Furnalul 2, care a fost construit în anul 1969, a fost pus la pământ la peste zece ani de la privatizarea Sidex, mai exact sâmbătă, începând cu ora 11. Anunţul legat de demolarea controlată a furnalului 2 a fost comunicat vineri prin intermediul reţelei interne de net a colosului siderurgic, lucru care nu e de mirare, dacă ţinem cont de faptul că, aşa cum a relatat ziarul nostru în premieră acum câteva săptămâni, conducerea fostului colos siderurgic a obţinut undă verde pentru acest demers din partea Agenţiei de Protecţie a Mediului Galaţi. Reamintim că pe lista obiectivelor puse la pământ recent figurează şi alte capacităţi de producţie, cum ar fi furnalul 1 dar şi oţelăria 2, dar aceasta va fi completată cu alte capacităţi pe care conducerea doreşte să le pună la pământ, fie pentru a valorifica fierul vechi, fie pentru a scăpa de plata taxelor aferente către Consiliul Local. Motivul invocat de conducere a fost vechimea instalaţiilor, respectiv faptul că acestea erau energofage şi neperformante.
Liderul Sindicatului Naţional Solidaritatea al Metalurgiştilor, Gheorghe Tiber, ne-a declarat că demolarea furnalului 2, care nu mai era funcţional, reprezintă încă un indiciu în ceea ce priveşte direcţia spre care se îndreaptă combinatul şi care, în opinia sa, nu este una bună. În timp ce Gheorghe Tiber se arată sceptic, premierul Victor Ponta a declarat sâmbătă la o emisiune TV că la anul taxele de cogenerare vor fi reduse la jumătate şi că Sidex reprezintă o unitate care se află în atenţia Guvernului României.
Poziţia premierului este de apreciat, dar ar fi la fel de apreciat dacă facilităţile acordate ar fi condiţionate de menţinerea unui anumit număr de locuri de muncă, de efectuarea unor investiţii sau de realizarea unei anumite producţii de oţel. În cei zece ani de la privatizare numărul capacităţilor de producţie şi a instalaţiilor s-a redus la circa o treime iar numărul de salariaţi a scăzut în număr îngrijorător, fără ca cei care au plecat să aibă posibilitatea să îşi găsească un nou loc de muncă într-in judeţ fruntaş de ani de zile la capitolul şomaj şi unde investiţiile în producţie sunt rara avis.