"Contacții apropiați" ai unui caz pozitiv de Covid-19, cum este cazul echipei sud-africane de fotbal, la Jocurile Olimpice de la Tokyo trebuie ținuți în izolare, dar în același pot continua să se antreneze, a explicat, luni, Comitetul Internațional Olimpic (CIO), citat de AFP. Cu patru zile înainte de deschiderea Jocurilor (23 iulie-8 august), CIO și organizatorii sunt confruntați cu o provocare inedită: gestionarea securității sanitare la acest eveniment polisportiv planetar, într-o Japonia cu o mică incidență a vaccinării și cu temeri legate de contaminare, dar cu menținerea echității sportive. Ori, dacă izolarea participanților testați pozitiv la coronavirus nu generează nicio dezbatere, după exemplul fotbaliștilor sud-africani, tratamentul aplicat acestor "cazuri contact" este mai delicat. Luni, în bilanțul lor cotidian de cazuri Covid-19, organizatorii au relevat că "21 de persoane" erau considerate drept "contacți apropiați" ai celor trei membri al delegației sud-africane, foarte probabil coechipieri de-ai lor. "Obiectivul este de a crea condițiile" pentru ca acești sportivi, cu câteva zile înainte de intrarea în competiție, "să poată face minimum din necesar pentru a se pregăti", a explicat Pierre Ducrey, director adjunct al Jocurilor în cadrul CIO. Depistați în fiecare zi prin metoda testelor nazofaringiene, determinați să ia masa în camerele lor și transportați cu "vehicule destinate", ei vor trebui totuși să se antreneze și nu vor fi supuși unei izolări complete, conform aceleiași surse. Soarta acestora este decisă de un grup de experți independenți, care țin cont dacă sunt vaccinați, supraveghează testele acestora și decid momentul reintegrării în echipă, a adăugat responsabilul instanței olimpice. (sursa Agerpres)
Publicat în Sport

Rusia a început testele clinice pentru a determina eficacitatea vaccinului anti-COVID-19 Sputnik V în rândul adolescenţilor, a informat luni Ministerul rus al Sănătăţii, relatează EFE.
În declaraţii acordate agenţiei TASS, responsabila medicinei preventive pentru copii din cadrul Ministerului, Leila Namzova-Baranova, a precizat că la aceste teste participă aproximativ 660 de minori cu vârste cuprinse între 12 şi 17 ani.
Testele din faza I şi II vor avea loc în două spitale din Moscova, a subliniat ea.
Viceprimarul Moscovei, Anastasia Rakova, a declarat că testele deja au început în capitala rusă, în colaborare cu centrul Gamaleya, care a dezvoltat vaccinul.
Potrivit Rakova, aproximativ o sută de minori au fost selectaţi pentru aceste teste care vor avea durată de un an şi la care vor fi utilizate doze mai mici de Sputnik V decât pentru adulţi.
Faza III va începe la sfârşitul acestei veri şi va include circa 250 de adolescenţi, notează agenţia Interfax.
În prezent există patru vaccinuri în Rusia: Sputnik V, Sputnik Light (monodoză), EpiVacCorona şi CoviVac, deşi primul este cel utilizat pe scară largă pentru vaccinarea populaţiei ţării. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Compania americană Novavax a afirmat luni că vaccinul său anti-COVID-19 are o eficacitate de peste 90%, inclusiv împotriva variantelor, în urma unui studiu realizat pe circa 30.000 de persoane din Statele Unite şi Mexic, potrivit AFP.
Vaccinul ''a demonstrat o protecţie de 100% împotriva formelor moderate şi severe ale bolii şi de 90,4% per ansamblu'', a indicat compania americană din domeniul biotehnologiei într-un comunicat.
Vaccinul utilizează o tehnologie diferită de cele ale serurilor autorizate deja pe scară largă în lume: este un vaccin aşa-zis ''subunitar'', pe baza unor proteine care declanşează un răspuns imunitar, fără virus. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Peste un sfert din populaţia UE a primit cel puţin o doză de vaccin anti-COVID-19, a anunţat marţi Comisia Europeană, şi peste 9% dintre locuitorii blocului comunitar sunt de acum complet vaccinaţi, relatează AFP.
''Vaccinarea se accelerează în Europa: tocmai am trecut pragul de 150 de milioane de vaccinări. (...) Vom avea suficiente doze pentru a vaccina 70% dintre adulţii din UE în iulie'', a scris pe Twitter Ursula von der Leyen, preşedinta executivului european.
În detaliu, cel puţin 153,8 milioane de doze au fost administrate la aproximativ 112,4 milioane de persoane, reprezentând 25,1% din populaţia Uniunii Europene, potrivit cifrelor oficiale înregistrate marţi de AFP.
Cel puţin 41,9 milioane de persoane sunt complet vaccinate (cu două doze sau cu vaccinul cu doză unică de la Johnson & Johnson), reprezentând 9,4% din populaţie.
Comisia, responsabilă cu precomenzile de vaccinuri în numele statelor membre, se aşteaptă să livreze cel puţin 410 milioane de doze în total pe parcursul celui de-al doilea trimestru (250 de milioane de doze BioNTech-Pfizer, 35 de milioane de la Moderna, 55 de milioane de la Johnson & Johnson, precum şi 70 de milioane de la AstraZeneca).
Bruxellesul a fost puternic criticat pentru lentoarea campaniilor de vaccinare în UE din cauza întârzierilor în procesul de aprobare a reglementărilor şi a deficienţelor AstraZeneca în livrări.
În pofida accelerării recente, UE rămâne în continuare în urma Statelor Unite (aproximativ 30% din populaţie complet vaccinată), a Israelului (58%) şi a Regatului Unit (23%).
În Franţa, începând cu 3 mai, aproximativ 22,82 de milioane de doze au fost administrate în total la 16,13 milioane de persoane, adică 23,9% din populaţie. Dintre aceste persoane, 6,75 milioane sunt complet vaccinate (10% din populaţie).
În Belgia, au fost administrate 3,99 milioane de doze şi peste 856.000 de persoane sunt complet vaccinate (7,4% din populaţie). (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

