Societatea de avocatură Pavel, Mărgărit şi Asociaţii recomandă apelarea la un avocat specializat în litigii şi drept civil pentru a vă îndruma în demersurile necesare anulării unui titlu de proprietate în instanţa de judecată.
Titularul unei acţiuni în constatare a nulităţii absolute a actelor de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 poate fi orice persoană care justifică un interes legitim.
Conform dispoziţiilor art. III din Legea nr. 169/1997:
(1) Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare şi ale prezentei legi:
a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptăţite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri.
(i) actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producţie sau la stat sau care nu au moştenit asemenea terenuri;
(ii) actele de reconstituire şi constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foştilor proprietari, solicitate de către aceştia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a Legii nr. 1/2000 şi a prezentei legi, precum şi actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop;
(iii) actele de reconstituire şi constituire a dreptului de proprietate în favoarea altor persoane asupra terenurilor proprietarilor care nu au fost înscrişi în cooperativa agricolă de producţie, nu au predat terenurile statului sau acestea nu au fost preluate de stat prin acte translative de proprietate;
(iv) actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate emise după eliberarea titlului de proprietate fostului proprietar pe vechiul amplasament, transcris în registrele de transcripţiuni şi inscripţiuni sau, după caz, intabulat în cartea funciară, precum şi actele de înstrăinare efectuate în baza lor;
(v) actele de reconstituire şi constituire a dreptului de proprietate în măsura în care au depăşit limitele de suprafaţă stabilite de art. 24 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991;
(vi) actele de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor terenuri forestiere pentru persoanele care nu au deţinut anterior în proprietate astfel de terenuri.
b) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole aflate în domeniul public sau privat al statului, ori în domeniul public al comunelor, oraşelor sau municipiilor;
c) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în intravilanul localităţilor, pe terenurile revendicate de foştii proprietari, cu excepţia celor atribuite conform art. 23 din lege;
d) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole constituite ca izlaz comunal;
e) actele de constituire a dreptului de proprietate, în condiţiile art. 20, în localităţile în care s-a aplicat cota de reducere prevăzută de lege;
f) actele de constituire a dreptului de proprietate, în condiţiile art. 20 şi în cazul în care în localitatea respectivă nu s-a constituit dreptul de proprietate persoanelor îndreptăţite de lege;
g) transferurile de terenuri dintr-o localitate în alta, efectuate cu încălcarea condiţiilor prevăzute de lege, în scopul ilicit de a spori prin aceasta valoarea terenului primit ca urmare a transferului;
h) actele de vânzare-cumpărare privind construcţiile afectate unei utilizări sociale sau culturale - case de locuit, creşe, grădiniţe, cantine, cămine culturale, sedii şi altele asemenea - ce au aparţinut cooperativelor agricole de producţie, cu încălcarea dispoziţiilor imperative prevăzute la ultimul alineat al art. 28 din lege.
(2) Nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi de alte persoane care justifică un interes legitim, iar soluţionarea cererilor este de competenţa instanţelor judecătoreşti de drept comun.
(21) Nulitatea absolută, în sensul prezentei legi, va putea fi invocată şi în litigiile în curs.
Pentru a constata nulitatea absolută a unui titlu de proprietate, instanţa verifică îndeplinirea fiecărei condiţii impuse de dispoziţiile legale anterior prezentate. Constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate poate fi solicitată de orice persoană interesată de suprafaţa de teren cuprinsă în titlul de proprietate în mod nelegal şi poate fi făcută oricând, chiar şi după trecerea unui anumit interval de timp.
Este necesar să apelaţi la un avocat specializat în litigii şi drept civil pentru anularea titlului de proprietate eliberat pe numele altei persoane conform situaţiilor anterior prezentate.
Referitor la practica judiciară în domeniul constatării nulităţii absolute a actelor de reconstituire a dreptului de proprietate se remarcă faptul potrivit căruia motivul cel mai frecvent pentru care s-au admis cererile în constarea nulităţii absolute a titlurilor de proprietate emise în baza Legii nr. 18/1991, republicată, l-a constituit lipsa cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, situaţie care se circumscrie art. III alin. (1) lit. a) din Legea nr. 169/1997, ce prevede că sunt nule absolut actele de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea persoanelor care nu erau îndreptăţite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri.
De asemenea, în lipsa formulării unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, multe instanţe au apreciat că reclamanţii nu pot fi subiecţi în cadrul procedurii speciale, având ca obiect cererea de constatare a nulităţii absolute a titlului de proprietate, arătându-se că, doar persoana care a urmat procedura retrocedării stabilită de lege are interes şi deţine calitate procesuală activă pentru a invoca nulitatea unui titlu de proprietate care s-ar fi eliberat unei persoane neîndreptăţite, şi, pe cale de consecinţă, cererea de constatare a nulităţii a fost respinsă din acest motiv (Sentinţa civilă nr. 275/R din 2004 a Curţii de Apel Piteşti).
Astfel cum am prezentat anterior, nulitatea titlului de proprietate poate fi cerută în mai multe cazuri, de ex. atunci când titlul de proprietate a fost eliberat unor persoane care nu au deţinut teren în proprietate, sau unor persoane care nu au predat terenul cooperativelor agricole, toate aceste situaţii reglementate în mod expres de dispoziţiile legale putând sta la baza unui proces deschis în faţa instanţei de judecată.
Pentru realizarea demersurilor privind anularea unui titlu de proprietate emis în mod nelegal, Societatea de avocatură Pavel, Mărgărit şi Asociaţii recomandă apelarea la un avocat specializat în litigii şi drept civil, fond funciar, care să analizeze atât condiţiile în care a fost emis un titlu de proprietate, cât şi dispoziţiile legale aplicabile în scopul identificării situaţiilor în care titlul de proprietate poate fi anulat. (sursa Societatea de avocatură Pavel, Mărgărit şi Asociaţii)
