La praznicul Schimbării la Faţă a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Biserica Greacă din municipiul Galaţi şi-a sărbătorit hramul.
Slujba Sfintei Liturghii a fost oficiată de către Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, în prezenţa membrilor comunităţii elene din Galaţi, precum şi a numeroşi credincioşi din parohie şi din municipiul de la Dunăre.
În cuvântul de învăţătură, Părintele Arhiepiscop a vorbit despre Marelui Praznic al Schimbării la Faţă a Mântuitorului Hristos, evidenţiind importanţa urcuşului duhovnicesc către transfigurarea şi spiritualizarea noastră în perioada postului Adormirii Maicii Domnului.
La slujbă au participat şi persoane hipoacuzice, pentru care Sfânta Liturghie a fost transpusă în limbaj mimico-gestual de către preotul Constantin Căuş.
Ca în fiecare an, un moment de mare înălţare sufletească l-a constituit sosirea Icoanei Maicii Domnului Făcătoare de Minuni de la Mănăstirea Adam, care, de la începutul Postului Adormirii Maicii Domnului, se află în procesiune în majoritatea parohiilor din protopopiatele judeţului Galaţi.
În faţa icoanei Maicii Domnului, într-o atmosferă deosebit de evlavioasă, ierarhul locului şi preoţii slujitori în prezenţa a numeroşi credincioşi au săvârşit slujba Acatistului şi au rostit rugăciuni de mulţumire pentru ploaia binecuvântată.
În încheiere, Înaltpreafinţia Sa a rostit rugăciunea specială pentru binecuvântarea strugurilor şi a fost oficiată slujba parastasului pentru ctitorii acestui vechi locaş de cult din centrul oraşului Galaţi.
Biserica greacă din municipiul Galaţi a fost întemeiată în anul 1866, când, la sărbătoarea Schimbării la Faţă a fost aşezată piatra de temelie.
Sfinţirea noului locaş de cult s-a făcut la 6 august 1872 de către episcopul Melchisedec Ştefănescu, care la acea dată era episcop al Romanului, alături de arhimandritul Eughenie Xiropotamu.
La intrarea principală, pe o placă de marmură, sunt gravate numele ctitorilor principali ai bisericii: Andreas Panas, Dimitrios Rodokanakis şi Constantin Sakomanos.
Cladirile din jurul bisericii erau destinate clericilor săi şi şcolii elene confesionale.
Tot astăzi, 6 august, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian a mers de la biserica Greacă la Catedrala arhiepiscopală din Galaţi, unde a oficiat slujba Parastasului pentru Episcopul Nifon Niculescu (1909-1921), în timpul căruia, la 6 august 1917, a fost săvârşită slujba de sfinţire a acestui măreţ locaş de cult, sub domnia M.S. Regelui Ferdinand I al României şi pe vremea marelui Război european.
Pentru odihna sufletului vrednicului de pomenire Episcop Nifon Niculescu, împreună cu Părintele Arhiepiscop Casian, s-au rugat slujitorii Catedralei şi credincioşi din municipiul Galaţi.
Lucrările la construcţia catedralei s-au desfăşurat din anul 1906 până în anul 1917. Sarcina de ridicare a măreţei biserici a fost preluată de noul episcop al Dunării de Jos, Nifon Niculescu (1909-1921), după trecerea înaintaşului său, episcopul Pimen, în scaunul de mitropolit al Moldovei. Episcopul Nifon se va strădui să finalizeze lucrările şi să doteze catedrala cu cele necesare slujirii. Mai mult, îl angajează pe pictorul Costin Petrescu, care îmbracă pereţii interiori ai bisericii cu o pictură în ulei, în stil realist.
La 6 august 1917, în toiul luptelor de la Mărăşeşti, din Primul Război Mondial, Preasfinţitul Părinte Nifon Niculescu a sfinţit catedrala.
Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi prin strădania Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Casian, după 98 de ani de la trecerea la cele veşnice a Episcopului Nifon Niculescu, osemintele sale au fost exhumate din cripta familiei sale de la cimitirul bucureştean ”Şerban Vodă” – Bellu pentru a fi aşezate aşa cum se cuvine în Catedrala Arhiepiscopală din Galaţi, la data de 26 septembrie 2021, informează Arhiepiscopia.