La nivelul judeţului Galaţi, potrivit raportării Instituţiei Prefectului Judeţul Galaţi, marţi, 30 martie 2021, au fost înregistrate 23.762 de persoane confirmate pozitiv cu noul coronavirus, de la începutul pandemiei şi până în prezent, 142 de cazuri fiind confirmate în ultimele 24 de ore.

Din numărul nou de persoane infectate, 21.455 au fost declarate vindecate (111, în 24 de ore) şi 687 au decedat, 8 cazuri au fost confirmate în ultimele 24 de ore.

Până marţi, în judeţ, au fost efectuate 110.007 teste (462, în 24 de ore), 435 de persoane se aflau în carantină la domiciliu, nici una în carantină instituţionalizată, 1.210 erau izolate la domiciliu, iar 390, în izolare instituţionalizată.

În ceea ce priveşte vaccinările, Prefectura Galaţi informează că în data de 29 martie 2021, la nivelul judeţului Galaţi, au fost vaccinate 1.127 de persoane (411 prima doză şi 716 rapel). Cele mai multe vaccinări au fost la Centrul Patinoar, 137 (1 prima doză şi 136 rapel).

„Numărul total de doze de vaccin administrate (începând cu data de 4 ianuarie 2021) la nivel judeţean - 55.084. Numărul total al persoanelor din judeţul Galaţi care au primit şi a doua doză, până în prezent, este de 18.194. Alte 18.696 de persoane au primit doar prima doză de vaccin anti SARS-CoV-2. Nu au fost raportate reacţii adverse în ultimele 24 de ore“, menţionează sursa citată.

La nivel naţional, Grupul de Comunicare Strategică informează că, în ultimele 24 de ore, au fost raportate 6.204 de noi cazuri şi 175 de decese.

Publicat în Eveniment

Reţeaua de socializare Facebook a fost criticată puternic că nu s-a implicat suficient pentru a combate dezinformarea, astfel căa fost nevoită să crească numărul de moderatori şi să sporească şi numărul de organizaţii de fact checking cu care lucrează. În plus, compania a fost nevoită să fie mult mai severă cu ce lucruri lasă, astfel că postări de genul celor care acum un an nu ar fi fost eliminate, nu mai sunt acceptabile în prezent. Facebook spune că a eliminat multe milioane de postări care susţineau că virusul nu există sau vaccinurile fac rău.

Facebook luptă împotriva ştirilor false folosind o combinaţie între tehnologie şi moderare umană, ştergând o mulţime de conturi false şi înmulţind colaborările cu site-uri de fact checking.

