Imagini video surprinse în acest an cu ajutorul unor colare video montate pe doi pui de urs vor putea fi urmărite pe social media, transmite asociaţia World Wide Fund for Nature România, printr-un comunicat de presă.
Imaginile au fost surprinse în perioada august - octombrie. Cei doi pui sunt un mascul şi o femelă care au ajuns în 2020 la orfelinatul de urşi "Bear Again". Abia au împlinit doi ani şi urmează să îşi croiască drum în sălbăticie, liberi, în pădurile din Carpaţi, începând din primăvara viitoare, transmite sursa citată.
Campania "Urşii devin cameramani" face parte dintr-un demers de monitorizare a speciilor de carnivore mari din România, derulat de WWF şi partenerii săi în cadrul proiectului LIFE EuroLargeCarnivores. În acest fel, pasionaţii de natură vor putea afla informaţii inedite despre urşi.
"Cadrele surprinse de aceşti urşi completează imaginea conturată de datele colectate de WWF în trecut. Clipurile video ce surprind activităţile puilor de urs prin Munţii Hăşmaş, acolo unde se află şi orfelinatul de urşi 'Bear Again', conţin informaţii despre specie şi modul în care interacţionează semenii între ei", menţionează sursa citată.
Datele obţinute urmau să fie analizate şi comparate cu cele colectate de un urs aflat în sălbăticie, însă urmele acestuia s-au pierdut, subit, în Ucraina. Ursul, un mascul de 3-4 ani, relocat primăvara trecută în Munţii Călimani de către Asociaţia de Vânătoare Turul şi colegii de la Asociaţia Grupul Milvus, a parcurs peste 500 km în România şi a străbătut peste 40 fonduri cinegetice, până să treacă graniţa în Ucraina. O lună şi jumătate mai târziu, după ce a mai parcurs încă peste 300 km pe mai multe fonduri din ţara vecină, s-a pierdut semnalul transmis de colarul acestuia, fie pentru că emiţătorul s-a defectat, fie pentru că ursul a fost braconat.
"Cercetările din teren, desfăşurate atât în România, cât şi în Ucraina, sugerează că cel mai probabil acesta a fost braconat, scenariu susţinut şi de către unii localnici din zona din care echipamentul de monitorizare a transmis ultimele date", a precizat Marius G. Berchi, manager proiect coridoare şi arii protejate la WWF România.
Potrivit WWF România, ursul se află în vârful piramidei trofice, având un rol-cheie în menţinerea echilibrului în ecosistemele din care face parte, hrănindu-se cu cerbi, căpriori, mistreţi, dar şi mamifere mai mici ale căror populaţii odată crescute excesiv ar pune în pericol vegetaţia.
"Pentru că este omnivor şi se deplasează pe distanţe lungi, ursul are un rol important în răspândirea seminţelor de la diferite plante. Ursul este şi un sanitar al pădurii - consumând inclusiv cadavre ale sălbăticiunilor care n-au putut trece iarna", se arată în comunicat.
Totodată, pierderea sau fragmentarea habitatelor, din cauza dezvoltării infrastructurii de transport, dar şi a celei turistice, reprezintă "principala ameninţare" la adresa speciei.
"Fiind omnivori, urşii bruni sunt atraşi de zonele cu acces facil la surse de hrană din zonele populate de oameni, în special acolo unde există un management defectuos al deşeurilor sau unde animalele rămân fără hrană din cauza exploatării intensive a resurselor naturale (de exemplu ciuperci sau fructe de pădure)", menţionează asociaţia.
WWF România adaugă că dezvoltarea explozivă a aşezărilor umane şi infrastructurii în ultimii 100 de ani a restrâns dramatic habitatul carnivorelor mari şi a perturbat semnificativ viaţa şi activitatea speciilor.
"Ca să aibă un succes real şi de durată, reducerea numărului şi a impactului conflictelor dintre oameni şi carnivorele mari este un proces care necesită un dialog şi o colaborare continuă, dar şi consens între toţi actorii principali implicaţi. Este vorba de factorii de decizie, administraţiile şi comunităţile locale, agenţiile pentru protecţia mediului, gărzile forestiere şi de mediu, gestionarii fondurilor cinegetice, gestionarii fondurilor forestiere, crescătorii de animale, instituţiile de cercetare, universităţile, ONG-urile, operatorii de turism şi alţii", precizează asociaţia. (sursa Agerpres)

