În perioada 17-24 octombrie, Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Galaţi organizează proiectul „Zilele Voluntarului". Proiectul are ca scop creşterea gradului de implicare a tinerilor în activităţi de voluntariat. Obiectivul principal al proiectului constă în implicarea a 275 de participanţi la o activitate de ecologizare în Pădurea Gârboavele.

DJST Galaţi contribuie la derularea proiectului, asigurând: transportul participanţilor la pădurea Gârboavele, mănuşile şi sacii menajeri necesari desfăşurării ecologizării zonei, masa de prânz oferită participanţilor.

Parteneri în desfăşurarea proiectului sunt: Liga Studenţilor din cadrul Universităţii Dunărea de Jos, Casa de Cultură a Studenţilor, Asociaţia Mecanturist, Asociaţia fără scop patrimonial „Grigore Alexandru Ghica" -filiala Galaţi, Liceul cu Program Sportiv Galaţi, Şcoala gimnazială nr. 16 Galaţi, Colegiul Economic Galaţi.

Publicat în Sport
Duminică, 30 August 2015 00:00

Voluntarii de la Urgenţe

Aproape 70 de voluntari lucrează în ture normale în Spitalul de Urgenţă din Galaţi. Dintre aceştia, 12 asistenţi şi alţi 10 brancardieri sunt la foc continuu la Unitatea de Primiri Urgenţe - SMURD. Fără ei, prezenţi alături de medici şi asistenţi pentru a suplini lipsa acută de personal, nu s-ar reuşi salvarea vieţilor. Şeful secţiei UPU SMURD a Spitalului de Urgenţă Galaţi, dr. Angel Trifan, ştie cel mai bine acest lucru. De aceea a şi început o campanie de prezentare, inclusiv pe site-urile de socializare, a voluntarilor care „fac diferenţa”. „Deosebirea între voluntari şi personalul angajat se face doar la bani. Voluntarii nu primesc nici un ban, dar îndeplinesc aceleaşi funcţii ca şi un asistent medical, au aceleaşi obligatii, beneficiază doar de vechime. Unii dintre voluntari au lucrat pe perioadă determinată în locul unor asistente care au născut sau care au avut probleme medicale mai mult timp. Colegele s-au întors şi ei au rămas iar voluntari. Cunoştinţele lor profesionale sunt de netăgăduit şi fără ei nu ne-am putea descurca. Zi de zi, tură de tură, sunt incluşi în graficul de gărzi. Deşi toţi au familii şi copii, lucrează la Urgenţă, la secţia noastră, deoarece sunt oameni foarte dedicaţi şi eu cred că odată ce ai lucrat în Unitatea de Primiri Urgenţe, nu vrei să mai lucrezi în altă parte. Ei spun că găsesc înţelegere din partea noastră, a mea, a asistentei şefe, şi că de-a lungul timpului unii s-au angajat. S-a făcut o analiză la nivelul departamentului pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi a reieşit că există un deficit mare. Am semnale că se vor debloca posturi de asistenţi medicali şi se pare că vom acoperi şi vom acţiona cu asistenţi angajaţi peste tot. De-a lungul timpului s-au organizat noi compartimente în UPU SMURD, prin lege, adăugându-se triajul, unde avem nevoie şi de asistent, salonul de observaţie, punctul de operare aero-medical şi dispeceratul integrat ISU-SAJ, unde avem şi noi un asistent“, a declarat dr. Angel Trifan, medic coordonator UPU SMURD Spitalul de Urgenţă Galaţi. Şi asistenta şefă a secţiei ştie că fără aceşti voluntari lucrurile ar fi cu mult mai dificile. „Sunt vitali pentru noi. Ne bazăm pe ei ca pe oricare angajat al Unităţii de Primiri Urgenţe. Noi completăm graficul cu ei deoarece nu am avem altă modalitate de a face graficul complet. Sunt nişte oameni deosebiţi, foarte bine pregătiţi. Ar fi o criză în sistemul sanitar fără ei? Da. Deja au început să «cadă» colegii vechi, care sunt foarte obosiţi cu ture, plus că noi nu avem cum să ne luăm libere. Dacă nu ar fi voluntarii, nu am avea cum să răspundem aşa cum putem solicitărilor populaţiei. Tot respectul pentru ei, le mulţumim, reprezintă un mare ajutor. Nu pot să uit că doi dintre voluntari, când a fost accidentul de la Baldovineşti, au venit singuri, fără a fi chemaţi, deoarece şi-au dat seama că e nevoie de ei“, a spus Zoica Marola, asistent şef UPU SMURD Spitalul de Urgenţă Galaţi. 