Monika Bickert, vicepreşedinte de Global Policy Management la Facebook a explicat, într-o discuţie cu presa, ce postări vor fi lăsate şi care vor fi eliminate.

Facebook nu înlătură în general postările care conţin dezinformări, ci organizaţiile de fact-checking cu care compania lucrează le etichetează ca atare şi distribuţia lor pe reţea este mult încetinită. Când oamenii vor să dea share acelui tip de conţinut sunt avertizaţi că este un conţinut cu informaţii false în el.

Facebook înlătură însă conţinut ce prezintă un pericol iminent pentru siguranţa utilizatorilor, iar de când a apărut criza Covid multe tipuri de informaţii intră în această categorie. De exemplu vor fi înlăturate postările celor care spun că virusul nu există, că unii oameni sunt imuni la virus (cum ar fi cei săraci sau cei care au făcut gripă anul acesta). În categoria aceasta intră şi postări care susţin că un vaccin nu este sigur, când autorităţile sanitare au spus de fapt că este sigur.

”De exemplu dacă cineva spune că vaccinurile au fost create să ne fie controlată mintea, că ele duc la moarte sau că de la ele faci Covid. Ei bine, vom elimina astfel de postări, fiindcă autorităţile au spus clar că aceste afirmaţii sunt false”, spune Monika Bickert.

Ce permite Facebook în postările despre vaccinuri? ”Oamenii pot să pună întrebări şi să-şi spună părerea dacă se vor vaccina sau nu. De exemplu NU vom elimina o postare de genul: «mi-e frică de vaccin, voi aştepta până se vaccinează toată lumea şi sper să nu mai fie nevoie să mă vaccinez». Oamenii pot să posteze şi despre îndoielile pe care le au despre studiile care s-au făcut legat de vaccinuri, deci permitem să se poarte discuţii în contradictoriu despre aceste studii. Nu vom lăsa însă oamenii să promoveze reticenţa faţă de vaccinuri, când autorităţile sanitare au spus că aceste vaccinuri sunt sigure”.

Monika Bickert spune că situaţia este complicată fiindcă recomandările din partea autorităţilor se schimbă des, iar când este vorba de vaccinuri vor fi şi efecte secundare şi vor fi mereu riscuri. Aşadar, Facebook va încerca să schimbe ce permite şi ce nu, în funcţie de recomandările autorităţilor.

Mai există o categorie de dezinformări: cele care NU pun oamenii în faţa unui risc imediat, dar care conţin informaţii false, un exemplu fiind afirmaţiile de genul: <Virusul a fost creat într-un laborator din China şi apoi intenţionat a fost aruncat în lume pentru a se răspândi>. Astfel de postări sunt marcate ca fiind false, sunt retrogradate şi li se reduce mult capacitatea de a se viraliza în reţea. Partenerii de fact checking au marcat 100 de milioane de astfel de ”bucăţi” de conţinut.

Facebook spune şi că direcţionează cât de des se poate oamenii către surse de informaţii de încredere despre Covid sau/şi vaccinare.

Compania spune că are 35.000 de oameni care lucrează pe teme de ”siguranţă şi securitate”, iar 15.000 dintre ei sunt moderatori de conţinut în 50 de limbi, printre care şi româna.

Monika Bickert a admis că Facebook a făcut greşeli şi promite că lucrurile se vor îmbunătăţi. Ea a explicat şi că unele greşeli au apărut şi fiindcă se postează foarte mult conţinut şi moderatorii nu fac faţă. De acest aspect se leagă şi una dintre criticile aduse companiei: că nu a angajat rapid suficient de mulţi oameni la moderare deşi reţeaua a crescut enorm.

Facebook nu publică date despre numărul de useri în fiecare ţară, dar date neoficiale arată că India este ţara cu cei mai mulţi utilizatori, 320 milioane, în SUA sunt 190 de milioane, iar în Indonezia, 140 milioane. Marea Britanie este cea mai importantă piaţă europeană pentru Facebook, cu 38 milioane useri, urmată de Franţa (33 milioane), Italia (31 milioane) şi Germania (29 milioane). În România sunt peste 11 milioane.