Publicat în Mozaic

Străzile Galaţiului au fost invadate de colindători. Peste 400 de colindători din mai multe judeţe ale ţării, Republica Moldova şi Ucraina au defilat într-o paradă a obiceiurilor de Crăciun. Au fost scoase la lumină tradiţii şi obiceiuri ştiute doar de bătrâni şi păstrate din generaţie în generaţie. Capre, pluguri, mascaţi, mocănaşi, moşoaie şi jieni au deschis sărbătoarea Naşterii Domnului. Totul s-a întâmplat în cadrulş Festivalului de Tradiţii şi Obiceiuri, devenit de acum el însuşi o tradiţie la Galaţi. După ce au primit binecuvântarea arhiepiscopului Casian Crăciun, colindătorii au început un adevărat regal de datini şi obiceiuri. Aşa au fost scoase la lumină, din negura timpului, datini ca ţiganul, mascaţii, căiuţii, ciorile, plugul cu babele, colindiţa, ursul, jienii, moşoaiele... 

„Este o tradiţie la noi, la Luncaviţa, în Tulcea. Moşoaiele se numesc. Sunt flăcăi mascaţi şi cu tălăngi care vin la gospodari să anunţe urătorii. Chiar dacă gospodarul doarme, tălăngile îl trezesc”, a spus Gheorghe Trandafir de la Tulcea. 

Vecinii din Vaslui au venit şi ei la Galaţi cu tot felul de datini, dar mai ales cu un colind de ceată bărbătească. Colindele sunt partea cea mai frumnoasă a tradiţiilor noastre din zonă. De la Pogoanele, din Vaslui, am venit şi mai ales special este colindul de ceată bărbătească, care este cuprins în patrimoniul cultural UNESCO”, a spus Dumitru Andrei din Vaslui. 

Au fost topt felul de urşi şi capre, dar copiii colindători din Agăş, Bacău, îmbrăcaţi în costumele lor de urşi, au luat ochii spectatorilor adunaţi în piaţa din faţa Catedralei. 

„Noi ţinem tradiţia asta, de a juca ursul, din bătrâni. Costumele sunt din pădure, de la vânătorii care ne dau pieile urşilor vânaţi”, a spus unul dintre copiii colindători, care nu păreau deloc deranjaţi de blănile grele de urs care le alcătuiau costumele. 

Tocmai de la Reni, din Ucraina, a sosit şi un grup de colindători condus de profesorul Ion Stroia. „Deşi noi ţinem pe rit vechi sărbătorile, am venit aici, la Galaţi, acum, să arătăm care sunt datinile noastre. Avem nişte colinde speciale pentru zona de sud a Basarabiei, pe care o şi reprezentăm“, a spus Ion Stroia. Apoi a urmat marşul prin oraş. Colindele, caprele, steaua şi sorcova au atras atenţia trecătorilor şi au scos la balcoane şi la porţi localnicii atraşi de vacarmul de pe stradă, iar pentru turişti a fost o surpriză de neuitat. Pentru gălăţeni, care s-au declarat încântaţi, a fost o zi de sărbătoare. S-au auzit buhaiuri şi pocnete din bici în atmosfera unui Crăciun poposit cu câteva zile mai devreme. Alaiul de colindători s-a oprit apoi în faţa Dramaticului Gălăţean, unde au încins horă mare.

Publicat în Eveniment