 

Să mergi pe jos la un job neplătit ca să salvezi vieţi 

 

Voluntarii din Urgenţă au deocamdată ca singură satisfaţie mulţumirea celor pe care i-au ajutat. Asta dacă o primesc; dacă nu, le rămâne doar mulţumirea că fac ceea ce le place. Toţi trăiesc cu speranţa că, într-o zi, se vor debloca şi posturile pe care ar putea fi angajaţi. Nu de alta, dar sistemul chiar are nevoie. 

Vă prezentăm în continuare doar câţiva dintre voluntarii care ţin în mişcare Urgenţa Judeţeanului. Tot personalul medical o cunoaşte pe  Silvia Vârgolici. Are peste 5 ani de când vine zi de zi, fără nici o pretenţie. Are 40 de ani şi vrea să fie de folos. Atât. „Fac voluntariat în UPU de aproximativ patru ani. De patru ani vin aproape zi de zi la UPU, pentru că sunt pe grafic, asta înseamnă 15-17 ture. Acopăr graficul atunci când este nevoie, dar, din lipsă de personal, concedii, concedii medicale, cam astea sunt turele. Am aceleaşi responsabilităţi ca şi cei plătiţi. Cine a citit contractul de voluntariat ştie despre ce vorbesc. După atâţia ani, e pasiune. Am încercat şi m-am gândit, au fost şi concursuri pe alte secţii, la care aş fi putut participa oricând, dar odată ce faci urgenţe, nu mă văd lucrând în altă parte decât la urgenţe. Urgenţe înseamnă să fii aici 12 ore, nu întotdeauna sunt cazuri grave, dar atunci când te întâlneşti cu oamenii pe stradă şi îţi mulţumesc, îţi zâmbesc şi îţi spun că ştiţi, datorită dumneavoastră, că eraţi acolo, trăiesc, ţine şi de soare şi de foame, ţine de foarte multe lucruri de care eu mă bucur. Eu mă bucur de lucruri mărunte, nu ştiu alţii... Am două fetiţe de 10 şi 11 ani, am un soţ care întotdeauna m-a înţeles. El îşi respectă meseria şi eu pe a mea. S-a întâmplat de mai multe ori să nu am nici măcar bani să vin la spital. Mi-am amintit recent de o tură, era undeva după ora 19:00, când m-a sunat asistenta şefă să mă întrebe dacă pot veni. Nu am putut să o refuz, chiar dacă ar fi trebuit să vin pe jos, nu este exces de zel. M-am ridicat, m-am îmbrăcat şi am plecat, dar mi-am dat seama că nu aveam decât un bilet de transport. Am cerut împrumut de la colegi şi m-am întors a doua zi acasă mulţumită sufleteşte”, spunea Silvia Vârgolici, una dintre asistentele voluntare de la UPU a Spitalului de Urgenţă. 

Lângă ea, Alina Prodea şi Carmen Ciobotaru adună peste 7 ani de când sunt  asistente voluntare. „Sunt în UPU SMURD de patru ani şi jumătate. Am făcut  la început un an de voluntariat, iar apoi am lucrat trei ani pe perioadă determinată, iar acum m-am întors la voluntariat. Am rămas aici pentru că este şi foarte greu să o iei de la capăt. Noi am crescut în urgenţe şi nu ştiu dacă aş putea să lucrez într-o altă secţie. Financiar, mă descurc foarte greu. Am un copil de şapte ani, care la toamnă va merge la şcoală, vom vedea cum va fi. Soţul munceşte şi întreţine familia, atât cât poate. Avem şi noi rate la casă, ca toată lumea, datorii, ca toată lumea, pe care le putem plăti foarte greu. Eu stau tocmai pe Coşbuc şi vin pe jos, fac câţiva kilomteri zilnic doar în ideea că ne vom angaja şi va fi bine. Sunt şi oameni care ne recunosc pe stradă...”, a spus Alina Prodea. 