Publicat în Mozaic
Miercuri, 24 Martie 2021 15:58

Gălăţean vaccinat cu rapelul în avans

Este un prim astfel de caz. Un bărbat din Galaţi a fost vaccinat cu rapelul AstraZeneca, mai devreme cu trei săptămâni faţă de data la care era programat, şi asta deoarece nu mai era în ţară în momentul la care era programat, adică la 8 săptămâni de la prima doză.

Rapelul s-a făcut la Centrul de vaccinare de la Sala Siderurgistul, la 5 săptămâni după ce omului i se administrase prima doză. Pentru aceasta, medicii de la centrul de vaccinare au cerut acordul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Galaţi. „Eu de fapt am venit la centrul de vaccinare să anunţ pentru data scadentă, când trebuia să fac al doilea vaccin, că nu sunt în ţară. Urmează să plec miercuri. Am întrebat dacă se poate face mai devreme sau mai târziu. Doamnele de la centru au fost amabile şi au sunat la DSP Galaţi şi au primit confirmarea, apoi m-am reprogramat când era liber, şi da, m-am vaccinat cu trei săptămâni mai devreme, a doua doză. Nu am avut nici un efect secundar după prima doză“, explică Doru Olteanu, gălăţeanul vaccinat mai devreme.

S-a decis să se administreze rapelul mai devreme după ce s-a primt acordul DSP Galaţi. Nu se ştie dacă rapelul făcut mai devreme va avea, în final, vreun impact asupra eficienţei vaccinului. „Atât timp cât noi respectăm ce a spus producătorul vaccinului, vaccinul este eficient. Se poate face acest rapel de la 4 la 12 săptămâni după prima doză. Am respectat protocolul şi am avut şi acceptul DSP. Nu am mai avut astfel de cereri până acum, domnul a fost primul. A venit chiar astăzi altă persoană care a cerut să se vaccineze mai devreme cu rapelul, deoarece pleacă din ţară“, a declarat dr. Mădălina Arhip, medic la Centrul de vaccinare de la Sala Siderurgistul.

Prospectul arată că rapelul la AstraZeneca se poate face după 4-12 săptămâni de la prima doză, iar omul era deja în a 5-a săptămână de la imunizare. „Scrie clar în prospect că rapelul se face între 4 şi 12 săptămâni. Nu există posibilitatea tehnică să programăm fiecare pacient la 4 sau la 12 săptămâni, motiv pentru care toţi pacienţii care se vaccinează cu AstraZeneca sunt programaţi pentru rapel la 8 săptămâni. Asta nu înseamnă că nu se pot vaccina, motivat de faptul că pleacă din ţara şi revin după rapel, mai devreme“, a explicat Teodora Diaconiţa, purtătorul de cuvânt al Prefecturii Galaţi. Bărbatul a primit şi certficatul electronic de vaccinare de la centru şi acum poate pleca liniştit în Austria. Şi-a făcut însă şi un test PCR.

Publicat în Știrea zilei

Laboratorul suedezo-britanic AstraZeneca anunţă că vaccinul AstraZeneca-Oxford are o eficienţă de 79% împotriva Covid-19 şi că nu creşte riscul formării unor cheaguri de sânge (tromboză), arată un studiu clinic efectuat în Statele Unite, în timp ce un sondaj arată că acest vaccin este perceput de către locuitorii mai mult ţări europene mai degrabă "periculos" decât "sigur", relatează AFP, citat de news.ro.
Vaccinul are o eficienţă de 80% la persoane în vârstă de peste 65 de ani, subliniază grupul. Mai multe state membre UE au recomandat ca vaccinul AstraZeneca-Oxford să nu fie administrat persoanelor în vârstă, din cauza lipsei unor date în acest sens în studii anterioare.
Utilizarea acestui vaccin este crucială, în contextul în care accelerează un al treilea val al epidemiei covid-19, mai ales în Europa, unde Germania intenţionează să aplice noi restricţii.
Vaccinul are o eficienţă de 79% în prevenirea simptomelor Covid-19 în populaţia generală şi de 100% în împiedicarea formelor grave ale bolii şi spitalizării, a anunţat laboratorul suedezo-britanic luni, în urma unor teste clinice în faza 3 efectuate în Statele Unite asupra a 32.449 de participanţi.
El are o eficienţă  de 80% la persoane în vârstă şi nu creşte riscul formării unor cheaguri de sânge, potrivit laboratorului.
Vaccinul AstraZeneca-Oxford este perceput ca mai degrabă "periculos" decât "sigur" în Germania, Franţa, Spania şi Italia, arată un studiu de opinie realizat în perioada 12-18 martie.
Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) l-a catalogat însă drept "sigur şi eficient", iar utilizarea vaccnului a fost reluată în mai multe ţări. Însă impactul asupra opiniei publice s-a făcut simţit, subliniază Institutul YouGov.
"Nu doar că am constatat o creştere considerabilă a numărului persoanelor care-l consideră periculos în ultimele două săptămâni în Europa, dar vaccinul AstraZeneca (-Oxford) continuă să fie considerat cu mult mai puţin sigur decât vaccinurile Pfizer (-BioNTech) şi Moderna", comentează YouGov într-un comunicat.

