Comisia Europeană a transmis o serie de precizări în ceea ce priveşte reforma sistemului public de pensii din România. Astfel, se aşteaptă ca „România să continue să lucreze la implementarea reformei” sistemului public de pensii, care „va fi evaluată în contextul viitoarelor cereri de plată” ale ţării în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNNR), au declarat vineri surse din cadrul Executivului comunitar.
„România a prezentat un plan naţional de redresare şi rezilienţă (PNRR), care – în urma unei evaluări pozitive din partea Comisiei Europene – a fost aprobat de Consiliu. Acest acord – decizia de punere în aplicare a Consiliului şi anexa la aceasta – specifică etapele şi obiectivele obligatorii din punct de vedere juridic legate de diferite reforme şi investiţii pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a obţine plăţile respective. Plafonul de 9,4% din PIB face parte din măsura privind reforma sistemului public de pensii. Această măsură prevede adoptarea unei noi legi privind sistemul public de pensii, cu aportul asistenţei tehnice, care să înlocuiască actuala lege a pensiilor (Legea 127/2019 - n.r. – privind salarizarea unitară)”, susţin surse din Executivul european.
De asemenea, se mai specifică: „Un jalon specific (215), care trebuie parcurs la sfârşitul anului 2022, se referă la revizuirea pensiilor speciale, care includ pensiile militare. Aceast face parte din reforma mai amplă a sistemului public de pensii, care este un element-cheie al PNRR (...) Anexa la decizia de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a planului românesc prevede date orientative până la care o etapă sau un obiectiv trebuie să fie atins. Pentru noua lege a pensiilor (etapa 214), aceasta este T1/2023. Îndeplinirea satisfăcătoare a acestei etape va fi evaluată de Comisie în contextul celei de-a patra cereri de plată”.
Aşadar, pensiile militare trebuie reformate, odată cu pensiile speciale, iar România trebuie să se încadreze în procentul de 9,4% din PIB, la capitolul pensii, de anul viitor, susţine Comisia Europeană.
Toate aceste informaţii transmise de Comisia Europeană contrazic toate declaraţiile liderilor coaliţiei din ultima perioadă.
Planul Guvernului de a reforma pensiile speciale prevedea schimbări etapizate, pe o perioadă de 10 ani, şi presupuneau creşterea vârstei de pensionare, dar şi reducerea cuantumului pensiilor, în raport cu veniturile brute. Nicio pensie nu va fi mai mare decât salariul luat în mână, nu va mai fi permis să iei o pensie specială după doar câţiva ani de muncă într-un anumit domeniu, şi nu se va mai calcula pensia după media câtorva luni, mai bine plătite şi cu sporuri. Militarii nu erau incluşi în acest proiect, pentru că Banca Mondială a recomandat foarte clar, să nu intervină Guvernul la pensiile militare.
Reamintim că premierul Nicolae Ciucă a mers luna trecută la Bruxelles pentru a discuta cu preşedinta Comisiei Europene aceste aspecte. „Am convenit că e posibilă înlocuirea acestui indicator cu altul care să ţină cont de studiul Băncii Mondiale şi de un indicator de disciplină financiară”, spunea premierul după întâlnirea cu Ursula von der Leyen.
