Impactul financiar al bănuielilor de fraudă în ce priveşte fondurile de pre-adeziune (destinate să sprijine ţările din Europa Centrală şi Orientală să răspundă exigenţelor intrării în Uniunea Europeană) s-a mărit de patru ori, trecând de la 13 milioane de euro, în 2008, la 57 milioane de euro, în 2009, se precizează într-un raport publicat de Comisia Europeană. Cel al bănuielilor de fraudă în domeniul agricol s-a triplat, ajungând la 13,3 milioane de euro, în 2009, de la 4 milioane de euro.
Bănuielile de fraudă în materie de sprijin acordat regiunilor defavorizate au crescut şi ele de la 57 de milioane de euro, în 2008, la 109 milioane, în 2009. Într-un comunicat transmis presei, Comisia subliniază că acesta este un indiciu că controalele şi sistemele antifraudă puse în practică funcţionază tot mai eficient.
Un al doilea raport publicat la mijlocul săptămânii trecute de Oficiul antifraudă (OLAF) arată că o mare parte dintre iregularităţi se referă la ajutoarele prealabile adeziunii Bulgariei. Este ţara în care, la finele lui 2009, OLAF urmărea cel mai mare număr de afaceri: 68 dintre cele 354 din întreaga Europă. Importante fraude din fondurile europene au fost constatate în Bulgaria la sfârşitul lunii iunie, ele ducând la condamnări ce au ajuns până la 12 ani de puşcărie pentru o fraudă organizată de un prelucrător de carne. Pe locul al doilea se află Belgia, cu cele 48 de afaceri în curs, referitoare la prezenţa pe solul ei a numeroase instituţii europene. Activităţile OLAF au permis, între altele, condamnarea la doi ani de închisoare, în noiembrie 2009, a unui fost eurodeputat britanic, Tom Wise, întrucât pusese în contul lui personal 40.000 de euro declaraţi oficial ca salariu al asistentului său parlamentar. Totodată, OLAF a detectat importante iregularităţi în contabilitatea unei agenţii create în 2005, Colegiul European de Poliţie (CEPOL), care a reunit înalţi funcţionari din poliţia întregii Europe spre a încuraja cooperarea transfrontalieră între poliţişti, şi care avea sediul în Marea Britanie. Era vorba de mici sume, arată o sursă, dar echipamentul şi mobilarea domiciliilor personalului erau finanţate de agenţie, care nu cerea niciun document referitor la rambursarea cheltuielilor misiunii, iar vehiculele în funcţiune erau folosite în scopuri personale. Responsabilii au demisionat imediat după ce procedurile interne ale agenţiei au fost modificate.
Din rapoartele citate de „Le Monde" lipseşte România, ceea ce, dacă este adevărat, ar fi un lucru îmbucurător. Pe de altă parte, să notăm că problemele create de corupţie în sânul membrilor UE nu datează de ieri - de azi. De altfel, în martie 1999, un întreg executiv al Uniunii, în care se afla şi fostul premier francez Edith Cresson, a fost nevoit să demisioneze în urma unor grave acuzaţii de acest gen.
Bănuielile de fraudă în materie de sprijin acordat regiunilor defavorizate au crescut şi ele de la 57 de milioane de euro, în 2008, la 109 milioane, în 2009. Într-un comunicat transmis presei, Comisia subliniază că acesta este un indiciu că controalele şi sistemele antifraudă puse în practică funcţionază tot mai eficient.
Un al doilea raport publicat la mijlocul săptămânii trecute de Oficiul antifraudă (OLAF) arată că o mare parte dintre iregularităţi se referă la ajutoarele prealabile adeziunii Bulgariei. Este ţara în care, la finele lui 2009, OLAF urmărea cel mai mare număr de afaceri: 68 dintre cele 354 din întreaga Europă. Importante fraude din fondurile europene au fost constatate în Bulgaria la sfârşitul lunii iunie, ele ducând la condamnări ce au ajuns până la 12 ani de puşcărie pentru o fraudă organizată de un prelucrător de carne. Pe locul al doilea se află Belgia, cu cele 48 de afaceri în curs, referitoare la prezenţa pe solul ei a numeroase instituţii europene. Activităţile OLAF au permis, între altele, condamnarea la doi ani de închisoare, în noiembrie 2009, a unui fost eurodeputat britanic, Tom Wise, întrucât pusese în contul lui personal 40.000 de euro declaraţi oficial ca salariu al asistentului său parlamentar. Totodată, OLAF a detectat importante iregularităţi în contabilitatea unei agenţii create în 2005, Colegiul European de Poliţie (CEPOL), care a reunit înalţi funcţionari din poliţia întregii Europe spre a încuraja cooperarea transfrontalieră între poliţişti, şi care avea sediul în Marea Britanie. Era vorba de mici sume, arată o sursă, dar echipamentul şi mobilarea domiciliilor personalului erau finanţate de agenţie, care nu cerea niciun document referitor la rambursarea cheltuielilor misiunii, iar vehiculele în funcţiune erau folosite în scopuri personale. Responsabilii au demisionat imediat după ce procedurile interne ale agenţiei au fost modificate.
Din rapoartele citate de „Le Monde" lipseşte România, ceea ce, dacă este adevărat, ar fi un lucru îmbucurător. Pe de altă parte, să notăm că problemele create de corupţie în sânul membrilor UE nu datează de ieri - de azi. De altfel, în martie 1999, un întreg executiv al Uniunii, în care se afla şi fostul premier francez Edith Cresson, a fost nevoit să demisioneze în urma unor grave acuzaţii de acest gen.
