Decodarea genomului în cazul fosilelor omeneşti de acum 400.000 de ani descoperite la Atapuerca (Spania) şi redeschiderea acceleratorului de particule LHC de lângă Geneva figurează pe lista celor mai mari promisiuni ştiinţifice din 2015 dată publicităţii marţi de revista „Nature”, relatează EFE, care prezintă câteva dintre acestea.
La sfârşitul lui 2013 s-a publicat deja genomul mitocondrial în cazul fosilelor din Atapuerca, o muncă „herculeeană” dat fiind gradul de deteriorare a mostrelor, potrivit „Nature”. Revista semnalează că decodarea restului genomului (genomul nuclear) va fi „şi mai complicată”.
Lumea ştiinţifică va fi atentă, de asemenea, la redeschiderea celui mai puternic accelerator de particule din lume, LHC (Large Hadron Collider) de la Laboratorul European pentru Fizica Particulelor (CERN) de lângă Geneva, după o întrerupere de doi ani a activităţii. Datorită puternicei energii, se consideră că se va putea confirma descoperirea Bosonului Higgs.
Revista „Nature” susţine, de asemenea, că stoparea epidemiei Ebola — epidemie în urma căreia şi-au pierdut viaţa aproximativ 7.000 de persoane în Africa de Vest — va fi unul dintre succesele ştiinţifice din 2015.
În ceea ce priveşte explorarea spaţială, în 2015 atenţia se va concentra asupra misiunilor privind planetele pitice. Sonda Dawn, aparţinând NASA, va atinge în luna martie Ceres, cel mai mare obiect cosmic din centura de asteroizi dintre planetele Marte şi Jupiter, despre care se crede că deţine, sub scoarţa sa, apă îngheţată. În plus, naveta spaţială New Horizons, tot a NASA, va ajunge la planeta pitică Pluton.
Pe plan medical, revista ştiinţifică semnalează că diverse companii farmaceutice sunt în plină competiţie pentru a lansa pe piaţă o nouă clasă de medicamente împotriva colesterolului.
În lupta împotriva schimbărilor climatice, se aşteaptă un acord la reuniunea din decembrie 2015 de la Paris.
