O analiză realizată de conducerea Prefecturii Galaţi scoate la iveală o realitate extrem de dureroasă: ignoranţa autorităţilor, nepăsarea, lipsa unei viziuni şi a unor strategii de împădurire condamnă mii de locuitori din judeţul Galaţi, în fiecare iarnă, să rămână izolaţi sub troiene care ating chiar şi şase metri. În ciuda acestui fapt, nicio autoritate judeţeană sau comunală nu a făcut demersuri pentru ca viaţa gălăţenilor din mediul rural să nu mai fie pusă în pericol.
„Iarna ne-a demonstrat, încă o dată, cât de importante sunt perdelele forestiere. Luni am mers în tot judeţul Galaţi şi am văzut lucruri care trebuie să ne dea foarte mult de gândit. Am văzut comunităţi în care, pe drumurile de acces, zăpada era şi de 4,5 metri. Este o situaţie care a evoluat extrem de prost de la Revoluţie încoace. Noi apreciem că o iniţiativă şi măsuri în această direcţie ar putea să scutească de foarte mult efort şi să îmbunătăţească confortul, securitatea şi viaţa cetăţenilor din judeţ. La nivelul hărţii de vulnerabilităţi pe condiţii meteo avem selectate 24 de unităţi administrativ-teritoriale. 13 dintre reprezentanţii acestora sunt prezenţi în sală”, a precizat Vasile Pârlog, director executiv în cadrul Prefecturii Galaţi. Acesta a criticat lipsa de implicare a autorităţilor, care, în ciuda faptului că, anual, s-au confruntat cu nenumărate probleme generate de ninsorile abundente, nu au încercat să pună la punct o strategie de înfiinţare de perdele forestiere pentru protecţia căilor de comunicaţie şi de transport, în special împotriva înzăpezirilor.
„Am văzut la Poiana zăpadă de 4-4,5 metri, care a izolat o localitate. Este foarte greu de crezut că putem trăi în secolul 21 cu astfel de evenimente. Tot Nord-Vestul judeţului se află în această situaţie. Anul trecut am avut la Nicoreşti zăpadă de şase metri. Toate aceste evenimente puteau să nu existe dacă noi, ca nişte autorităţi competente şi interesate, am fi făcut ceva în acest sens. O perdea forestieră, retrasă la 15-20 de metri de la drum, rezolvă 70-80% din problema depunerii de zăpadă. Este foarte important”, a precizat Vasile Pârlog. Potrivit acestuia, România înregistrează doar pe aproximativ 27% din suprafaţa ţării pădure, „în timp ce Europa merge pe o medie de 32%. Galaţiul aproape că nici nu poate fi citat: media este extrem de scăzută, de 7-8%. Recomandarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii vorbeşte despre o medie de 35-38%”.
CJ şi localităţile vulnerabile, parteneriat pentru acţiuni de împădurire
La dezbaterea organizată de conducerea Prefecturii au participat nu mai puţin de 13 primari, viceprimari şi consilieri din judeţul Galaţi, reprezentanţi ai unor localităţi extrem de vulnerabile din punct de vedere al înzăpezirii, printre care se numără cei ai comunelor Bălăbăneşti, Băleni, Braniştea, Cavadineşti, Cudalbi, Nicoreşti sau Vârlezi. Edilii localităţilor s-au plâns că înfiinţarea de perdele forestiere ar putea să fie extrem de greu de realizat din cauză că multe terenuri aflate în vecinătatea drumurilor au proprietari, iar mulţi nici nu deţin cărţi funciare ori acte care să ateste succesiunea. Viceprimarul comunei Nicoreşti a fost sancţionat, verbal, de către Vasile Pârlog, atunci când a afirmat că „este imposibil”: „Domnule viceprimar, dacă vă aud locuitorii comunei dumneavoastră, nu vă mai votează. Noi nu folosim acest termen în administraţie. Nu este imposibil, este dificil”.
Iuliana Tania Bogdan, vicepreşedinte al Consiliului Judeţului Galaţi, a precizat că „CJ are toate disponibilitatea” pentru a se implica într-un program de împădurire. „Nu putem fi decât parteneri, pentru că primăriile nu se află în subordinea noastră. Le putem sprijini, le putem oferi consultanţă, cofinanţare...”, a precizat Iuliana Tania Bogdan.
Fonduri europene pentru perdele forestiere
„La nivelul Ministerului Mediului există un program naţional, finanţat de stat, care are în curs realizarea unor proiecte de împădurire în mai multe zone din ţară. Galaţiul nu se află printre acele zone. Nu avem o astfel de gândire nici la nivel naţional, nici judeţean şi nici comunal. Anul trecut, am solicitat tuturor unităţilor administrativ-teritoriale informări cu privire la suprafeţele împădurite, dar şi cu privire la faptul dacă au o strategie în acest sens. Din 64 de unităţi, au răspuns doar 10. Celelalte nu au răspuns”, a precizat Vasile Pârlog.
Unităţile administrativ-teritoriale gălăţene ar putea accesa fonduri europene pentru înfiinţarea de perdele forestiere. Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) – Măsura 221 ”Prima împădurire a terenurilor agricole“ se încadrează în Axa II- “Imbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural” şi are ca obiectiv general îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în spaţiul rural prin folosirea şi gospodărirea durabilă a terenurilor agricole prin împădurire. Contribuţia publică (comunitară şi naţională) aferentă Măsurii 221 este de 229.341.338 euro. Investiţiile pentru perdele forestiere se aplică pe suprafeţe de teren agricole cel puţin 0,5 hectare, pe care se înfiinţează plantaţia forestieră. E clar că se poate, numai să se vrea.
