Transplant de cord la un copil de trei ani

Pe 14 ianuarie, o echipă de medici de la Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant (IBCvT) din Târgu Mureş a realizat, în premieră naţională, un transplant de cord la un copil de trei ani din judeţul Mureş, care suferea de o cardiomiopatie dilatativă în formă avansată, ceea ce înseamnă că prognosticul pe termen scurt era foarte rău, în absenţa unei intervenţii de transplant cardiac. Intervenţia constituie un eveniment întrucât transplanturile la această vârstă sunt rare, atât din cauza absenţei sau numărului redus de donatori la această categorie de pacienţi, cât şi a faptului că există puţine servicii în care se pot efectua astfel de intervenţii. Până la efectuarea intervenţiei a fost nevoie de efortul conjugat a numeroşi specialişti din Târgu Mureş, Bucureşti şi Timişoara, care au participat la prelevarea de organe şi transportul aerian al organelor donate.

În luna februarie, echipa condusă de prof. dr. Ioanel Sinescu, de la Centrul de Chirurgie Urologică, Dializă şi Transplant Renal "Fundeni" din Bucureşti, a efectuat un transplant renal între gemeni (donator-transplantat) a căror structură imunologică este de 100%, ceea ce face ca medicaţia imunosupresoare să nu mai fie necesară, în acest caz riscul imunologic fiind zero. În lume, primul transplant de acest tip a avut loc în 1954 la Boston-SUA, realizat dr. Joseph Murray. Organul donat a funcţionat timp de opt ani.

La 10 martie, o intervenţie chirurgicală în premieră pentru boala oaselor de sticlă a fost efectuată la Departamentul de ortopedie al Spitalului Clinic pentru Copii "Maria Sklodowska Curie" (fost Budimex) din Capitală. Este vorba de un transplant osos la o tânără de 23 de ani, care a suferit o fractură. Prin această intervenţie s-a asigurat posibilitatea de a se reconstitui osul, de a căpăta dimensiunea adecvată, precum şi grosimea, pentru a rezista susţinerii greutăţii tinerei şi pentru ca aceasta să poată merge. Intervenţia a fost făcută la tibie, a durat patru ore şi nu au fost complicaţii. Pacienta se afla în spital de 45 de zile şi nu a existat posibilitatea niciunui implant, neexitând bani. Este primul transplant care s-a făcut în această unitate printr-o metodă complexă la care s-a folosit o grefă de la un pacient în moarte cerebrală.

Dr.Victor Zota, coordonatorul principal pentru transplant, a declarat că în 2011 au fost efectuate 70 de transplanturi de ficat, 225 de rinichi, 186 de măduvă, patru de inimă şi niciunul de plămâni. În legătură cu transplantul de plămâni, medicul a preciat că acesta este mai greu de realizat, pentru că necesită nu numai incompatibilitate imunologică, ci şi alte incompatibilităţi. "Numai 16% dintre donatori sunt eligibili pentru transplantul de plămâni. La noi nu este o cerinţă foarte mare pe lista de aşteptare, sunt 20 - 25 pacienţi. Din nefericire, românii fumează şi donatorii nu sunt eligibili", a explicat dr.Victor Zota.

La 15 iulie, o echipă de medici de la Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie ''Cuza Vodă'' din Iaşi a efectuat, în premieră naţională, o intervenţie chirurgicală intrauterină. În timpul unui control de rutină efectuat unei tinere în vârstă de 21 de ani, care avea atunci o sarcină gemelară de 20 de săptămâni, medicul curant a observat că aceasta prezenta "sarcină gemelară monocorială monoamniotică", adică amândoi feţii se aflau în aceeaşi placentă şi împărţeau acelaşi sac, deşi normal ar fi fost ca fiecare să stea separat. Pe timpul celor 20 de săptămâni de viaţă intrauterină, unul dintre feţi s-a dezvoltat fără inimă, fapt care nu permitea dezvoltarea normală şi a celuilalt făt, care era perfect sănătos. Conform medicilor, fătul fără cord avea şi alte malformaţii grave, iar în cazul în care nu se recurgea la intervenţia intrauterină de deconectare a acestuia de la inima care îl ţinea în viaţă, ar fi afectat şi viaţa fătului sănătos. S-a pătruns în cavitatea uterină cu o pensă electrică bipolară şi s-a coagulat cordonul ombilical al fătului cardiac pentru nu se va mai dezvolta şi a nu mai periclita viaţa celuilalt geamăn. Intervenţia este unică în România şi se practică în doar câteva centre medicale din Europa. Prof.univ.dr Mircea Onofriescu susţine că astfel de cazuri sunt foarte rar întâlnite, în lume fiind un caz la 25.000-30.000 de naşteri. În trecut, din cauza lipsei unui compartiment de medicină materno-fetală în cadrul Spitalului de Obstetrică şi Ginecologie ''Cuza Vodă'', două cazuri oarecum asemănătoare au fost redirecţionate spre clinici din Londra sau Louvain (Belgia).

