27 SEPTEMBRIE 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App


Idealul renaşterii noastre naţionale este favorizat, în mod surprinzător, de prăbuşirea autocraţiei ţariste deodată cu instaurarea regimului comunist (bolşevic) şi zguduirea din temelii a Monarhiei habsburgice.
Noul organ de conducere al Imperiului rus cutremurat definitiv de Revoluţia din noiembrie 1917, s-a numit Congresul sovietelor din Rusia. Guvernul sovietic intitulat Consiliul comisarilor poporului, condus de V. I. Lenin care recunoaşte dreptul la autodeterminare (până la despărţire) a popoarelor din fostul Imperiu ţarist, prefigura calea unirii Basarabiei cu România. La 27 martie / 9 aprilie 1918 Sfatul Ţării a votat unirea Basarabiei cu România.
În mod deschis se impunea rezolvarea situaţiilor provinciilor Bucovina şi Transilvania – cu populaţie majoritar românească – aflate sub dominaţia austro-ungară.
Circumstanţele prielnice apărute determină Congresul General al Bucovinei, întrunit la Cernăuţi la 15 noiembrie / 28 noiembrie 1918,care, cu o mare majoritate, votează unirea Bucovinei cu România.
De la declanşarea Primei Conflagraţii Mondiale (1914) în Transilvania, lupta pentru realizarea unirii cu patria- mamă a început să se radicalizeze şi astfel, mişcarea naţională română va deveni cea mai puternică din toate teritoriile locuite de români confruntaţi cu asuprirea străină.
Războiul de întregire a României (1916-1918) se încheie după reintrarea ţării noastre alături de Antanta pe teatrul de operaţiuni militare de mare amploare şi în acelaşi timp şi decisive, ce se desfăşoară de la 28 octombrie 1918 până a doua zi, când de fapt, şi armistiţiul este semnat de Germania la Compiegne cu Tripla Înţelegere.
În Transilvania românii se organizează în foarte scurt timp. Consiliul Naţional Român Central constituit în octombrie 1918, şi stimulat de dezintegrarea accelerată a aparatului administrativ unguresc, îşi va extinde pe întreg spaţiul ardelenesc controlul, exercitându-şi astfel puterea sa integrală administrativă şi politică (locală).
Ferm şi intransigent, se ia hotărârea să se supună aprobării populare documentele unităţii naţionale în cadrul unei adunări, la Alba Iulia.
Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia ce va avea loc la 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, la care au participat peste 1228 delegaţi aleşi şi peste 100.000 oameni veniţi de pe toate plaiuriule străbune de dincolo de Carpaţi, proclamă Unirea „acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România“.
Rezoluţia Unirii consfinţeşte înfăptuirea unui regim democratic în România.
Ziua de 1 Decembrie 1918 reprezintă grandios semnificaţia istrorică a desăvârşirii statului naţional unitar român – de atunci şi pentru totdeauna – iar actualmente Sărbătoarea Naţională a României.

Profesor,
Constantin Doca Trincu



Articole înrudite

Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galaţi organizează Festivalul Naţional de Comedie – Ediţia ...

Premii pentru elevii de 10 ai Galaţiului

Tarifele poliţelor RCA rămân plafonate

Noi sensuri unice în Galaţi