În ceea ce priveşte calitatea aerului în România, lucrurile nu se prezintă într-un mod ideal, în 2021, ţara noastră continuând să rămână în fruntea topului european şi mondial în ceea ce priveşte poluarea.
Un raport al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, ce are la bază datele centralizate pe portalul www.calitateaer.ro, arată că pentru poluantul SO2 a fost înregistrată depăşirea valorii-limită orare, dar nu mai mult de 24 de ori, la o singură staţie.
La benzen a fost consemnată o singură depăşire a valorii-limită anuale la o staţie, iar pentru NO2, la trei staţii au fost înregistrate depăşiri a valorii-limită anuale. Aceeaşi valoare dar din punct de vedere orar nu au fost mai mult de 18 ori/an. În cazul PM10 au fost înregistrate peste 35 de depăşiri ale valorilor-limită zilnice la cinci staţii şi nicio depăşire a valorii-limită anuale. Cât priveşte PM 2,5, datele oficiale relevă faptul că nu a fost înregistrată nicio depăşire a valorii-limită anuale.
În acest moment, România duce în spate un infringement pentru calitatea proastă a aerului pentru depăşiri ale valorilor medii stabilite la nivelul Uniunii Europene, iar autorităţile locale din Bucureşti, Braşov şi Iaşi încă gândesc planuri. Trimiterea României în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene este ultima etapă a procedurii de infringement.
Pe acest subiect, comisarul european pentru mediu, oceane şi pescuit, Virginijus Sinkevicius, a declarat, recent, într-un interviu acordat AGERPRES, că situaţia, din nefericire, s-a înrăutăţit.
"Este posibil ca acest lucru să poată fi legat de îmbunătăţirea reţelei, de faptul că există mai multe staţii de monitorizare, şi aceasta este probabil evoluţia pozitivă, faptul că există mai multe staţii de monitorizare. Dar în mod clar practicile nu se schimbă şi problemele doar se agravează. Asta necesită soluţii multiple. În primul rând, de fiecare dată când ai de-a face cu poluarea trebuie să te uiţi la sursă şi cum să reduci această poluare la sursă. Deja am discutat chestiunea transportului, (...) care este una importantă", a spus Sinkevicius.
Calitatea aerului este monitorizată cu 156 de staţii automate de monitorizare a aerului
În prezent, în România, calitatea aerului este monitorizată cu 156 de staţii automate de monitorizare a aerului, ce fac parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA) şi furnizează, în timp real, Comisiei Europene (CE), informaţii pe această temă.
Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a demarat procesul de modernizare şi extindere a Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA). Astfel, în 22 octombrie 2021, instituţia a informat că un număr de 14 staţii noi de măsurare a calităţii aerului au fost puse în funcţiune sau instalate în şase judeţe, în primul semestru al acestui an.
În primele şase luni ale anului 2021, în afară de cele 14 staţii noi de măsurare a calităţii aerului, au fost încheiate contractele pentru achiziţia a 30 analizoare pentru PM10/PM2.5 şi patru auto-laboratoare sau unităţi mobile dotate cu echipamente pentru măsurarea mai multor poluanţi.
Datele ministerului de resort relevă faptul că, din totalul celor 14 staţii noi, şapte sunt deja în funcţiune (în judeţele Argeş, Bihor, Braşov, Covasna, Harghita, Olt şi Prahova), patru sunt instalate şi urmează să fie puse în funcţiune (în Bucureşti şi în judeţul Constanţa), iar trei se află în curs de instalare (în judeţele Bacău şi Cluj). Acestea vor fi dotate cu 38 de echipamente pentru determinarea poluanţilor NO2/NOx, O3, C6H6, PM10 şi PM2,5.
Totodată, cele 30 analizoare de PM10 şi PM2.5 sunt amplasate în Bucureşti, Ilfov, Cluj, Iaşi şi Braşov, în timp ce patru auto-laboratoare/unităţi mobile de monitorizare a concentraţiilor de poluanţi vor fi conectate la reţelele locale de monitorizare a calităţii aerului înconjurător, respectiv APM Bucureşti, APM Bacău, APM Braşov şi APM Iaşi.
România, la început de drum în ceea ce priveşte fabricile de baterii destinate maşinilor electrice
România nu dispune, la ora actuală, de o unitate de producţie pentru baterii destinate maşinilor electrice, însă la orizont se întrevăd o serie de investiţii pe acest segment.
Varta vizează România ca locaţie pentru o investitie de un miliard de euro într-o unitate de baterii pentru maşini electrice. De asemenea, compania germană Draxlmaier a anunţat că va investi 200 de milioane de euro la Timişoara, în următorii şase ani, pentru o fabrică de baterii pentru maşini electrice.
În acelaşi timp, Rombat a anunţat, în 2021, că va începe să furnizeze celulele pentru bateriile litiu-ion destinate maşinilor electrice, în noua fabrică din Bucureşti.
Canadienii de la Rock Tech Lithium, companie înfiinţată în 1996, care este listată şi la Bursa de la Frankfurt, au anunţat că vor investi 400 de milioane de euro pentru o unitate de producţie de componente pentru maşinile electrice. Aici ar urma să fie produsă pulberea de litiu necesară bateriilor, materia primă urmând să fie adusă din Canada. (sursa Agerpres)
Citește și Piaţa maşinilor "verzi" din România, în plină dezvoltare (I)
