Anul trecut, 11 din cele 27 de state membre ale UE au înregistrat o scădere a valorii producţiei agricole, cel mai semnificativ declin fiind în România (minus 11,3%), Malta şi Bulgaria (ambele cu minus 4,5%), Finlanda (minus 3,9%), Ungaria şi Olanda (ambele cu minus 3,1%), arată datele publicat luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În contrast, cea mai semnificativă creştere, în termeni relativi, a fost înregistrată în Lituania (8,6%), Irlanda (4,6%), Slovacia (3,8%), Letonia (3,1%) şi Cipru (2,8%).
În 2020, valoarea producţiei agricole în UE s-a situat la 414,1 miliarde euro, în scădere cu 1,1% faţă de 2019.
Cei mai mari producători agricoli din UE au fost anul trecut: Franţa (cu o valoare a producţiei agricole de 76,3 miliarde euro, sau 18,4% din totalul Uniunii Europene), Germania (57,6 miliarde euro, sau 13,9%), Italia (56,9 miliarde euro, sau 13,7%), Spania (52,3 miliarde euro, sau 12,6%), Olanda (28,2 miliarde euro, sau 6,8%) şi Polonia (26,4 miliarde euro, sau 6,4%).
În rândul celor mai mari producători agricoli din UE, valoarea producţiei agricole a scăzut cu 2,3% în Italia, cu 1,9% în Franţa şi cu 1,6% în Germania, dar a crescut cu 1,1% în Spania.
În 2020, valoarea producţiei vegetale a blocului comunitar şi valoarea producţiei animale a UE au înregistrat scăderi de 1% şi, respectiv, de 1,1%.
În 2019, România era al şaptelea producător agricol din blocul comunitar, cu o valoare a producţiei agricole de 19 miliarde euro, sau 5% din totalul Uniunii Europene. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Din 2016 şi până în prima parte a anului 2019, în ceea ce priveşte lucrările de modernizare/reabilitare străzi şi drumuri municipale, cele mai mari valori ale contractelor, la adjudecare, s-au înregistrat în municipiul Galaţi (178,4 milioane lei), urmat de municipiile Sibiu (103,5 milioane lei) şi Oradea (85,4 milioane lei), informează Consiliul Concurenţei.
Informaţia face parte dintr-un comunicat de presă transmis de Autoritatea de concurenţă prin care recomandă ca durata contractelor pentru executarea lucrărilor de modernizare, reparaţii şi întreţinere drumuri şi străzi să fie limitată la maxim cinci ani şi doar în cazuri excepţionale să poată fi prelungită, ceea ce ar permite şi altor jucători să intre pe această piaţă.
Autoritatea de concurenţă face această recomandare în urma finalizării unei analize sectoriale pe piaţa lucrărilor de modernizare, întreţinere şi reparaţii de drumuri şi străzi din municipiile reşedinţă de judeţ din România.
Astfel, în cadrul analizei, Consiliul Concurenţei a identificat contracte a căror durată este foarte mare: 10 ani (municipiul Târgu Jiu), 12 ani (municipiul Zalău), 20 ani (municipiul Piatra-Neamţ), 30 ani (municipiul Constanţa) sau chiar cu perioadă nespecificată (municipiul Iaşi).
Totodată, autoritatea de concurenţă a constatat că la nivelul Unităţilor Administrativ Teritoriale (UAT) nu există o uniformitate în aplicarea cadrului legal în privinţa modalităţii de atribuire a lucrărilor de modernizare, reparaţii şi întreţinere drumuri şi străzi.
În ceea ce priveşte lucrările de reparaţii şi întreţinere a drumurilor şi străzilor de pe raza municipiilor reşedinţă de judeţ, se observă faptul că o mare parte dintre acestea sunt executate de operatori interni, respectiv 14 (cu capital al unităţilor administrativ-teritoriale) sau de UAT-uri prin servicii publice specializate organizate în subordinea consiliilor locale, respectiv 8.
Comparativ, pentru lucrările de modernizare/reabilitare a drumurilor şi străzilor, care sunt executate, în cea mai mare parte de către operatori cu capital privat/mixt, atribuirea contractelor se realializează de cele mai multe ori prin proceduri de achiziţie publică.
