Spermidina, o substanţă extrem de benefică pentru sănătate Recomandat

Vineri, 14 Ianuarie 2022 12:17
Publicat în Sanatate
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Aţi auzit vreodată de spermidină? Probabil că nu şi asta e păcat! După cum puteţi ghici cu uşurinţă, numele său îi datorează spermei - această substanţă naturală endogenă a fost descoperită pentru prima dată în lichidul seminal masculin. Spermidina este considerată un adevărat elixir al vieţii, care reduce riscul de boli cardiace şi cardiovasculare, dar şi hipertensiunea arterială, în plus favorizează şi somnul. Cu alte cuvinte, mai mult decât benefică pentru sănătate, are efecte pozitive asupra speranţei noastre de viaţă – se pare că centenarii au o cantitate de spermidină mai mare decât restul populaţiei!

Spermidină, o substanţa plină de calităţi

Într-un studiu pe şoareci, realizat la Institutul de Neurofiziologie al Facultăţii de Medicină din Hanovra, cercetătorii au introdus spermidină în apa de băut a şoarecilor timp de şase luni şi au demonstrat efecte anti-îmbătrânire evidente în comparaţie cu animalele netratate de aceeaşi vârstă. „Aprovizionarea cu spermidină a permis animalelor să dezvolte mai puţine leziuni ale rinichilor şi ficatului şi o mai bună aprovizionare cu glucoză a creierului, îmbunătăţind performanţa”, au concluzionat oamenii de ştiinţă.

După cum a mai subliniat RTL, „spermidina optimizează autofagia, un sistem de curăţare a celulelor bolnave, malformate sau moarte care pot declanşa boli. De fapt, încetineşte îmbătrânirea şi creşte cantitatea de molecule regenerative”.

Ce alimente o conţin?

Dar unde găsim această moleculă miraculoasă şi importantă? Toate celulele corpului şi unele bacterii din intestin pot produce şi această substanţă, dar cea mai mare parte a ei trebuie absorbită prin alimente. Prin urmare, spermidina se găseşte în:
- brânzeturi mature (parmezan, gorgonzola, gouda, gruyere, brie);
- carne (pui, vită, curcan şi porc);
- somon;
- ciuperci;
- fructe (pere, grapefruit, kiwi, mango, pepene galben, banane);
- legume (cartofi, mazăre, năut, broccoli, ţelină, salată verde);
- fructe uscate (în special fistic, migdale şi alune);
- fasole şi produse fermentate din soia (lapte de soia, tofu, miso, tempeh, natto);
- cereale şi orez (germeni de grâu, pâine integrală etc.).

Mai multe din această categorie:

Lasă un comentariu