Teodor Ceapă este voluntar, dar dacă noaptea vine la Urgenţă, ziua lucrează ca asistent în Combinat. Şi Gabriel Spanachi este voluntar, dar îşi câştigă banii din amenajări interioare. Toţi speră ca odată să fie angajaţi cu acte în regulă. Dănuţ Oprea e unul dintre puţinii voluntari care au avut noroc. Lucrează acum la SMURD. A ajuns asistent după câţiva ani de ucenicie ca voluntar. 

În marea familie a salvatorilor anonimi, voluntarii reprezintă oamenii buni la toate. Fără ei s-ar intra într-o criză acută. Turele de zi şi de noapte, codurile prelungite, când uiţi când ai plecat la un caz şi când te mai întorci, şi momentele de respiro n-ar mai fi posibile fără ei. Voluntarii de la SMURD reuşesc să acopere doar parţial lipsa acută de personal medical, mai ales pentru situaţiile de urgenţă. 

Între timp, s-au mai înfiinţat încă patru secţii active, printre care un triaj şi un punct intervenţie aerian. Dar fără personal medical nou... 

Publicat în Comunitate

Medicii gălăţeni de pe echipajele SMURD şi ale Serviciului Judeţean de Ambulanţă din Galaţi au intervenit, acum două zile, pentru salvarea victimelor unui grav accident rutier petrecut în satul Baldovineşti, din comuna brăileană Vădeni. Cu toate că la ora la care s-au solicitat echipaje medicale din partea Galaţiului mulţi din medici abia ieşiseră din tură, după o noapte de muncă şi intervenţii, cadrele medicale dar şi voluntarii nu au dat înapoi şi au plecat la Brăila, la salvarea răniţilor. Şi asta, pentru că dimineaţă, pe o ploaie torenţială, un autocar care se întorcea din Turcia s-a răsturnat pe DN 2 B, în comuna brăileană Baldovineşti, în urma accidentului pierzându-şi viaţa trei copii de diferite vârste, din care 2 fraţi, iar alte 25 de persoane au fost transportate la spitalele din Brăila şi Galaţi. Autocarul transporta 38 de pasageri, din care 2 şoferi, un translator şi restul turişti care îşi petrecuseră vacanţa în Turcia şi se îndreptau către Republica Moldova. Din cauza carosabilului ud, dar probabil şi a vitezei, şoferul turc a pierdut controlul volanului, iar autocarul s-a răsturnat. De altfel, Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila a deschis un dosar penal în cazul accidentului de circulaţie. Potrivit Biroului de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şoferul autocarului nu a fost suficient de atent la drum.

 

Salvatorii au şi ei nevoie să fie salvaţi

 

O realitate care a fost încă o dată demonstrată cu acest prilej, deşi nu mai era nevoie. Intervenţia şi mobilizarea exemplară a medicilor şi pompierilor ISU din Brăila şi Galaţi, pentru salvarea victimelor accidentului, s-a făcut într-un context în care starea de sprit a cadrelor medicale nu este una din cele mai bune. Şi asta pentru că, în ultimele zile, asupra medicilor pluteşte anatema “plicului” pe care, dacă l-ar primi din partea pacienţilor (aşa cum legal prevede legea pacientului), s-ar face vinovaţi de luare de mită şi ar putea face puşcărie, din cauza statutului de funcţionar public pe care l-au primit, pe 5 august, prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Şi chiar în această situaţie, medicii dovedesc faptul că ştiu foarte bine să nu încurce politica cu vocaţia pe care o au, cea de salvatori. Imediat după accidentul de la Brăila, prefectul judeţului Brăila a activat codul roşu de intervenţie, conform procedurii impuse în cazul accidentelor cu peste 10 victime. În consecinţă, au fost solicitate echipaje medicale şi din oraşul vecin, din Galaţi. “La solicitarea celor din Brăila, am trimis două echipaje SMURD de tip B şi C, cu medic, dar şi o ambulanţă SAJ Galaţi, specializate în transportul victimelor multiple", a spus reprezentantul ISU Galaţi, Radu Cristinel.

La fel cu medicii, şi pompierii ISU şi-au făcut datoria exemplar. Printre ei, şi un popmpier de la ISU Brăila care, în timpul intervenţiei, a suferit un accident vascular cerebral, trecând, astfel, din rolul de salvator, în cel de salvat. Pompierul a fost internat de urgenţă la Spitalul Judeţean din Brăila şi este ţinut sub strictă observaţie medicală de aceiaşi medici care fac ture şi ore suplimentare chiar şi atunci când, oficial, li se încheie programul, încălcând, cumva, statutul  de funcţionar public, cere ar trebui să iasă din birou/ sală de operaţie etc. atunci când i se încheie programul.

