Metodele cele mai folosite prin care escrocii îşi păcălesc victimele sunt “Premiul” şi “Accidentul”, dar infractorii nu ezită să schimbe registrul pentru a face uşor rost de bani pe seama naivilor. Ţintele predilecte ale acestora sunt bătrânii şi locuitorii din mediul rural. Escrocii se dau drept vânzători ambulanţi şi oferă diverse bunuri spre vânzare (pături, articole de îmbrăcăminte), vin cu pomană, solicită achiziţionarea unor produse obţinute în gospodăria proprie, în baza unor anunţuri existente la poarta sătenilor (ex.: vânzare băuturi alcoolice, lapte, brânzeturi, ouă), pretind că sunt reprezentanţi ai unor instituţii publice şi oferă diverse informaţii, ajutoare pentru bătrâni sau solicită schimbarea unei bancnote de valoare mare în bancnote cu valoare mai mică. De fapt, este doar un pretext, pentru că infractorii vor doar să le distragă atenţia victimelor şi să pătrundă în locuinţa acestora, de unde să le sustragă banii sau bunurile de valoare.
Unul stă de vorbă cu victima, celălalt îţi fură banii
Infractorii urmăresc în primul rând să descopere unde îşi ţine banii potenţiala victimă şi acţionează de regulă în grup. Astfel, în timp ce unul dintre ei stă de vorbă cu victima, celălalt sustrage banii sau bunurile. Există şi situaţii când victima este trimisă să aducă diverse bunuri din casă, însă de regulă este rugată să schimbe bancnote de valoare mare în bancnote cu valoare mai mică, iar furtul este comis în acele momente. Dacă nu reuşesc să distragă atenţia victimei, escrocii revin, în special noaptea, pentru a-şi finaliza planul de jefuire a victimei. Practic, infractorii urmăresc să facă bani cu un risc minim de a fi prinşi, iar din acest motiv bătrânii şi locuitorii din mediul rural sunt ţintele lor predilecte.
Nu oferiţi informaţii legate de banii sau bunurile pe care le deţineţi!
Pentru a nu cădea în plasa infractorilor, este esenţial să nu primiţi persoane străine în curtea sau locuinţa dumneavoastră. Dacă este necesar să plătiţi pentru un serviciu sau un bun, trebuie să le puneţi în vedere persoanelor străine să aştepte la uşă sau la poartă, iar acestea să fie încuiate. Sub nicio formă să nu oferiţi informaţii în legătură cu sumele de bani pe care le deţineţi, lucru valabil şi în cazul bijuteriilor, depozitelor sau conturilor bancare, în special când vi se solicită aceste detalii prin telefon şi indiferent cum se recomandă cei care le solicită. Şi asta pentru că poliţiştii şi procurorii nu vor cere niciodată informaţii prin telefon, ci vă vor chema la sediul Poliţiei sau Parchetului, deci într-un cadru oficial, pentru a le obţine. Nu primiţi bani, în special valută, dacă nu aveţi cum să le verificaţi autenticitatea. De asemenea, nu cădeţi în plasa infractorilor, care vă cer să schimbaţi bancnote de 100, 200 sau 500 de lei, pentru că acestea fie sunt false, fie persoanele care v-au cerut acest lucru vor să afle unde vă ţineţi banii. De preferat, este să refuzaţi orice dialog cu persoanele care vi se par suspecte. Dacă sunt contactaţi de persoane care se recomandă ca fiind poliţişti, procurori sau avocaţi, care vă cer să le trimiteţi bani pentru că ar fi produs un accident de circulaţie sau au fost victimele unui accident, să nu cedaţi tentaţiei de moment de a le îndeplini solicitările. Escrocii se bazează pe faptul că victimele nu mai gândesc limpede în acele momente, fiind sub imperiul unor emoţii extreme de puternice, şi le pot manipula după cum doresc. De asemenea, nu trimiteţi bani şi nu oferiţi coduri de reîncărcare telefonică dacă aţi fost contactaţi telefonic în legătură cu premii, pe care se presupune că le-aţi câştigat, indiferent cât se mare ar fi câştigul. Ultimele două metode de înşelăciune amintite se numesc ”Accidentul” şi ”Premiul” şi sunt printre cele mai folosite de infractori pentru a obţine bani, în special de la persoane de vârsta a treia.
Imaginaţia escrocilor nu are limită
Stă dovadă ultima metodă folosită de infractori pentru a-şi ţepui victimele. Deşi mecanismul escrocheriei este destul de complex, banii pe care îi scoate în final infractorul merită efortul. Mai întâi, escrocii fac o selecţie a victimelor din rândul persoanelor care pun anunţuri pe Internet. Potenţialele victime sunt contactate şi li se impun anumite condiţii. Astfel, coletul va fi verificat la destinaţie, iar destinatarul va plăti doar suma de bani convenită verbal cu vânzătorul. După ce coletul este expediat, escrocul refuză să îl primească sub pretextul că i se cer bani în plus pentru rambursarea sumei asupra căreia s-a înţeles cu vânzătorul. Vânzătorul primeşte coletul refuzat şi pierde banii ceruţi de curier, de regulă 40-50 de lei, astfel că îl sună pe ”cumpărător” pentru ai cere explicaţii, şi aici este pusă în practică escrocheria. ”Cumpărătorul” face în aşa fel încât discuţia să degenereze şi să se ajungă la injurii, iar convorbirea este înregistrată. Ulterior, escrocul îi trimite vânzătorului un CD cu înregistrarea telefonică şi îi pune în vedere că îl va da în judecată pentru insultă şi calomnie şi îl înştiinţează cu privire la daunele morale pe care le va cere. De regulă, oamenii nu bagă în seamă ameninţarea escrocului, astfel că acesta trece la următoarea etapă a înşelăciunii. Peste câteva zile, vânzătorul primeşte acasă o înştiinţare, prin care care este notificat că a fost chemat în judecată. În cele mai multe cazuri, cei acţionaţi în instanţă pierd procesele şi odată cu ele şi sume importante de bani cu titlu de daune sau aleg să apeleze la un mediator, ca să îi coste mai puţin. Important de amintit este că escrocii nu îşi dezvăluie identitatea decât în faza judiciară, folosind până atunci identitatea unei rude sau cunoştinţe.
