Îmbătrânirea populaţiei şi bolile românilor devin o bombă socială şi economică, iar România are nevoie urgentă de 50.000 de asistenţi medicali, se arată într-un studiu realizat de Frames şi remis, luni, Agerpres.
Pe fondul migraţiei personalului specializat (medici, asistenţi, infirmieri) către străinătate, situaţia asistenţei medicale din România a intrat într-o zonă de risc sanitar. România are nevoie urgentă de peste 50.000 de asistenţi medicali pentru a face faţă provocărilor sanitare din următorii ani generate de îmbătrânirea populaţiei şi de deteriorarea accentuată a sănătăţii categoriilor vulnerabile, în special copii şi bătrâni.
Pe an ce trece, populaţia României îmbătrâneşte şi devine tot mai bolnavă. Potrivit datelor furnizate de lnstitutul Naţional de Statistică, populaţia vârstnică a ţării noastre a depăşit-o cu peste 20% pe cea tânără, cu vârste de până în 14 ani, iar perspectivele următorilor ani indică o accentuare ale acestui fenomen.
Numărul bătrânilor de peste 65 de ani, de exemplu, a trecut de 3,8 milioane de persoane (17,5% din total), în timp ce numărul copiilor este de numai 3,19 milioane (14,5%).
La 1 ianuarie 2022, cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 50-54 ani (8,9%), o categorie care peste 10-15 ani va ieşi la pensie.
În ceea ce priveşte starea de sănătate, speranţa de viaţă în România este printre cele mai scăzute din Europa. Bolile cardiovasculare sunt principalele cauze ale mortalităţii, în timp ce cancerul pulmonar este cea mai frecventă cauză de decese provocate de cancer.
Rata consumului de alcool şi a alimentaţiei nesănătoase raportate în rândul românilor este mai mare comparativ cu media UE. Excesul de greutate, obezitatea şi fumatul în rândul adolescenţilor sunt ridicate în România şi au crescut constant în ultimele două decenii.
România are nevoie urgentă de un plan naţional de pregătire în zona asistenţei medicale
Potrivit studiului Frames, realizat la iniţiativa Şcolii Postliceale Sanitare "Carol Davila" şi a Liceului Teoretic "Dr. Mioara Mincu" din Bucureşti, pe fondul acestor probleme, România are nevoie urgentă de un plan naţional de pregătire în zona asistenţei medicale.
"Nevoia de personal din clinici, din spitale, din cabinetele medicale din ţară este uriaşă şi va creşte semnificativ în următorii ani, pe măsura accentuării îmbătrânirii populaţiei. Chiar dacă numărul angajaţilor pregătiţi de noi şi de alte instituţii a crescut în ultimii ani, pe fondul migraţiei, multe dintre domeniile sanitare se confruntă cu o criză acută de personal, astfel că, raportându-ne la nivelul populaţiei, mai avem nevoie de cel puţin 50.000 de asistenţi medicali'', afirmă prof. Aurelia Şova, directorul Şcolii Postliceale Sanitare "Carol Davila".
Datele Institutului Naţional de Statistică arată că în România lucrau, în 2020, 137.589 de asistenţi medicali cu pregătire medie, cu 18.000 mai mulţi decât în 2015. Acestora li se adaugă alţi peste 16.784 asistenţi medicali cu studii superioare.
Potrivit datelor Eurostat, în pofida creşterii numărului de angajaţi în ultimul deceniu, numărul de medici şi asistenţi medicali rămâne cu mult sub mediile UE.
În 2019, existau 3,2 medici practicanţi la 1 000 de locuitori, acest raport fiind unul dintre cele mai scăzute din UE (media UE fiind de 3,9) şi 7,5 asistenţi medicali la 1 000 de locuitori (media UE fiind de 8,4).
Potrivit "Studiului privind situaţia asistenţilor medicali din unităţile sanitare publice din România", realizat de Centrul de Cercetare şi Dezvoltare Socială "Solidaritatea", în ultimii 23 de ani numărul asistenţilor medicali a scăzut cu 25%, în timp ce numărul pacienţilor a crescut cu 12%.