Publicat în Eveniment

Cine ajunge, în această perioadă, în sectorul “Flora şi Vegetaţia României” de la Complexul Muzeal de Ştiintele Naturii Galaţi va descoperi, nu fără surpriză, un grup de tineri care fac gume, râd şi care, cu mare entuziasm, amestecă, cu picioarele goale, apă, cu lut, cu paie şi cu nisip. Un amestec denumit cob, dar care seamănă cu cel necesar pentru chirpicii cu care se construiau, odinoară, casele la ţară. Cei care amestecă, tradiţional, cu picioarele goale, lutul cu apa şi paiele sunt voluntarii asociaţiei nonguvernamentale “Centrul de Resurse Pentru Dezvoltare 2020”, care implementează,, la Grădina Botanică din Galaţi proiectul “La Zăvoi”. Proiectul vizează renaturarea unei locaţii din interiorul Grădinii Botanice Galaţi, cu o suprafaţă totală de 400 mp, şi punerea ei în valoare pentru a prezenta publicului vizitator elementele de ecosistem al zonelor umede aşa cum existau ele în interiorul şi în jurul municipiului Galaţi până acum 30 de ani. Spaţiul tematic nou creat va reconstitui identitatea naturală specifică întregului spaţiu urban de pe malul Dunării.

Pentru construcţia clădirilor de cercetare din proiect au venit, la Galaţi, tocmai din Ţara Haţegului, Voluntarii pentru Geoparc. Aceştia le-au împărtăşit gălăţenilor experienţa pe care au dobândit-o, anul trecut, când au realizat, la Densuş, proiectul „Casa Vulcanilor”. “Lecţia” cea mai de preţ predată de cei din Haţeg gălăţenilor este fabricarea cob-ului, material de construcţie din lut, paie, nisip şi apă, cu care se pot construi clădiri ecologice. 

“Şi noi, la rândul nostru, am învăţat acest meşteşug de la o altă asociaţie, Asociaţia «Satul de Lut» din Satul Mare, asociaţie care a derulat cu noi, anul trecut, proiectul «Casa Vulcanilor». Acum noi am venit la Galaţi să le împărtăşim celor de aici experienţa pe care noi am acumulat-o anul trecut la proiectul casa Vulcanilor, iar gălăţenii ne împărtăşesc, în contrapartidă, experienţa lor în realizarea, anul trecut, a proiectului «Grădina Senzorială», pentru ca şi noi să realizăm, acasă, proiectul «Livada senzorială». Despre cob ce pot să spun? Spre deosebire de chirpici, unde amestecul se toarnă în nişte forme şi se fac cărămizi, cobul se toarnă direct, ca un perete, deci e o structură compactă. În rest, e la fel de ecologic precum este şi cărămida din chirpici. Construcţiile din acest material sunt răcoroase vara şi călduroase iarna”, a spus Cristi Ciobanu, voluntar la Geoparcul Ţara Haţegului. 

“Este foarte fain, e distractiv să amesteci cu picioarele goale lutul cu nisip şi... este bun şi la piele. Mă bucur că m-am implicat în acest proiect pentru că aşa m-am detaşat de computer şi telefonul mobil, de care eram practic lipită toată ziua”, spune Delia, de 13 ani, o voluntară care a venit şi ea la Galaţi pentru a le arăta voluntarilor de aici tehnica de pregătire a cob-ului.

“Învăţăm de la partenerii noştri, după care continuăm proiectul. Toată vara vom lucra aici, la amenajarea zonei, şi chiar vom atrage voluntari care să se implice în astfel de lucrări”, spune Camelia Epure, membru al Centrului de Resurse Pentru Dezvoltare 2020.

“Când îi văd, îmi aduc aminte de cum construiau bunicii noştri casele... Şi acum am o casă bătrânească din chirpici, la ţară, şi este foarte bună. Este foarte răcoroasă vara! E bine că tinerii din ziua de astăzi păstrează tradiţiile, nu trebuie să uităm meşteşugurile din vechime. I-am arătat şi explicat şi nepoţelului meu, cu care am venit aici, să ştie şi el ce este asta!”, spune Ilinca Petre, o pensionară care i-a descoperit pe voluntarii de la Grădina Botanică în timp ce lucrau la proiect.

Publicat în Comunitate