Rectificarea bugetară presupune salarii şi subvenţii mărite şi diminuarea masivă a investiţiilor

Luni, 26 Octombrie 2015 00:00
Publicat în Economie
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Rectificarea bugetară presupune majorarea semnificativă a cheltuielilor curente, respectiv salarii, subvenţii şi bunuri şi servicii, concomitent cu o diminuare masivă a cheltuielilor cu investiţiile, ceea ce înseamnă o amânare a acestor cheltuieli pe anii următori, având în vedere necesarul imens de investiţii în infrastructură, reiese din opinia emisă de conducerea Consiliului Fiscal cu privire la a doua rectificare bugetară pe 2015.

În aceste condiţii, la care se adaugă şi intrarea în vigoare a reducerilor de taxe cuprinse în Codul Fiscal, deficitul bugetar se va apropia de 3% din PIB în 2016 şi va depăşi această limită în 2017, menţionează reprezentanţii Consiliului Fiscal.

"În esenţă, pe partea de cheltuieli bugetare are loc o majorare semnificativă a cheltuielilor curente (personal, bunuri şi servicii, subvenţii) concomitent cu diminuare masivă a cheltuielilor totale de natura investiţiilor programate, care sunt prevăzute să scadă cu 3,155 miliarde de lei faţă de nivelul prevăzut în prima rectificare bugetară din anul 2015. Această evoluţie este în linie cu execuţia bugetară la 8 luni care consemnează un nivel al investiţiilor de circa 15,13 miliarde de lei (circa 2,1% din PIB) în condiţiile unei ţinte declarate de 47,36 miliarde de lei (6,72% din PIB), modificată acum la 44,2 miliarde lei (6,27% din PIB)", se precizează în documentul citat.

Consiliul Fiscal notează că, analizând realizările în ceea ce priveşte cheltuielile de investiţii din perioada 2012-2014, se observă "în mod constant deviaţii considerabile, în sensul că rezultatele execuţiilor sunt, fără excepţie, inferioare estimărilor din bugetele iniţiale şi din cele rectificate, iar evoluţiile din anul curent indică un rezultat similar".

Potrivit Consiliului Fiscal, amânarea investiţilor va pune presiune bugetară suplimentară pe anii următori, când vor intra în vigoare şi măsurile de reduceri de taxe şi impozite cuprinse în noul Cod Fiscal.

„Această evoluţie (scădere investiţiilor - n.r.) nu este, însă, una dezirabilă, fiind bine ştiut din clasamentele internaţionale de competitivitate că slaba calitate a infrastructurii reprezintă principala problemă de competitivitate a României în materie de calitate a mediului investiţional. Cu toate acestea, cheltuielile de investiţii publice au scăzut continuu în ultimii ani, urmând să atingă probabil în 2015 minimul ultimilor 10 ani în termeni de procent din PIB. În acest context, reducerea cheltuielilor de investiţii, neînsoţită de o îmbunătăţire semnificativă de eficienţă, pentru a acoperi reducerile de taxe şi creşterile de cheltuieli salariale în sectorul bugetar, este contraproductivă şi va avea efecte nefavorabile pe termen mediu asupra creşterii economice potenţiale a economiei. În plus, reducerea investiţiilor nu poate fi decât o amânare a acestora, necesitatea efectuării acestora la o dată ulterioară fiind de natură să pună presiune pe buget pe termen mediu şi lung”, opinează Consiliul Fiscal.

La amânarea cheltuielilor de investiţii se vor adăuga, în anii următori, creşterile salariale semnificative anunţate şi reducerea amplă a taxelor şi impozitelor prevăzută în noul Cod Fiscal, ceea ce, potrivit Consiliului Fiscal, va genera apropierea deficitului de limita de 3% din PIB în 2016.

„Pe termen mediu, angajarea unor cheltuieli suplimentare de natură permanentă (cum ar fi cele de natură salarială) semnificative, concomitent cu o reducere amplă a taxelor şi impozitelor prevăzută în noul Cod Fiscal (în special a celor pe consum - TVA şi accize) sunt de natură, în lipsa unor măsuri compensatorii, să apropie deficitul în 2016 de limita de 3% din PIB concomitent cu devierea semnificativă de la obiectivul pe termen mediu de 1% deficit structural. În plus, anul 2017 ar putea consemna depăşirea limitei de 3% din PIB, în principal în condiţiile în care va intra în vigoare a doua serie a măsurilor prevăzute în noul Cod Fiscal. Prin urmare, derapajul bugetar ar fi unul de natură structurală şi ar vulnerabiliza poziţia finanţelor publice la următoarea fază descendentă a economiei, costurile ulterioare în materie de ajustare depăşind beneficiile pe termen scurt asupra convergenţei reale generate de un deficit bugetar mai mare în faza de ascensiune economică”, subliniază Consiliul Fiscal.

Ministerul Finanţelor Publice ia în calcul o majorare a veniturilor bugetare cu 2,624 miliarde de lei şi a cheltuielilor bugetare cu 2,632 miliarde de lei, iar deficitul bugetului general consolidat rămâne la 1,85% din Produsul Intern Brut, respectiv 13,004 miliarde lei, potrivit Notei de fundamentare a Proiectului de Ordonanţă de urgenţă cu privire la a doua rectificare bugetară din acest an.

Printre indicatorii macroeconomici care stau la baza rectificării sunt creşterea PIB în primul semestru din acest an cu 3,8%, ca urmare a contribuţiei pozitive a cererii interne (4,8 procente), care s-a bazat, în principal, pe relansarea investiţiilor, îndeosebi a celor din sectorul privat. Formarea brută de capital fix s-a accelerat cu 9,2% faţă de semestrul I 2014, când declinul investiţiilor a fost de 8,2%.

Mai multe din această categorie:

Lasă un comentariu