Municipiul Galaţi, locul 22 pe ţară la gestionarea deşeurilor Recomandat

Duminică, 26 Iunie 2022 00:00
Publicat în Știrea zilei
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Municipiul Galaţi ocupă locul 22 pe ţară în cadrul primului clasament care arată cum stau reşedinţele de judeţ la capitolul gestionarea deşeurilor. În urma monitorizării şi evaluării, Galaţi a obţinut un punctaj de numai 33 de puncte din 100, fiind la egalitate cu Braşov, ceea ce reflectă probleme în gestionarea deşeurilor în ambele municipalităţi. Pe primele poziţii în clasament regăsim Sibiu cu 71 de puncte, Oradea cu 70 de puncte, Sfântu Gheorghe, Iaşi şi Miercurea Ciuc la egalitate cu 63.5 puncte din 100.
Astfel, Oradea alături de Sibiu, Sfântu Gheorghe, Miercurea-Ciuc şi Iaşi se numără printre acele municipalităţi care respectă legislaţia într-o mare măsură şi fac eforturi pentru a creşte calitatea şi performanţa serviciilor publice privind gestionarea deşeurilor, prin dezvoltarea de programe proprii de prevenţie şi management al deşeurilor.
Reşedinţele de judeţ din România au fost monitorizate şi evaluate pentru prima dată la capitolul gestionarea deşeurilor, în cadrul Raportului naţional de diagnoză privind calitatea  serviciilor publice municipale, realizat de Societatea Academică din România, Asociaţia Act for Tomorrow şi Vellenes Fellesorganisasjon, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România. Raportul a fost lansat în prezenţa Ministrului Mediului, Tánczos Barna.
Principalele concluzii ale studiului arată că toate reşedinţele de judeţ au dificultăţi în gestionarea deşeurilor, iar mai bine de jumătate dintre aceste municipalităţi tratează gestionarea deşeurilor superficial, inclusiv prin nerespectarea legislaţiei minime. Nicio reşedinţă de judeţ nu s-a apropiat de punctajul maxim de 100 de puncte acordat conform metodologiei, ci maximul cumulat a fost de peste 70 de puncte, obţinut de Sibiu şi Oradea.
Există UAT-uri, precum Slatina, Brăila, Sector 4 şi Sector 5 Bucureşti, Târgovişte, în care colectarea deşeurilor se realizează la un nivel deficitar, minimal din punct de vedere al respectării legislaţiei şi bunelor practici, care au obţinut între 0 şi 15 puncte din punctajul maxim de 100 de puncte.
În cadrul evenimentului de lansare a fost prezent şi Ministrul Mediului, Tánczos Barna, iar acesta a declarat că:
„Raportul trage un semnal de alarmă şi surprinde adevărul despre problema gestionării deşeurilor: Nu există suficientă implicare nici măcar la nivelul municipalităţilor. Există o prăpastie între primele şi ultimele poziţii. Distanţa uriaşă între cei care se implică şi cei cărora nu le pasă spune totul despre atitudinea autorităţilor din zonele respective.
Prin PNRR, România dispune de sume consistente pentru a creşte capacităţile din domeniul reciclării printr-un program de creştere a investiţiilor, astfel încât să susţinem întreg lanţ, de la colectare, selectare, până la reciclarea.
Vom finanţa 15 platforme mari pentru zonele urbane, unde pot fi depozitate deşeurile din construcţii, metal, plastic, lemn, cauciucurile, deşeurile periculoase, toate deşeurile care ulterior pot ajunge la reciclare şi pot reintra în circuitul economic. Vor fi peste 13.000 de astfel de insule, pentru oraşe, şi peste 550 de centre de aport voluntar.
În luna iulie vom fi gata să lansăm ghidul pentru acele centre de colectare voluntară. Trebuie să creştem gradul de reciclare şi prin aceste insule inteligente pe care le finanţăm tot prin PNNR, vor fi peste 13.000 de astfel de insule, pentru oraşe, şi peste 550 de centre de aport voluntar.
Avem un buget de 220 de milioane de euro prin programul administrat de AFM pentru creşterea capacităţii de reciclare, pentru toate tipurile de deşeuri”.

Mai multe din această categorie:

Lasă un comentariu