"De la florile sălbatice în desen diafan ale lui Corneliu Petrescu, la precizia matematică a desenului Wandei Mihuleac, grădinile miracol răsar, există între ziduri reci sau inundă un câmp întreg, devin păduri bătrâne din care eşti ghidat out, şi spaţii mistice în care vegetalul fertil adăposteşte creaturi fantastice, sau deţin frumuseţea, sensul întregii lumi în coroana unui pom cu rod", descriu reprezentanţii Muzeului de Artă Vizuală Galaţi vernisajul la care invită gălăţenii pe 6 noiembrie, ora 18.00, la sediul expoziţional din str. Tecuci, nr. 3.
"Din inepuizabila sursă de studiu pe o paletă diversificată de genuri artistice, peisajul în patrimoniul de grafică al Muzeului de Artă Vizuală Galaţi susţine acest rafinat gen artistic printr-un număr de aproximativ 350 lucrări ale genului, incluzând peisaje industriale, de la reprezentarea fidelă a realităţii pînă la abstractizare, alături de lucrări ce fac un subtil deziderat pe fundalul unor ani 65 -75 calibraţi încă, în pofida relaxării ideologice, la limitativ. Cele cincisprezece lucrări expuse ies excepţional din cotele peisajului descriptiv, îl reinventează prin croparea detaliului vegetal şi suprapuneri de cadre, dirijând în explorarea mesajului şi invitând nu doar la contemplaţie ci mai mult la meditaţie. Grădina este arhitectură sublimă, univers mitologic, primul loc de rugăciune, spaţiu fizic sau metaforic, proiecţie a muncii ghidate de divin sau univers interior reflectat în împlinirea prin familie. Perspectiva microcosmosului vegetal invită la introspecţie, la reconfigurarea percepţiei despre materie, şi despre scop, rearhitecturează spaţiul şi atemporalizează în coordonate blânde desenând arhetipul grădină, un spaţiu fizic dar şi ideatic, unde se definesc căutările, sau un spaţiu contemplativ, perfect în algoritm simplu, o alegorie a vieţii definită simplu - grădină, un spaţiu creat de om în inspiraţia divinului", spune Liliana Tofan, curatorul expoziţiei.
Astfel, expoziţia alătură nume cunoscute ale artei contemporane româneşti, Ana Maria Andronescu (n. Bucureşti 1936), Ala Jalea Popa (1926 - 2017), Emilia Dumitrescu (Brăila 1921 - 2005), Corina Beiu Angheluţă (Câmpina 1919 - Bucureşti 2009), Wanda Mihuleac (n. Bucureşti 1946), Hildegard Klepper Paar (n. Orşova 1932), Horia Bernea (Bucureşti 1938 - Franţa 2000), Vasile Celmare (Breaza de Sus 1931 - Bucureşti 2019), Corneliu Petrescu (Slănic 1924 - Bucureşti 2009) într-o suită de lucrări realizate între anii 1965 - 1977, preponderent în tehnicile gravurii. Numele acestor performeri ai scenei contemporaneităţii sunt alăturate prin temă, identificată în suita de reprezentări posibil peisagistice conţinute de colecţia de grafică a Muzeului de Artă Vizuală Galaţi. Invitat special - scriitor, cronicar literar Adi G. Secară.