Publicat în Sanatate

Primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, atrage atenţia asupra numărului mic de doze de vaccin alocate gălăţenilor, în comparaţie cu alte judeţe. Primarul cere Guvernului să renunţe la politizarea campaniei de vaccinare şi să ţină cont de toţi românii.

„Sunt acum aproape 18.000 de gălăţeni pe liste în aşteptarea vaccinului anti-COVID, iar distribuirea dozelor pe judeţe se face în bătaie de joc. În fiecare zi în medie în municipiul Galaţi se vaccinează doar câteva zeci de persoane, deşi capacitatea de vaccinare este de peste 2.000. Gălăţenii nu trebuie să fie trataţi precum cetăţeni de mâna a doua, ci să aibă şanse egale cu toţi ceilalţi români care doresc să se vaccineze. Este nevoie de transparenţă reală şi de echitate în distribuirea dozelor de vaccin. Guvernul trebuie să renunţe la politizarea campaniei de vaccinare şi să ţină cont de toţi românii. Pandemia nu se tratează doar cu restricţii care se răsfrâng tot timpul asupra oamenilor, ci este nevoie de soluţii corecte pentru vaccinare”, a declarat Ionuţ Pucheanu.

Spre exemplu, la Cluj au fost administrate deja 126.162 doze (17% raportat la numărul de locuitori), la Prahova 106.000 doze (13% raportat la numărul de locuitori), la Iaşi 113.771 doze (adică 12% raportat la numărul de locuitori), la Braşov 70.000 de doze (11% raportat la numărul de locuitori).  Şi asta în timp ce în judeţul Galaţi s-au distribuit şi administrat până acum numai 45.000 de doze, adică 7% raportat la numărul de locuitori, subliniază edilul.

Menţionăm că, în judeţul Galaţi, sunt în prezent 17 centre active, din care 3 amenajate de către Primăria Galaţi la Sala Siderurgistul (16 cabinete, din care doar 2 funcţionale), Sala Sporturilor (12 cabinete, din care doar 2 funcţionale) şi Patinoarul Dunărea (8 cabinete, din care doar 3 funcţionale). Din cele 36 de cabinete de vaccinare amenjate de municipalitate, în prezent funcţionează doar şapte cabinete din cauza dozelor insuficiente de vaccin alocate.

Publicat în Știrea zilei
Sâmbătă, 20 Martie 2021 18:29

Protest antivaccinare, la Galaţi

Protest antivaccinare, antimască în faţa Prefecturii Galaţi, unde câteva zeci de oameni şi-au manifestat nemulţumirea faţă de restricţii, de purtarea măştii şi de vaccinare, inclusiv de mult disputata lege a vaccinării.
Protestul a fost marcat şi de un incident, în momentul în care jandarmii i-au dus o mască unei femei pentru că aceasta nu purta. Iniţial a refuzat, iar ceilalaţi manifestanţi s-au solidarizat cu ea, au început să ţipe şi să scandeze ”Libertate”. În cele din urmă, femeia a acceptat să ia masca, dar a purtat-o mai mult sub bărbie. Trei persoane de la acel miting, care nu purtau mască, au primit avertisente din partea jandarmilor.
Protestatarii susţin că nu vor să poarte mască deoarece nu îi ajută cu nimic, mai degrabă le face rău şi nu vor să se vaccineze pentru că vaccinul anticovid este unul experimental. Mai mult, sunt îngrijoraţi că odată aprobabată, legea vaccinării aflată acum la Camera Deputaţilor, toată lumea va trebui să se vaccineze obligatoriu, inclusiv cu vaccinul anticovid. 

Publicat în Știrea zilei
Pagina 1 din 3