Nu există în prezent nicio dovadă că adolescenţii şi copiii sănătoşi au nevoie de doze booster de vaccin împotriva COVID-19, a declarat marţi coordonatoarea ştiinţifică a OMS, Soumya Swaminathan, potrivit Reuters.
Vorbind într-un briefing de presă, coordonatoarea ştiinţifică a afirmat că, deşi pare să existe, în timp, o reducere a imunităţii conferite de vaccin în cazul variantei Omicron înalt transmisibile, sunt necesare mai multe cercetări pentru a se stabili ce persoane au nevoie de doze booster.
'Nu există în acest moment nicio dovadă că adolescenţii sănătoşi sau copiii sănătoşi au nevoie de boostere. Absolut nicio dovadă', a afirmat ea.
Israelul a început să le ofere doze booster copiilor începând de la vârsta de 12 ani, iar Administraţia pentru alimente şi medicamente a Statelor Unite (FDA) a autorizat în această lună administrarea unei a treia doze de vaccin Pfizer/BioNTech copiilor între 12 şi 15 ani.
Şi Germania a recomandat săptămâna trecută ca toţi copiii între 12 şi 17 ani să primească o doză booster. Ungaria a luat acceaşi decizie.
Soumya Swaminathan a anunţat marţi că grupul tehnic consultativ al OMS se va întâlni în cursul săptămânii pentru a lua în discuţie tocmai cum statele ar trebui să ia în considerare oferirea de doze booster populaţiilor lor.
'Scopul este de a-i proteja pe cei mai vulnerabili, pe cei cu cel mai mare risc de boală severă şi de deces. Aceştia sunt populaţiile noastre vârstnice, persoanele imunocompromise şi cu boli subiacente, dar şi personalul medical', a explicat ea. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