Analiştii spun că este posibil ca numărul asistenţilor medicali plecaţi la muncă în străinătate să atingă cifra de 100.000, România fiind probabil cel mai mare furnizor de asistenţi medicali de pe piaţa muncii europene, în condiţiile în care sistemul românesc public de sănătate se confruntă cu cel mai mare deficit de asistenţi medicali de până acum.
Un raport al International Council of Nurses (Consiliul Internaţional al Asistentelor - ICN) arată că pandemia de COVID-19 a înrăutăţit mult starea fragilă a forţei de muncă globale în ce priveşte asistenţa medicală. Raportul sugerează că vor fi necesare până la 13 milioane de asistenţi medicali suplimentari în următorul deceniu, aproape jumătate din forţa de muncă actuală, de 28 de milioane.
Se aşteaptă ca unul din şase asistenţi medicali din lume să se pensioneze în următorii zece ani, ceea ce înseamnă că este nevoie de 4,7 milioane de asistenţi medicali noi, pentru a îi înlocui doar pe cei care se pensionează.
Accesul românilor la asistenţa medicală, mai ales în mediul rural, a devenit mai dificil ca niciodată, riscând, astfel, să accentueze şi mai mult problemele de sănătate ale populaţiei care nu sunt deloc puţine şi care pot fi prevenite.
În ţara noastră, rata mortalităţii evitabile este a treia cea mai ridicată din UE, principalele cauze ale acesteia fiind bolile cardiovasculare, cancerul pulmonar şi decesele cauzate de consumul de alcool.
Mortalitatea din cauze tratabile este de peste două ori mai mare decât media UE şi include decesele cauzate de cancer de prostată şi mamar care pot fi tratate'', arată raportul State of Health in the EU - România 2021, realizat de Comisia Europeană.
Galaţiul, printre judeţele cu cea mai mare rată de marginalizare rurală din ţară
Conform Atlasului Zonelor Rurale Marginalizate şi al Dezvoltării Umane Locale din România, realizat de Banca Mondială şi BERD, Vaslui are cea mai mare rată de marginalizare rurală din ţară, calculată ca acces la servicii medicale, de aproximativ 23% (aproape de patru ori mai mare decât media naţională), alături de alte opt judeţe (Iaşi, Covasna, Braşov, Botoşani, Galaţi, Bacău, Sibiu şi Mehedinţi), marginalizarea rurală existentă fiind de 9 - 15% din totalul populaţiei rurale.
Un asistent medical comunitar, de exemplu, îngrijeşte în medie 16 gravide şi lăuze, şi se ocupă în medie de 200 de nou-născuţi, copii şi adolescenţi.
Nevoia de asistenţi medicali mai ales în mediul rural este semnificativă. Sunt zeci de judeţe în ţară unde, din cauza lipsei de personal, sistemul medical este aproape paralizat, mai ales în zona de prevenţie, arată studiul Frames.
Vestea bună este că sistemul medical privat a încercat şi reuşit, în unele zone, să compenseze declinul semnificativ al investiţiilor din domeniul public de sănătate.
Spre exemplu, numărul cabinetelor medicale de specialitate din sectorul privat a crescut spectaculos, de la 7716 în 2010 la 12274 în 2020, iar perspectivele lui 2022 indică depăşirea graniţei de 13.000 de unităţi. Spre comparaţie, unităţile de stat şi-au redus numărul de 1154 în 2010 la numai 2 în 2020.
Şi numărul spitalelor private a crescut, în ultimii 10 ani, de la 75 la 159. De altfel, cifra de afaceri a pieţei serviciilor medicale private din România a crescut în 2020 cu 11% faţă de 2019 şi a fost cu 312% peste nivelul din 2011, ajungând la 15,4 miliarde de lei. Pentru 2021, datele preliminarii indică o cifră de afaceri de 17 miliarde de lei.
Piaţa serviciilor medicale private este una dintre puţinele în care numărul de companii a crescut substanţial, cu 9% faţă de 2019 şi cu 125% faţă de 2011, la aproape 23,1 mii de companii în 2020.
Creşterea numărului clinicilor private a pus presiune şi pe zona forţei de muncă. Numărul personalului sanitar mediu care lucrează în sectorul privat s-a dublat în intervalul 2010-2020, de la 24.630 la 54.540 de angajaţi.
În total, în clinicile private lucrau, în 2020, 78.000 de angajaţi, cu peste 75% mai mulţi decât în 2010.