Şi la nivelul Uniunii Europene, modul de atribuire a contractelor pentru lucrările de modernizare, reparaţii şi întreţinere drumuri şi străzi diferă în funcţie de legislaţia specifică din fiecare stat. De exemplu, în ţări precum Suedia sau Belgia, atribuirea contractelor de lucrări se face prin licitaţii publice, în timp ce Germania, Austria şi Norvegia permit şi varianta ca lucrările să fie executate de către operatori interni ai municipalităţilor.
În acelaşi timp, analiza a mai relevat faptul că o mare parte a operatorilor care execută lucrări de modernizare, reparaţii şi întreţinere drumuri şi străzi deţin capacităţi proprii de producţie a materialelor necesare realizării lucrărilor (ex.: agregate minerale, mixturi asfaltice, betoane de ciment).
Deşi operatorii specializaţi se pot deplasa oriunde în ţară, pentru a executa lucrări de modernizare, reparaţii şi întreţinere drumuri şi străzi, analiza a arătat că aceştia preferă contracte în localităţile- regiunile de reşedinţă unde au, de cele mai multe ori, surse proprii de materii prime, utilaje, unde cunosc particularităţile legate de forţa de muncă.
Din analiza datelor, rezultă faptul că valoarea totală a contractelor adjudecate pe piaţa lucrărilor de modernizare, întreţinere şi reparaţii drumuri şi străzi din municipiile reşedinţă de judeţ din România, din 2016 şi până în prima parte a anului 2019, a fost de 2,27 miliarde lei, remarcându-se regiunea Nord-Vest cu o valoarea totală a contractelor de 549,18 milioane lei, reprezentând 24,18% din valoarea totală a contractelor adjudecate la nivel national. Laa polul opus se află Regiunea Sud, cu o valoarea totală a contractelor adjudecate de 116,3 milioane lei (5,12%).
Municipiile cu cea mai mare valoare a contractelor de lucrări de reparaţii şi întreţinere străzi la nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ, la adjudecare, sunt: Târgu Mureş (168,9 milioane lei), Arad (132,2 milioane lei), Cluj-Napoca (131,7 milioane lei), urmate de Craiova (110,2 milioane lei), Satu Mare (110,1 milioane lei) şi Bucureşti (107,5 milioane lei).
În ceea ce priveşte lucrările de modernizare/reabilitare străzi şi drumuri municipale, cele mai mari valori ale contractelor, la adjudecare, s-au înregistrat în municipiul Galaţi (178,4 milioane lei), urmat de municipiile Sibiu (103,5 milioane lei) şi Oradea (85,4 milioane lei).
Varianta preliminară a raportului privind piaţa lucrărilor de modernizare, întreţinere şi reparaţii de drumuri şi străzi din municipiile reşedinţă de judeţ din România poate fi consultată pe pagina web a instituţiei timp de 30 de zile.
Observaţiile pot fi transmise în acest interval de timp, prin e-mail, la adresa dir.teritoriu@consiliulconcurentei.ro, informează Consiliul Concurenţei.

Publicat în Știrea zilei

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) şi Ministerul Finanţelor pregătesc majorarea cuantumului maxim al tichetelor de masă şi majorarea valorii tichetelor de creşă, începând din luna octombrie a acestui an, potrivit prevederilor a două ordine de ministru plasate în secţiunea de Transparenţă Decizională pe site-ul MMPS.
Astfel, pentru semestrul II al anului 2021, începând cu luna octombrie 2021, valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăşi cuantumul de 20,09 lei, se menţionează în articolul 1 al ordinului de ministru publicat de Ministerul Muncii.
Documentul prevede aplicarea noii valori nominale până în luna martie 2022.
Legislaţia în vigoare prevede că până în luna septembrie a anului curent valoarea maximă a unui tichet de masă este de 20,01 lei.
Cel de-al doilea ordin de ministru prevede la articolul 1 ca pentru semestrul II al anului 2021, începând cu luna octombrie 2021, valoarea sumei lunare care se acordă sub formă de tichete de creşă să se majoreze la 490 lei.
Şi acest document menţionează aplicarea noii valori a sumei lunare pentru tichete de creşă până în luna martie 2022.
Legislaţia în vigoare prevede că până în luna septembrie a anului curent valoarea nominală lunară a unui tichet de creşă este de 480 de lei.
Cele două ordine de ministru sunt în procedură de transparenţă decizională până pe 25 august.
Pentru a intra în vigoare, fiecare din cele două ordine de ministru urmează să fie semnat de miniştrii Finanţelor, respectiv al Muncii şi Protecţiei Sociale, după care trebuie publicat în Monitorul Oficial. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie