Profesorii şi studenţii Facultăţii de Chimie Alimentară din cadrul Universitatii Dunarea de Jos din Galati au definitivat compoziţia şi modul de preparare a trei sortimente de iaurt îmbunătăţit cu făină din tescovină (din care se extrag coaja şi sâmburii de struguri), cu făină de afine şi făină de cătină. Toţi aceşti compuşi biologic activi - trataţi ca deşeuri, în prezent, pe piaţa alimentară din România - conţin antioxidanţi, cunoscuţi ca fiind eficienţi în tratarea bolilor civilizaţiei moderne - artrita, arteroscleroza, bolile aparatului cardio vascular. Proiectul efectuat de profesorii Facultăţii de Chimie de la Galaţi a fost derulat la cererea unei firme alimentare din România care ar putea, pe viitor, să producă astfel de iaurturi, pe care le-am putea găsi pe rafturile magazinelor.
Pe piaţa alimentară din Europa, cele mai noi tendinţe sunt folosirea aproape 100% a substanţelor folosite, astfel încât deşeurile să tindă către zero – o politică în armonie cu eforturile globale de reducere a risipiei făcute pe piaţa alimentară a statelor dezvoltare în comparaţie cu deficitul de hrană din statele slab dezvoltate. Această tendiţă modernă a fost adoptată repede de profesorii celei mai vechi facultăţi de Chimie din ţară, Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor din Galaţi. La cererea unei firme de produse alimentare bio, profesorii de aici au studiat şi au realizat produse alimentare în care se folosesc substanţe care, de regulă se aruncă, fiind considerate deşeuri. După mai multe luni de studiu, deja profesorii au rezultate încurajatoare pentru iaurtul care se face cu deşeuri din seminţe de cătină, struguri sau afine. Iar aceste cercetări sunt cerute de firme de profil din ţară, care îşi doresc să scoată pe piaţă astfel de produse. Ele sunt recomandate şi de medicii nutriţionişti pentru beneficiile aduse sănătăţii.
„Am încercat să valorificăm şrotul obţinut din presarea cătinei, pentru obţinerea uleiului de cătină. Practic acest şrot putea fi considerat un deşeu. Dar de fapt, încă are compuşi activi şi am eliminat uleiul, iar restul compuşilor pot fi valorificaţi, şi în special compuşii de culoare. Ştim că în cazul cătinei avem un potenţial nemăsurat – vitamina C, compuşi omega… Am încercat şi am şi reuşit să facem un iaurt congelat, o nouă variantă a unui produs răcoritor, practic similar îngheţatei, dar care are ca materie primă iaurtul şi nu smântâna”, spune profesorul Gabriela Iordăchescu.
Toate aceste produse au putut fi realizate de cei de la Chimie Alimentară şi datorită bazei moderne a unităţii, staţia-pilot de lapte. “Putem să oferim soluţii, soluţii la cheie în domeniul industriei. Pentru că putem face cercetarea de laborator, testarea cu ajutorul paneliştilor dar şi o prima testare la nivel pilot, la nivel similar cu cea industrială”, spune profesorul Daniela Borda.
Nu în ultimul rând, la succesul produselor au contribuit şi 70 de studenţi ai Facultăţii de Chimie cei care au degustat, de-a lungul lunilor de studiu, variante ale iaurturilor îmbunătăţite cu afine, cătină sau sâmburi de struguri. “Iaurturile sunt foarte bune, au gust bun, ca al laptelui de la ţară. Normal că ne simţim mândri că şi noi contribuim la apariţia pe piaţa alimentară a unor produse realizate la facultatea la care învăţăm”, spun studenţii.
