Teoretic, i-am trimis în Parlament pentru a ne dă legi bune şi a ne reprezenta interesele. Practic, legile suferă foarte mult la capitolul reprezentării intereselor electoratului. După cum se va vedea însă în continuare, aleşii sunt foarte descurcăreţi în privinţa apărării propriilor drepturi. Interesant cum, după atâtea discuţii despre modificarea legii care le permite parlamentărilor să facă afaceri cu statul, nu s-a modificat nici măcar un singur paragraf care să concretizeze promisiunile din campania electorală. Ei nu pot să fie administratori la societăţi comerciale, însă pot să deţină acţiuni la companii ce primesc contracte de la instituţii publice. Incompatibilităţile sunt greu de demonstrat şi mai greu este în cazul traficului de influenţă.
„România curată” a realizat o listă cu afacerile pe care în prezent le derulează cu instituţii publice 47 de deputaţi (17 de la PDL, 13 de la PSD, 11 de la PNL, 4 de la UDMR şi 2 de la minorităţi). La această listă se mai adaugă alţi cinci deputaţi-avocaţi care au contracte de reprezentare juridică cu statul. Prezentarea acestei liste se doreşte a fi punctul de (re)lansare a unei largi dezbateri publice referitoare la necesitatea interzicerii prin lege a afacerilor parlamentărilor cu statul. În acest moment, afacerile cu statul ale deputaţilor şi senatorilor intră în categoria afacerilor “negre”, întrucât generează suspiciuni cu privire la posibila folosire a influenţei de parlamentar în obţinerea contractelor.
În ceea ce priveşte parlamentarii găşăţeni, pe această listă o regăsim doar pe Lucreţia Roşca, deputat PSD, medic, care are un contract încheiat în octombrie 2010 de Cabinetul Medical Individul Lucreţia Roşca cu Casa de Naţională de Sănătate pentru furnizare de servicii medicale, în valoare de 270.000 lei. „România curată” anunţă că urmează o analiză privind senatorii care derulează contracte cu instituţii publice.
