Motto: “Primatologia este un subdomeniu al zoologiei, care se ocupă cu studiul maimuţelor superioare, primatele, în mediul lor natural, dar şi în laboratoare, prin studii şi experimente menite să conducă la înţelegerea evoluţiei şi comportamentului lor”.
Anul acesta se împlinesc 40 de ani de la “Politica cimpanzeilor”, o carte care ne-a forţat să ne uităm la verii noştri simieni într-o nouă lumină. Autorul, un primatolog olandez pe nume Frans de Waal, a oferit o privire fără precedent asupra lumii sociale a cimpanzeilor. Vieţile lor sunt pline de alianţe, trădări şi manevre machiavelice. “Politica cimpanzeilor” a fost şi debutul unui scriitor talentat. De Waal a transformat ceea ce ar fi putut fi o monografie aridă în ceva care semăna mai mult cu un roman plin de personaje.
Cercetătorul născut în Olanda şi mutat ulterior în America, a studiat şi alte primate, cum ar fi bonobo, o specie care s-a despărţit de descendenţa cimpanzeilor în urmă cu aproximativ două milioane de ani. Spre deosebire de societăţile de cimpanzei, în care bărbaţii domină de obicei, societăţile de bonobo se dovedesc a fi conduse de femele. Societăţile de primate sunt surprinzător de complexe, la fel şi rolurile lor de gen.
Frans de Waal a murit de cancer în martie 2024, lăsând în urmă o moştenire culturală excepţională, fiind considerat de revista Time, “Unul din cei 100 cei mai influenţi oameni ai lumii”.
Un aspect al culturii umane care o face atât de complexă este că este cumulativă, deoarece oamenii se bazează pe invenţiile generaţiilor trecute. Veriga lipsă este modul în care inteligenţa şi limbajul - exclusiv caracteristicile umane - au jucat un rol în mutarea noastră de la tradiţiile mai simple văzute la animale la culturile incredibil de complexe văzute la oameni. Frans de Waal este renumit în lumea etologilor şi primatologilor pentru ca că a reuşit să găsească rădacinile morale cercetând lumea animalelor, în special a maimuţelor.
Şi nu întâmplător, în data de 21 martie 2025, la libraria Humanitas profesorul Doru Căstăian a organizat o prezentare şi o dezbatere a cărţii lui De Waal, la care au participat Alina Necşulescu, psihanalist şi psihoterapeut şi Viorel Rotilă, profesor de filosofie la Universitatea “Dunărea de Jos”. Volumul “Diferiţi. Genul văzut de un primatolog” este un studiu fascinant al genului în rândul maimuţelor, unde De Waal a continuat de unde a rămas Darwin, construind argumentul pentru continuitatea biologică între animalele non-umane şi oameni. El a criticat excepţionalismul uman.
Întâlnirea între cei trei prezentatori şi publicul gălăţean a fost un laborator cultural perfect, un loc unde intelectul şi emoţiile au fost dirijate constructiv, educativ, dar şi spre divertisment. Un fin observator care a văzut fotografiile, a exclamat: Ce laid-back perfect! Cum adică? Întreb. Adică într-un stil relaxat, fără grija unor reguli care să aducă anxietate, ci numai plăcere. Gândind la această calitate a colocviului nostru, am realizat că discuţia a avut această forţă prin sinceritatea sa, prin inteligenţă şi mai ales vorba profesorului Viorel Rotilă, datorită dez-ideologizării, o fugă de subiectivitate.
Legat de acest eveniment, doamna Alina Necşulescu a declarat: “Librăria a fost arhiplină, iar cei care ne-au însoţit la discuţii au creat o atmosferă foarte vie: adresând întrebări şi exprimând propriile opinii. Am râs, am fost în acord, ne-am contrazis, ne-am împăcat şi iar am râs, ca între prieteni. Aşadar, trebuia şi ilustrată cartea lui Frans de Waal, nu doar explicată. Mulţumesc, din nou, pentru că mi-aţi oferit o experienţă plăcută de a fi împreună cu voi. M-a impresionat în mod deosebit prezenţa în număr mare a celor tineri şi interesul lor viu pentru societate, cultură şi educaţie”.
Legat de simpatica prezenţă pufoasă, profesorul Doru Căstăian a comentat: “Atmosfera etologică a fost completată cu graţie de motanul Stitch, leşinat de plăcere în braţele invitaţilor şi oaspeţilor. Căţeluşa Loly şi pisica Maya, inamici vechi, au preferat să doarmă pe tot timpul lansării decât să păţească cine ştie ce ruşine”.
Galerie de imagini, mai jos!
