Recensământul populaţiei şi al locuinţelor, care se va desfăşura între 20 şi 31 octombrie, este cel mai complex realizat după 1989 în România şi primul după intrarea în Uniunea Europeană.
Posibilitatea persoanelor de a-şi declara dubla cetăţenie, apartenenţa la o anumită etnie sau cult religios, dar şi întrebările pentru persoanele cu dizabilităţi sunt printre noutăţile introduse în Recensământul populaţiei şi al locuinţelor, potrivit preşedintelui Institutului Naţional de Statistică (INS), Vergil Voineagu. Primele date vor fi făcute publice cel târziu la sfârşitul lunii ianuarie 2012.
"Date preliminare privind populaţia stabilă a României, numărul clădirilor, locuinţelor şi gospodăriilor vor fi făcute publice printr-un comunicat în ianuarie 2012. Datele preliminare ale recensământului, cum ar fi numărul de persoane recenzate, numărul de persoane plecate din ţară, structura populaţiei pe sexe sau numărul de cetăţeni străini, vor fi prezentate în luna aprilie 2013, urmând ca datele finale să fie date publicităţii în trimestrul IV al anului 2013", a declarat preşedintele INS.
"Dacă ar fi să emitem o ipoteză legată de acest recensământ aceasta ar fi reducerea populaţiei. În mod constant, din 1990 încoace sporul populaţiei României este unul negativ. De asemenea, cei plecaţi din ţară pentru o perioadă mai mare de 12 luni nu mai sunt socotiţi că făcând parte din populaţia ţării. În urma recensământului vom afla câte persoane sunt apte de muncă, câţi şomeri există, câţi pensionari, care este nivelul de pregătire al populaţiei", a declarat preşedintele INS, Vergil Voineagu.
Preşedintele INS a mai spus că există posibilitatea ca persoanele care lipsesc din ţară în perioada 20 - 31 octombrie să ridice formularele de la consiliile locale, organizate la nivelul fiecărei localităţi şi al fiecărui sector.
Vor fi şi întrebări surprinzătoare
Astăzi, recenzorii încep să bată la uşile românilor, iar cu ajutorul datelor strânse până în 2014 vom şti exact câţi suntem, în ce condiţii trăim, cât de amplu este fenomenul migraţiei, cât de îmbătrânită este populaţia etc. Recenzorii vor sta în fiecare casă minimum 20 de minute, şi vor cere detalii despre fiecare membru al familiei în parte, despre locuinţă, locul de munca etc.
"Numărarea" nu se face la adresa din buletin, ci la cea unde persoana locuieşte propriu-zis. Cei ce stau fără forme legale nu trebuie să se îngrijoreze, pentru că nu îi va lua nimeni la rost.
Cele mai multe dintre întrebările din chestionare sunt previzibile. Altele, însă, e posibil să vă ia prin surprindere. Spre exemplu, trebuie să îi spuneţi recenzorului cine este capul familiei, chiar dacă în familia dumneavoastră nu există un şef.
"Capul familiei este cel pe care membrii îl văd drept lider. Poate fi soţul, poate fi soţia, sau altă persoană, recunoscută aşa în familie. Dacă bărbatul aduce mai mulţi bani în casă, dar femeia decide cum sunt cheltuiţi, poate fi ea capul familiei", explică Vladimir Alexandrescu, director de comunicare la Institutul Naţional de Statistică. "Există un interes sociologic pentru aceste date, pe baza lor se formează nucleele familiale", mai spune el. Chestionarul este generos şi permite ca la acest capitol să poată fi trecut un bunic, soacra, un copil etc.
Cu ajutorul ONG-urilor, vor fi chestionaţi şi oamenii străzii. Vor fi invitaţi la o masă caldă, iar acolo vor sta de vorbă şi cu recenzorii. Alţii, vor fi abordaţi direct în stradă.
"Nu va intra nimeni în canale după ei, iar când se merge prin casele părăsite, unde ei stau ilegal, sunt atenţionate poliţia şi jandarmeria, care să poată interveni dacă sunt probleme", precizează reprezentantul INS.
Dacă majoritatea întrebărilor sunt obligatorii, există unele cu răspunsuri opţionale, privind religia, etnia, limba maternă şi dizabilităţile. Pe baza acestor răspunsuri, se stabilesc banii alocaţi cultelor de la bugetul de stat ori programele sociale şi cele de integrare.
Anul acesta, recensământul se organizează în toată Europa, iar românii plecaţi la muncă, chiar şi cei fără forme legale, sunt încurajaţi să primească recenzorii.
Amenzi între 1.500 şi 4.500 de lei
Recenzorii care încalcă principiul confidenţialităţii şi folosesc datele adunate în alt scop, riscă amenzi între 2.000 şi 5.000 de lei. Persoanele care închid uşa în nas recenzorului, îi distrug chestionarele, devin violente, sau, pur şi simplu, refuză să răspundă, riscă amenzi între 1.500 şi 4.500 de lei.
Conform unei hotărâri de guvern care reglementează organizarea recensământului, dacă recenzorul nu vă găseşte acasă, poate lua informaţii de la vecini, preot ori primărie. Persoanele care nu au fost recenzate au obligaţia să se prezinte la comisia de recensământ din localitatea în care se află până în 31 octombrie 2011.
