mai redus în Spania (minus 41%) şi Danemarca (minus 16%).
Scăderi mai reduse au fost în Portugalia (minus 6%), Malta (minus 3%) şi Luxemburg (minus 0,4%). În Ţările de Jos creşterea este legată de câţiva factori: măsurile de sprijin din 2022 nu au fost continuate în 2023, iar impozitele pe energie electrică s-au dublat pentru gospodării.
Exprimate în euro, cele mai scăzute preţuri medii la electricitate pentru consumatorii casnici din UE în primul semestru din 2023 au fost în Bulgaria (11,4 euro/100 kWh), Ungaria (11,6 euro/100 kWh) şi Malta (12,6 euro/100 kWh), iar cele mai ridicate în Ţările de Jos (47,5 euro/100 kWh),) Belgia (43,5 euro/100 kWh), România (42 euro/100 kWh) şi Germania (41,3 euro/100 kWh).
În primul semestru din 2023, preţurile medii la gaze naturale pentru consumatorii casnici din UE au continuat să crească, comparativ cu perioada similară din 2022, de la 8,6 euro/100 kWh la 11,9 euro/100 kWh. Sunt cele mai ridicate preţuri de când se dau publicităţii statisticile Eurostat.
Între primul semestru din 2022 şi primul semestru din 2023, preţurile gazelor naturale au crescut în 20 din cele 24 de state membre UE care raportează preţurile la gaze. Cel mai semnificativ avans, exprimat în moneda naţională, a fost în Letonia (139%), România (134%), Austria (103%), Ţările de Jos (99%) şi Irlanda (73%). Scăderi au fost în Estonia, Croaţia şi Italia (de la minus 0,6% la minus 0,5%, în timp ce în Lituania preţul a rămas stabil.
Exprimate în euro, cele mai scăzute preţuri medii ale gazelor naturale pentru consumatorii casnici din UE în primul semestru din 2023 au fost în Ungaria (3,4 euro/100 kWh) şi Slovacia (5,7 euro/100 kWh), iar cele mai ridicate în Ţările de Jos (24,8 euro/100 kWh), Suedia (21,9 euro/100 kWh) şi Danemarca (16,6 euro/100 kWh), notează Agerpres.
