Suntem obişnuiţi din filme cu acele personaje întunecate, acoperite de glugă şi care în puterea nopţii se furişează pentru a picta cu spray-uri pereţii oraşului, în permanenţă ilegalitate şi revoltă contra sistemului. Şi istoria modernă confirmă naşterea artei stradale şi a tehnicii sale principale, graffiti-ul, din viaţa interlopă. Primele manifestari au venit din subcultura începutului de secol XX, cu bandele din epoca Prohibiţiei (antialcool), care etichetau clădirile din New York pentru a-şi afirma puterea şi poziţia.
Ilegal şi subversiv, conceptul s-a răspândit ca focul în toată ţara, adolescenţii adoptându-l imediat şi aducându-l în atenţia artiştilor comunitari. De ce graffiti-ul a devenit din nou în prezent parte a conversaţiei în artă publică? Libertatea de exprimare şi drepturile civile sunt forţe incontestabile. Mişcările globale au făcut ca milioane de oameni să fie conştienţi de ceea ce se întâmplă în lumea din jurul lor şi de valoarea istorică a operei de artă produse ca răspuns. În majoritatea cazurilor, mesajul este imediat accesibil publicului fără a utiliza canalele tradiţionale precum mass-media sau muzeele.
Aşa cum Monitorul de Galaţi a relatat în articolul „HTAG Street Art Festival colorează blocurile gri ale Galaţiului”, Galaţiul va găzdui în perioada 02 - 25 august 2021, o mare manifestare de «street art», festival de artă urbană denumită generic HOPE, în care artişti renumiţi din întraga ţară vin să dea culoare oraşului. Din personajele încruntate şi vindicative ale filmelor rămân numai hainele şi încălţarile pline de pete multicolore, munca în aer liber, talentul pictural şi bineînţeles dorinţa de comunicare cu publicul.
Aceşti tineri, cu pseudonime creative, cum ar fi: Atoma, Medeea, Iluc, Popescu, HARCEA PARCEA, Eufonic, Cazacincu, Corolenco, YUPPA, Pisica pătrată sau chiar folosind propriul nume ca Radu Pandele şi Mihail Alin, foarte simpatici şi sociabili, s-au răspândit în tot oraşul, alegând spaţii pentru creaţiile lor, întregul festival fiind cu sprijinul autorităţilor locale şi orchestrat de un celebru artist graffiti, născut în Galaţi, absolvent de arte plastice la Iaşi, Cristian Scutaru.
Pe rampa betonată de pe faleză (în curba de sub Muzeul de Ştiinţele Naturii) am întâlnit doi veterani, Popescu şi Pisica pătrată, care în fierbinţeala amiezii pictau o lungă şi grandioasă frescă. Ei au declarat că le-a plăcut Galaţiul şi au fost impresionaţi de faptul ca este un oraş «aşa de mare». Pisica pătrată alias Alexandru Ciubotariu, unul din cei mai vechi „graffiti artist” din România, spunea că regretă trecerea aşa de grăbită prin oraşul nostru, dar are foarte multe angajamente pentru arta urbană în toată ţara.
Un alt loc îmbogăţit de o mare pictură este blocul I (strada Brăilei, vizavi de fosta simigerie), loc excelent de expunere, afişând o figură „electrică şi futuristă”. Cristian Scutaru, când a alergat după aprobări în tot oraşul pentru locurile de pictat, a rămas frumos impresionat de preşedintele de la blocul I care a fost bucuros de această iniţiativa artistică. „Pentru că în general se obţin greu asemenea aprobări, oamenii sunt foarte circumspecţi, unii temându-se ca să nu se strice blocul, deşi le explic că este vorba de var lavabil”, declarat Cristian Scutaru.
Sâmbătă seară, când s-a mai potolit arşiţa, grupul de artişti s-a adunat în Grădina Publică pentru operaţiunea numită „Graffiti experience” sub emblema „Innovation Education Lab”, aducând spre publicul tânăr şi adult munca de „street artist”. Şi vizitatorii au fost încântaţi de pictura murală, pe panourile pregătite special, declarând că este «un lucru frumos» şi «că le place arta». Mulţi copii au folosit prilejul pentru prima lor experienţă artistică, pictura cu markerele speciale şi cu flacoane de spray, fiind foarte pasionantă şi distractivă.
VEZI FOTO în Galeria de imagini de mai jos! ↓