La 23 septembrie, o echipă de neuroradiologi din România şi Franţa a reuşit, la Spitalul Nova Vita din Târgu Mureş, să trateze un anevrism cerebral gigant de segment cavernos carotidian, prin folosirea unui stent special de tip „flow-diverter”, în premieră absolută în România. Dispozitivul folosit este revoluţionar în terapia endovasculară cerebrală, fiind produs de compania americană EV3, iar cu ajutorul acestuia se pot trata şi anevrisme gigante, fusiforme, care până acum nu aveau soluţie terapeutică. Dr. Ştefăniţă Dima şi dr. Lucian Mărginean, sub coordonarea prof. dr. Charbel Mounayer, din Franţa, au reuşit implantarea endovasculară a unui stent şi, astfel, devierea fluxului de sânge dintr-un vas de sânge bolnav din cap, care crea probleme tot mai mari pacientului şi care ar fi putut fi fatal, medicii descriindu-l ca pe „o bombă pe cale să explodeze”. Metoda în premieră, aplicată asupra unei paciente în vârstă de 58 de ani, din Târgu Mureş, duce practic la reconstrucţia vasului afectat, tinzând readucerea lui către forma şi dimensiunea naturală. Medicii au spus că prin folosirea acestor dispozitive medicale de ultima generaţie se deschide un nou drum în terapia afecţiunilor cerebrovasculare, oferind soluţii unor segmente patologice greu sau inabordabile până la acest moment. Potrivit dr. Dima, singura problemă este costul ridicat al acestei intervenţii, care se ridică la 10.000 de euro, şi care, deocamdată, este suportat de către pacienţi. După această intervenţie, echipa de medici a mai efectuat încă două intervenţii rare în România: o embolizare a unei fistule durale la o femeie în vârstă de 55 de ani din Bucureşti şi o obliterare a unei fistule carotido-cavernoase post-traumatice, la un pacient de 31 de ani din Cluj Napoca.

La 28 octombrie, echipa condusă de prof. dr. Gheorghe Burnei de la Spitalul de Urgenţă Pediatrică "Marie Curie" din Capitală a operat o fetiţă de doi ani care suferea de scolioză congenitală cu multe vertebre malformate, bazin oblic foarte accentuat şi care ajunsese să aibă o deviaţie de 95 de grade, 65 de grade pe partea lombară şi 30 de grade pe torace. Intervenţia chirurgicală, care a utilizat o tehnică nouă, a constat în scoaterea vertebrelor malformate de la nivelul toracelui şi zona lombară şi plasarea unor şuruburi care sunt legate de o bară longitudinală ce permite corectarea malformaţiilor. A fost o premieră pentru întreaga ţară această intervenţie. Nu a mai fost făcută o astfel de operaţie, atât de amplă. Ea comportă riscuri neurologice destul de mari şi exista posibilitatea ca în timpul intervenţiei să apară hemoragii masive şi chiar decesul sau apariţia paraliziei. Fetiţa va sta cu această bară aproape patru-cinci ani, iar atunci când se va constata că se deviază în cealaltă parte, va fi scoasă. Intervenţia a durat şase ore şi jumătate şi a fost efectuată de o echipă alcătuită din patru medici chirurgi şi doi medici anestezişti.

