Tribunalul Galaţi a finalizat vineri, 20 septembrie, un alt dosar penal în care este implicat clanul BUA, membrii acestuia primind între 9 şi 12 ani de închisoare pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. Totodată, judecătorii i-au obligat pe membrii clanului BUA să restituie banii societăţilor păgubite, fiind vorba de aproape 270.000 de lei.
Unul dintre conducătorii clanului, Gheorghe Feraru, ne-a contactat ieri, susţinând că se află în prezent în Anglia cu familia după ce autorităţile române i-au luat în colimator.
„Nu am fugit, dar mi-am dus familia din România, pentru că ce ni se întâmplă nouă este un abuz. Am fost condamnaţi doar pe ceea ce a spus Parchetul, fără să se ţină cont şi de probele pe care le-am adus noi. Am ajuns exact ca nişte maidanezi, fără casă, fără nimic. Acum am primit şi pedepsele astea, de parcă suntem nu ştiu ce criminali. O să revin în România ca să termin cu aceste dosare penale şi sper să se ia în sfârşit în considerare şi ce spunem noi, nu doar ce spune Poliţia şi Parchetul”, ne-a declarat Gheorghe Feraru.
Instanţa supremă va da verdictul final
Curtea de Apel Galaţi a judecat recent un alt proces membrilor clanului BUA, acuzaţi tot pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. Judecătorii i-au condamnat la pedepse ce pleacă de la 5 ani şi ajung până la 13 ani de închisoare, totalizând peste 150 de ani de închisoare. Procurorii DIICOT susţin că, începând cu luna martie 2005, Bulgaru Aurel, Bulgaru Maximilian, Feraru Gheorghe, Feraru Tonel, Dobrică Mihalache, împreună cu Feraru Paris şi Ioniţă Nicuşor au reuşit să convingă mai multe persoane fără ocupaţie să contracteze diverse credite de la instituţii bancare, lucru negat constant de către aceştia. Ei se foloseau de documente falsificate, care atestau calitatea de salariaţi ai unor societăţi comerciale, cu venituri considerabile. Conform rechizitoriului, după obţinerea creditelor, sumele de bani erau luate de către membrii grupării, iar debitorii erau obligaţi să plece din ţară sau să nu divulge condiţiile reale în care obţinuseră creditele. Dosarul se află în prezent pe masa judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care vor decide dacă se impune ca pedepsele să fie menţinute.