CEO-ul grupului american Pfizer a declarat luni că o versiune a vaccinului anti-COVID-19 produs de această companie va fi disponibilă, dacă va fi nevoie, împotriva variantei Omicron în luna martie, în timp ce omologul său de la Moderna a evocat pregătirea unui vaccin similar pentru toamna acestui an, informează AFP.
"Nu ştiu dacă vom avea nevoie de el (vaccinul adaptat la Omicron - n.r.), şi nici cum va fi utilizat, dar noi vom fi pregătiţi. Uzina noastră a început deja producţia", a declarat Albert Bourla, CEO-ul companiei Pfizer, pentru postul TV american CNBC.
El a dezvăluit încă de la sfârşitul lunii noiembrie că grupul Pfizer a început să lucreze la o nouă versiune a vaccinului său anti-COVID-19 pentru a viza cu precădere varianta Omicron a noului coronavirus.
"Sperăm să putem ajunge la un produs, care să protejeze mult mai bine împotriva infectărilor în special, deşi protecţia împotriva spitalizărilor şi a cazurilor severe este încă rezonabil de bună cu vaccinurile actuale, dacă aţi primit a treia doză", a explicat Albert Bourla.
Este nevoie de realizarea unor studii suplimentare pentru a şti dacă a patra doză de vaccin este necesară, a adăugat el.
CEO-ul companiei Moderna, Stephane Bancel, a declarat la rândul lui că această companie americană lucrează la o doză de rapel pentru această toamnă, care va viza tot varianta Omicron. Noua versiune a vaccinului anti-COVID-19 dezvoltat de Moderna va intra în curând în etapa studiilor clinice.
"Discutăm în prezent cu reprezentanţii sectorului sanitar din lumea întreagă pentru a decide în legătură cu ceea ce noi credem că este cea mai bună strategie privind rapelul potenţial din toamna anului 2022", a declarat el pentru CNBC.
"Credem că noua versiune a vaccinului va conţine substanţa activă pentru a combate Omicron, dar ar putea conţine şi alte elemente", a adăugat Stephane Bancel.
"Trebuie să fim atenţi şi să încercăm să ne păstrăm avantajul în faţa virusului, nu să rămânem în urma lui", a subliniat CEO-ul companiei Moderna. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Compania farmaceutică germană BioNTech şi partenerul ei american Pfizer vor dezvolta împreună un vaccin împotriva zonei zoster, informează DPA.
Acesta va fi primul vaccin împotriva zonei zoster care va avea la bază tehnologia ARN mesager, utilizată deja în cazul unor vaccinuri anti-COVID-19, au anunţat cele două companii într-un comunicat comun, ce a fost publicat miercuri.
Studiile clinice vor începe în a doua jumătate a acestui an.
Zona zoster este declanşată de un virus care de obicei cauzează varicelă în perioada copilăriei. După trecerea prin acea boală, virusul rămâne însă în celulele nervoase pentru toată viaţa şi poate să provoace zona zoster la o vârstă ulterioară.
Simptomele tipice includ dureri arzătoare, urmate de răspândirea unor vezicule pe piele. În cazuri rare, durerile pe traiectul nervilor senzoriali pot să persiste pentru perioade îndelungate, chiar şi după dispariţia erupţiei cutanate.
Potrivit centrului german pentru controlul bolilor, Institutul Robert Koch (RKI), aproximativ 300.000 de persoane din Germania contractează zona zoster în fiecare an, iar 5% dintre aceste persoane dezvoltă forme severe ale afecţiunii. Pe piaţă există deja un vaccin standard cu virus inactivat, care se administrează în două doze.
Cele două companii au spus că noul vaccin va utiliza tehnologia antigenică dezvoltată de Pfizer şi procesul ARN mesager conceput de BioNTech. Ele intenţionează să împartă costurile de dezvoltare, precum şi profiturile brute generate de comercializare viitorului produs farmaceutic.
"Prin această colaborare, ambele companii îşi propun să îşi valorifice expertizele şi resursele pentru a dezvolta un vaccin nou împotriva zonei zoster bazat pe ARN mesager", a declarat Ugur Sahin, CEO şi cofondator al companiei BioNTech.
Obiectivul proiectului, a adăugat el, este acela de a dezvolta un vaccin bazat pe ARN mesager "care să aibă un profil de risc favorabil şi o eficacitate ridicată".
La fel ca în cazul vaccinului dezvoltat de cele două companii împotriva noului coronavirus, Pfizer va deţine drepturile de a comercializa viitorul vaccin la nivel mondial, cu excepţia Germaniei şi Turciei - unde BioNTech deţine drepturile de comercializare -, precum şi în anumite ţări în curs de dezvoltare ale căror nume nu au fost precizate. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Compania farmaceutică AstraZeneca a anunţat că cea de-a treia doză a vaccinului său anti-COVID-19 creşte semnificativ nivelul de anticorpi împotriva Omicron, în contextul în care această nouă variantă a coronavirusului SARS-CoV-2 se răspândeşte rapid în Europa şi Statele Unite, informează AFP.
"Nivelurile de anticorpi care neutralizează Omicron după a treia doză de Vaxzevria", vaccinul anti-COVID-19 produs de AstraZeneca, "erau în mare parte similare cu cele atinse după două doze administrate împotriva variantei Delta", a precizat compania anglo-suedeză într-un comunicat.
"Nivelurile observate după a treia doză de vaccin erau mai mari decât numărul anticorpilor depistaţi la persoane care au fost infectate în trecut şi care s-au însănătoşit pe cale naturală" după contaminarea lor cu alte variante ale virusului care cauzează COVID-19, au adăugat reprezentanţii companiei AstraZeneca.
Studiul ce a vizat efectul celei de-a treia doze a fost realizat într-o manieră independentă de cercetători de la Universitatea Oxford, instituţia alături de care AstraZeneca a dezvoltat acest vaccin anti-COVID-19.
Vaxzevria nu a fost inclus pe lista vaccinurilor folosite ca doze de supra-rapel ("booster") în Marea Britanie, deşi el a fost principalul vaccin utilizat în această ţară pentru inoculările cu primele două doze, alături de serul dezvoltat de Pfizer-BioNTech.
Însă ţările dezvoltate privilegiază vaccinurile cu ARN mesager, precum cel produs de Pfizer, iar serul AstraZeneca este în prezent redirecţionat în principal către programul internaţional COVAX, destinat ţărilor sărace.
"Este foarte încurajator să vedem că vaccinurile actuale au un potenţial de protecţie împotriva Omicron după supra-rapelul cu a treia doză", a declarat John Bell, unul dintre cercetătorii de la Universitatea Oxford care au coordonat acest studiu.
Mai multe studii recente, realizate în laborator, au arătat că nivelul de anticorpi scade în faţa variantei Omicron la persoanele vaccinate cu primele două doze ale serurilor Pfizer-BioNTech şi Moderna şi înregistrează o scădere încă şi mai mare pentru persoanele vaccinate cu schemele iniţiale ale serurilor AstraZeneca şi Sinovac.
Pfizer-BioNTech şi Moderna au anunţat recent că dozele "booster" ale vaccinurilor lor cresc considerabil protecţia împotriva virusului. Deocamdată, însă, lipsesc datele medicale care le vor permite medicilor să afle cât de mult timp va dura această protecţie.
Potrivit lui Hans Kluge, directorul pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), varianta Omicron, care are o propagare fulgerătoare, "ar trebui să devină sau a devenit deja dominantă în mai multe ţări, inclusiv în Danemarca, Portugalia şi Marea Britanie".

