Regimul alimentar al vechilor romani înainte de erupţia Muntelui Vezuviu în anul 79 d. Hr. şi distrugerea oraşelor Pompei şi Herculaneum era deosebit de variat, conform descoperirilor arheologilor.
Multe din alimentele pe care locuitorii acestor oraşe nu le consumau erau aruncate în latrine sau gropi de gunoi, iar resturi ale acestora au fost descoperite în timpul cercetărilor realizate la sistemele de canalizare ale vremii. Rezultatele muncii arheologilor implicaţi au fost prezentate la o conferinţă de trei zile care s-a încheiat vineri la Roma, informează Associated Press.
Cele mai multe produse pe care le consumau locuitorii celor două oraşe erau de provenienţă locală. Arheologii au constatat că anumite tipuri de scoici găsite în canale din Herculaneum proveneau de pe plaja oraşului antic.
Dar alte produse erau importate - cerealele erau probabil aduse din Egipt, curmalele - din Orientul Mijlociu şi nordul Africii şi piperul - din India. Deşi făina nu lasă urme de-a lungul unei perioade de timp atât de lungi, gărgăriţele din boabe par să fi supravieţuit procesului de măcinare, ajungând într-un canal din Herculaneum care a servit la evacuarea reziduurilor unui complex de magazine şi ale unei locuinţe.
Locuitorilor de astăzi ai Romei le place foarte mult carnea de porc, dacă este să ne gândim numai la porchetta, o friptură foarte aromată din carnea acestui animal, extrem de populară în Italia. Gropile de gunoi ale oraşului Stabiae din apropiere de Pompei, datate aproximativ între primul secol î.Hr. şi primul secol d.Hr., conţineau numeroase oase de porc, semn că preparatele din această carne erau foarte populare la acea vreme, a menţionat Michael MacKinnon, de la Universitatea din Winnipeg (Canada). La fel de populare la mesele antice erau peştele şi scoicile, deosebit de gustoase, care sunt şi acum foarte prezente în meniurile din Roma.
Au fost găsite şi numeroase coji de ouă de găină, iar Erica Rowan, arheolog de la Universitatea din Exeter (Marea Britanie) care a lucrat la săpăturile de la canalizarea din Herculaneum, a raportat găsirea a două fragmente de coajă de ou de gâscă, probabil resturi de la o masă consumată de elita vremii. Dar în majoritatea cazurilor, s-a dovedit că atât locuitorii bogaţi, cât şi cei mai puţin bogaţi ai acestor oraşe consumau în mare parte aceleaşi alimente, mai ales peşte.
Îngropate de secole în sistemul de canalizare şi fose vijandabile, urmele de produse alimentare s-au menţinut, iar erupţia Vezuviului a carbonizat unele alimente pentru posteritate. De exemplu, bucăţi mici, carbonizate, de prăjituri asemănătoare cu pâinea, „firimituri pentru zei” - după cum le-a numit Mark Robinson, profesor de arheologie la Muzeul de Istorie Naturală al Universităţii Oxford - au fost descoperite la un cuptor dezafectat din Pompei. De asemenea, au fost găsite bucăţi din cupe votive, ceea ce i-a făcut pe arheologi să creadă că acele bucăţi de pâine puteau fi ofrande aduse vechilor divinităţi romane.
Robinson a mai spus că a fost găsită şi o cochilie de scoică care prezenta urme de ruj, servind drept cutie de machiaj.