La 8 decembrie, s-a anunţat că medicii de la Institutul de Boli Cardiovasculare (IBC) din Timişoara vor monta la două paciente diagnosticate cu grave afecţiuni cardiace câte o valvă prelevată din inima unui porc. Operaţia, efectuată în premieră naţională, avea loc la numai câteva săptămâni după o manevră asemănătoare practicată cu succes în SUA. Pacientele aveau 69, respectiv, 72 de ani.

„Acest nou model aduce performanţe hemodinamice mult apropiate de valva naturală umană, iar rezistenţa în timp, prin tratamentele speciale, se speră să fie una mult mai mare. Valvele biologice din pericard bovin sau porcin sunt făcute pentru a înlocui valvele bolnave ale pacienţilor. Avantajul faţă de valvele mecanice constă în faptul că nu necesită tratament anticoagulant, dar în timp de 15-20 de ani se deteriorează şi trebuie înlocuite”, a declarat prof. univ. dr. Marian Gaşpar, şeful Secţiei de chirurgie cardiacă din cadrul IBC Timişoara. Noul tip de valvă cardiacă biologică „trifectă” a fost adusă în România de reprezentaţii companiei St.Jude. Acesta a început să fie folosit prima dată în Europa şi în Canada anul trecut. Din acest an, ele sunt montate şi în SUA. Până acum, în lume nu erau decât patru clinici în care se practica acest gen de intervenţie: Cardiff (Þara Galilor), Varşovia (Polonia), Parma (Italia) şi Zagreb (Croaţia). În acest interval, au fost implantate 10.000 de valve crescute din pericard de porc.

La Institutul de Boli Cardiovasculare din Timişoara ajung anual până la 800 de pacienţi pentru care cardiologul este înlocuit cu chirurgul, în timp ce la Clinica de cardiologie a Spitalului Judeţean Timişoara sunt internaţi anual peste 2.500 de cardiaci şi coronarieni.

Pe 13 decembrie a avut loc o nouă intervenţie chirurgicală în premieră, la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "M.S. Curie" din Capitală - o miopostoartroplastie, la un copil în vârstă de şase ani care nu-şi putea roti mâna înainte şi înăuntru. „Este vorba de o reconstrucţie miopostoartroplastică în premieră internaţională", a declarat prof. dr. Gheorghe Burnei, şeful departamentului de ortopedie pediatrică de la Budimex. Grupurile de muşchi au fost date la o parte pentru a se ajunge la oase, ca să fie puse în poziţie normală. S-a făcut o grefă osoasă şi s-a introdus o endoproteză articulară. Operaţia este o premieră internaţională, pentru că au fost mai multe intervenţii în cadrul unei singure operaţii.

Tot pe 13 decembrie şi tot la spitalul Marie Curie din Bucureşti, specialiştii au realizat un implant cohlear la un copil care suferea de hipoacuzie bilaterală severă. Potrivit Dr. Adrian Tudor, şeful compartimentului de audiologie al spitalului, implantul este unul special de proteză auditivă utilizat pentru copiii şi adulţii cu hipoacuzie bilaterală severă, profundă, adică pentru acei pacienţi care nu se descurcă în conversaţii nici cu ajutorul celor mai puternice proteze auditive.

La 16 decembrie, la Spitalul de Urgenţă "Bagdasar Arseni" din Bucureşti a avut loc în premieră o intervenţie de stimulare a nervului vag, realizată la o fată de 16 ani care suferă de la vârsta de doi ani de o formă rară de epilepsie, rezistentă la tratament medicamentos. O astfel de intervenţie a mai avut loc la adulţi. Fata se afla sub tratament la neurologie de cinci ani, însă fără să aibă rezultate, afecţiunea fiind una rebelă. I-a fost implantat deasupra inimii un dispozitiv special pentru stimularea nervului vag, un nerv vegetativ al organismului uman, pentru a stopa crizele de epilepsie. Stimularea este realizată astfel cu ajutorul unui generator implantabil asemănător peacemaker-ul cardiac. Generatorul este programat să elibereze intermitent impulsuri electrice de intensitate scăzută, 24 de ore pe zi, către nervul vag, la nivelul gâtului pacientului. Dispozitivul rămâne implantat toată viaţa şi copilul trebuie să vină la control o dată la cinci ani, deoarece el se poate regla periodic. După această intervenţie, crizele încep să se reducă, până când ajung chiar să dispară.