Iluzia celei de-a treia doze

Directorul OMS a avertizat însă în legătură cu iluzia potrivit căreia ar fi suficient să se administreze aceste doze "booster" pentru ca omenirea să pună capăt pandemiei de COVID-19.
Două studii realizate în Marea Britanie arată că infecţiile cauzate de varianta Omicron sunt mai puţin susceptibile să provoace la fel de multe spitalizări în comparaţie cu varianta Delta, confirmând astfel o tendinţă observată mai întâi în Africa de Sud.
Totodată, AstraZeneca a anunţat într-un comunicat separat că Evusheld, cocktailul său de anticorpi cu acţiune îndelungată pentru prevenirea COVID-19, rămâne eficient împotriva variantei Omicron, conform rezultatelor furnizate de un studiu realizat de Universitatea Oxford şi facultatea de medicină din cadrul Universităţii Washington din oraşul american St. Louis.
"Date coerente obţinute din trei studii independente arată că Evusheld (...) rămâne eficient împotriva variantei Omicron la niveluri care aduc un beneficiu pacienţilor", a declarat Mene Pangolas, directorul departamentului de cercetare şi dezvoltare de produse biofarmacologice din cadrul companiei AstraZeneca.
Autorităţile sanitare americane au autorizat administrarea anticorpilor de sinteză produşi de AstraZeneca la anumite persoane care reacţionează negativ la vaccinuri din motive medicale, cu scopul de a le proteja faţă de COVID-19 chiar înainte de expunerea lor la virus.
A fost pentru prima dată când Agenţia pentru alimente şi medicamente din Statele Unite (FDA) a autorizat în regim de urgenţă un astfel de tratament strict profilactic.
Evusheld este autorizat doar pentru persoanele imunodeprimate (la care vaccinul este susceptibil să funcţioneze mai puţin bine) şi pentru persoanele care nu pot fi vaccinate din motive medicale (de exemplu din cauza unor puternice reacţii alergice). În aceste cazuri, Evusheld poate fi administrat începând de la vârsta de 12 ani.
Evusheld combină două tipuri de anticorpi de sinteză (Tixagevimab şi Cilgavimab) şi este administrat prin două injecţii intramusculare.
Aceşti anticorpi ajută sistemul imunitar să lupte împotriva virusului SARS-CoV-2 dacă îl întâlneşte în organism, vizând proteina Spike a acestuia, care îi permite coronavirusului să pătrundă în celule pentru a le infecta.
Pentru moment, două cocktailuri de anticorpi, cele produse de companiile Regeneron şi Eli Lilly, sunt autorizate ca măsură preventivă în Statele Unite, însă doar pentru persoanele care au fost expuse la virus cu puţin timp înainte de administrare şi pentru persoanele care prezintă riscuri de a se infecta din cauza profesiilor lor (angajaţi în aziluri pentru vârstnici, cei din închisori, etc.). (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Rusia a anunţat că a obţinut noi progrese în cercetările sale împotriva maladiei COVID-19 şi că îşi va extinde gama de vaccinuri Sputnik, care urmează să includă atât o versiune pentru adolescenţi, cât şi un spray nazal, pe care preşedintele Vladimir Putin l-a utilizat la o zi după ce a fost vaccinat cu doza de supra-rapel ("booster"), informează Reuters.
Tatiana Golikova, viceprim-ministru al Rusiei, a anunţat că Ministerul Sănătăţii din această ţară va înregistra miercuri un nou vaccin anti-COVID-19, Sputnik M, care se adresează adolescenţilor cu vârste cuprinse între 12 şi 17 ani. Primele doze cu acest vaccin nou vor deveni disponibile spre sfârşitul lunii decembrie.
"Astăzi va fi înregistrat de Ministerul Sănătăţii vaccinul Gam-COVID-Vac M, dezvoltat de Centrul Gamaleia pentru copii de 12-17 ani", a declarat într-o reuniune guvernamentală Tatiana Golikova, citată de ediţia franceză a site-ului Russia Beyond.
Tinerii ruşi cu vârste de peste 15 ani vor putea să decidă singuri dacă vor să se vaccineze. Pentru cei mai mici de 15 ani, acordul parental va rămâne obligatoriu.
Studiile clinice pentru acest vaccin, dezvoltat de acelaşi institut care a creat şi vaccinul Sputnik V, faţă de care reprezintă o variantă de cinci ori mai puţin dezvoltată, au început la Moscova pe 5 iunie.
Totodată, preşedintele Putin a dezvăluit într-o alocuţiune televizată că s-a vaccinat din nou împotriva COVID-19 la şase luni după ce a primit doza iniţială de vaccin Sputnik V, deoarece nivelul său de anticorpi a scăzut.
El a mai spus că a primit doza "booster" sub forma unei injecţii, urmată în ziua următoare de utilizarea unui spray nazal anti-COVID-19.
Rusia a dezvoltat foarte repede, anul trecut, vaccinul anti-COVID-19 Sputnik V, însă autorităţile de la Kremlin pun creşterea rapidă a numărului de infectări din perioada recentă pe seama ezitării ample a populaţiei de a se vaccina. Octombrie 2021 a fost luna în care s-au înregistrat cele mai multe decese în Rusia de la declanşarea pandemiei de COVID-19.
Mulţi dintre ruşi ezită să se vaccineze şi nu au încredere în asigurările date de autorităţile centrale în privinţa siguranţei acestor vaccinuri. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond
Miercuri, 03 Noiembrie 2021 09:17

