În cadrul Infrastructurii de Cercetare REXDAN, din Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați, sunt în desfășurare proiecte ce au ca obiectiv principal identificarea și cuantificarea microplasticelor din Dunăre (apă, sediment și organisme acvatice). O parte din aceste prelevări, respectiv cercetări s-au realizat prin intermediul proiectului CNFIS FDI-0334-2022, aria de monitorizare cuprinzând și regiunea Deltei Dunării.
Microplasticele sunt poluanți emergenți definiți ca fiind fragmente de plastic cu dimensiuni mai mici de 5 mm, care odată ingerate de fauna acvatică pot traversa peretele intestinal, determinând astfel acumularea lor în țesuturi destinate consumului uman. Mai mult decât atât, în mediul acvatic, microplasticele sunt considerate vectori de transport ai altor poluanți precum metalele grele și compușii farmaceutici, favorizând astfel transferul acestora către nivelurile superioare ale lanțului trofic.
În ultima perioadă, studiul microplasticelor a căpătat un interes deosebit din partea comunității științifice și publice deoarece prezența lor a fost detectată chiar și în sângele uman. Importanța acestor studii constă în identificarea căilor de acces a acestora în organismul uman, dar și stabilirea pricipalelor surse cu scopul aplicării unor măsuri de reducere a poluării cu acest tip de contaminant. Până în prezent, pe sectorul românesc al Dunării au fost identificate cantități semnificative de microplastice, în special în apă, dar și în sedimente și organismele acvatice. În ceea ce privește tipul polimerilor aflați în compoziția microlasticelor colectate, au fost identificați majoritar următorii: polietilena (PE) utilizată îndeosebi pentru obținerea ambalajelor alimentare și polipropilena (PP) folosită în fabricarea diferitor tipuri de recipiente și materiale de construcție (ex. țevi).
„Fiecare tip de plastic conține anumite proprietăți toxice. Unele particule au în compoziție clorină, altele plumb, iar acumularea acestora, în timp, poate avea un puternic impact asupra sistemului imunitar, pot declansa afectiuni grave ale sistemului digestiv si pot provoca chiar anumite tipuri de cancer. Mai mult, în timp ce unele particule de microplastic au în compoziție reziduuri toxice, altele pot capta și transmite bacterii sau diverși paraziți. Iar microplasticul din alimentație și lichide este o componentă a problemei, pe care specialistii Universitatii ”Dunărea de Jos” din Galați vor continua sa o analizeze.” A declarat Dr. Alexandru Nechifor - managerul Proiectului CNFIS FDI-0334-2022.
