În contextul evenimentelor din judeţul Galaţi cauzate de inundaţiile abundente, Direcţia de Sănătate Publică (DSP) a prezentat joi, în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural, situaţia şi modul în care instituţia a acţionat pentru a preveni epidemiile şi pentru a asigura potabilitatea apei.
Conform spuselor dr. Valentin Boldea, directorul DSP Galaţi, au fost luate mai multe măsuri şi, deoarece au trecut deja cele 45 de zile reprezentând perioada critică şi nu a fost înregistrat niciun eveniment din punct de vedere epidemiologic, intervenţia specialiştilor a fost una corespunzătoare.
Încă de la primele deplasări ale reprezentaţilor DSP în zonele afectate, au fost distribuite 1500 de kilograme de clorură de var pentru acţiunile de salubrizare, însoţite de instrucţiuni de realizare a soluţiilor clorigene, a concentraţiei şi a modului de utilizare.
De asemenea, a fost dispusă, imediat după înregistrarea celor expuşi riscurilor, vaccinarea antitetanică a 1000 de persoane, prioritate având cei de la ISU, care s-au expus în mod direct pericolului.
„Pe lângă stocurile noastre de vaccinuri, am fost puşi în situaţia de a împrumuta de la Spitalul de Pediatrie şi de la Spitalul de Urgenţă dozele de vaccin necesare pentru că nu am prevăzut amploarea evenimentului şi pentru a putea interveni eficient. Dozele le vom returna în momentul în care Ministerul Sănătăţii ne va aloca fondurile necesare achiziţionării acestui tip de vaccin, mă referl la cel antitetanic", a spus dr. Valentin Boldea, adăugând faptul că stocul DSP era insuficient pentru a achiziţiona cele 1000 de doze necesare, în condiţiile în care Ministerul Sănătăţii a alocat doar suma de 50.000 de lei pentru materiale sanitare şi vaccinuri, iar o singură doză costă 40 de lei.
Reprezentanţii DSP a efectuat şi acţiuni de informare a localnicilor pentru a fi evitată îmbolnăvirea digestivă şi a tetanosului, recomandându-le acestora consumul de apă îmbuteliată, de alimente bine prelucrate termic şi spălarea pe mâini. După retragerea apelor, au fost recoltate probe de la 57 de fântâni, care fuseseră curăţate şi dezinfectate iniţial, iar rezultatele arată că din punct de vedere bacteriologic apa e potabilă, dar continuă să rămână necorespunzătoare chimic, la parametrii nitraţi şi nitriţi. În raportul prezentat Prefecturii mai este menţionat că localităţile de pe teritoriul cărora apa de fântână e nepotabilă au sistem centralizat de alimentare cu apă, cu excepţia satelor Roşcani, Smulţi, Cuza-Vodă şi Izvoarele. În satul Izvoarele toate cele 17 fântâni analizate sunt nepotabile, iar satul are doar două cişmele cu apă corespunzătoare.