A apărut un nou vaccin anti-COVID

A apărut un nou vaccin anti-COVID. Este vorba despre Covovax, serul produs de compania americană Novavax.
Vaccinul Covovaxi va fi pentru prima dată utilizat în Indonezia, aceasta fiind prima ţară care a autorizat folosirea lui. Vaccinul este diferit faţă de cele care au apărut până acum. Covovax este un „sub-unitar”, bazându-se pe proteine care declanşează un răspuns imunitar, fără virus.
Vaccinul are o eficacitate de 90,4% împotriva Covid-19 şi de 100% împotriva cazurilor severe şi moderate. Serul poate fi păstrat la o temperatură cuprinsă între 2 şi 8 grade Celsius, adică poate fi transpotat şi distribuit cu uşurinţă şi în zonele în care nu există o infrastructură sanitară performantă.
„Această primă autorizare a vaccinului Novavax împotriva COVID-19 ilustrează angajamentul nostru pentru un acces global echitabil şi va satisface o nevoie vitală pentru Indonezia, care, în ciuda faptului că este a patra cea mai populată ţară din lume, continuă să lucreze pentru a oferi suficiente vaccinuri populaţiei sale”, a declarat Stanley Erck, preşedintele companiei Novavax, potrivit Agerpres.

Publicat în Sanatate

Experţii de la Administraţia pentru Alimente şi Medicamente din Statele Unite au aprobat recomandarea pentru aprobarea vaccinului anti-coronavirus Pfizer/BioNTech la copii cu vârste între 5 şi 11 ani, relatează BBC. După această aprobare, urmează ca vaccinul să fie autorizat pentru a putea fi administrat, în câteva săptămâni. Anterior, în septembrie, compania americană anunţa că, pe baza datelor, vaccinul este sigur şi eficient la copii din segmentul de vârstă 5-11 ani.
După aprobare, în jur de 28 de milioane de copii americani vor deveni eligibili pentru a fi imunizaţi împotriva coronavirusului. Decizia urmează să fie aprobată direct de FDA şi de Centrul pentru Prevenţia Bolilor în data de 2 noiembrie, iar vaccinările ar putea să înceapă din ziua următoare.
Panelul de experţi al FDA a concluzionat, pe baza datelor, că beneficiile vaccinării depăşesc cu mult potenţialele riscuri. Datele arată că vaccinul produce un răspuns imun robust la virus în acest segment de vârstă.
Copiii cu vârste între 5 şi 11 ani vor fi vaccinaţi cu o treime de doză.
Până acum, în SUA, au murit 160 de copii cu vârste între 5 şi 11 ani din cauza îmbolnăvirii cu Covid-19. Alţi 46 au murit din cauza unei boli inflamatorii rare cauzată de infecţia cu coronavirus.
Deşi este improbabil ca majoritatea copiilor să se îmbolnăvească grav dacă se infectează cu coronavirus, ei pot fi contagioşi, chiar dacă nu au simptome. Vaccinul ar putea ajuta la minimizarea capacităţii de răspândire a virusului şi ar putea apărea membrii în vârstă ai familiilor de la infectare. (sursa digi24.ro)

Publicat în Mapamond

De teama virusului sau a restricţiilor, numărul gălăţenilor care vin să se vaccineze a crescut surprinzător numai astăzi. S-au format cozi uriaşe în faţa centrelor de vaccinare, unde oamenii au venit în număr foarte mare încă de la prima oră. La Sala Sporturilor erau două cozi formate. Prin faţă intrau cei care se vaccinau cu Johnson sau prin stânga cu Pfizer. Asta deoarece au fost create două fluxuri de vaccinare cu intrări, săli de aşteptare şi ieşiri separate.

vlcsnap 2021 10 21 15h40m21s138

Unii dintre cei care astăzi au făcut prima doză spun că s-au vaccinat mai ales de teama bolii, în timp ce alţii recunosc tranşant că din cauza restricţiilor se vaccinează. „Am venit să ne vaccinăm cu Johnson, e şi teama de virusul ăsta, dar şi restricţiile. De fapt, cred că mai degrabă restricţiile, nu am convingerea că e bun vaccinul, dar îl fac. Sperăm să fie bine“, spunea o tânără care aştepta să intre la vaccinarea cu Johnson.

Cadrele medicale au fost luate prin surprindere de numărul mare de oameni, dar spun că au doze de vaccin suficiente. „Faţă de ultimele zile, da, sunt foarte multe persoane care au venit astăzi să se vaccineze cu prima doză. Teama probabil i-a determinat, dar şi restricţiile. Noi sperăm că au venit în primul rând din cauza faptului că vor să se protejeze de boală, au văzut că secţiile ATI sunt pline, dar se pare că şi restricţiile au un efect“, a precizat Alexandra Bejan, medic, Centrul de vaccinare Sala Sporturilor.

1.634 de gălăţeni şi-au făcut într-o zi prima doză, iar autorităţile ne asigură că există destule doze de vaccin.

Citeşte şi Noi decese în rândul nevaccinaţilor şi alte 233 de infectări la Galaţi

Publicat în Știrea zilei

În jur de 1 miliard de doze de vaccin împotriva COVID-19 au fost administrate până acum în regiunea europeană, ceea ce înseamnă că aproximativ o treime dintre locuitori au fost vaccinaţi, a transmis miercuri Organizaţia Mondială a Sănătăţii, potrivit agenţiei dpa.
Directorul Biroului regional pentru Europa al OMS, Hans Kluge, a salutat 'o mare realizare', dar a subliniat că, pentru ca pandemia să fie adusă sub control, este necesar ca administrarea de vaccinuri să crească şi diferenţele regionale să fie reduse.
Ţinta pentru ca această criză să fie depăşită rămâne o rată de vaccinare de 70% din populaţie, a amintit Kluge.
OMS numără mai mult de 50 de state membre în regiunea europeană, printre care Turcia, Rusia şi Ucraina, spre exemplu, împreună cu ţările Uniunii Europene. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Cercetătoarea britanică Sarah Gilbert, directoarea grupului de la Universitatea Oxford care a dezvoltat primele vaccinuri împotriva COVID-19 (produs de AstraZeneca), a fost premiată luni de Universitatea Politehnică Federală din Lausanne (EPFL), una dintre cele mai prestigioase din Europa, relatează EFE.
Într-o ceremonie desfăşurată la universitate, Sarah Gilbert, în vârstă de 59 de ani, a fost distinsă cu premiul Erna Hamburger, acordat anual femeilor care s-au evidenţiat în domeniul ştiinţific şi care poartă numele primei femei care a obţinut titlul de profesor la EPFL, în anul 1957.
Gilbert "a lucrat neobosit pentru a obţine un vaccin eficace în puţine luni", fapt ce i-a adus recunoaştere naţională şi internaţională (inclusiv Premiul Prinţesa de Asturias pentru Inovaţie în 2021), notează EPFL într-un comunicat.
Profesoară la Oxford din 1994, Gilbert face parte din fundaţia Jenner Institute, creat de universitatea britanică în 2005 pentru cercetarea vaccinurilor şi unde a început să lucreze la studiul genetic al malariei.
Când COVID-19 a apărut în China, la sfârşitul anului 2019, echipa lui Gilbert începuse faza a doua de teste pentru un vaccin împotriva unei alte boli provocate de coronavirus, MERS.
Ajutată de experienţa împotriva MERS, şi cu datele despre ADN-ul coronavirusului ce provoacă COVID-19, echipa condusă de Gilbert a dezvoltat vaccinul de la AstraZeneca, bazat pe adenovirus şi din care au fost administrate peste 600 de milioane de doze în întreaga lume (aproape a zecea parte din totalul dozelor la nivel global).
În decursul anului, Sarah Gilbert a fost decorată cu Ordinul Imperiului Britanic şi cu Medalia Albert a Royal Society of Arts (RSA).
Cercetătoarea britanică a fost inclusă pe Lista Bloomberg a celor 50 de persoane cele mai influente ale anului 2020, a fost ovaţionată în timpul marelui turneu de tenis de la Wimbledon şi a fost chiar creată o păpuşă Barbie cu chipul său. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate
Pagina 1 din 5