Chiar de la cinci dimineața, peste 100 de gălățeni cu dizabilități, sau însoțitorii acestora, s-au așezat din nou la coadă în fața centrului unde se împart ajutoarele alimentare de la UE.

Vineri, în prima zi de distribuției a acestora, au fost 2.170 de pachete. Până vineri la ora 23.00, 1.070 dintre acestea s-a distribuit, reprezentanții Primăriei și-au mărit programul, nu au închis la 16.00, ci au stat până la 23.00, când a luat colet ultimul om de la rând.

Mulți oameni însă, bolnavi și în vârstă, nu au rezistat ore în șir la rând și s-au întors astăzi. 1.100 de pachete ce conțin de la ulei la făină, zahăr, conserve din carne, paste, orez, compot și gem erau disponibile a fi împărțite luni dimineață. Și mâine, dar și miercuri, dacă vor mai rămâne pachete, populația le va putea lua, deoarece centrul este deschis.

Ținând cont de creșterea mare a prețurilor la alimente, de tăvălugul facturilor și creșterea prețului medicamentelor, bătrânii și bolnavii de la coadă spun că au nevoie ca de aer de aceste alimente, așa că stau și îndură indiferent de vreme și timp.

Citește AICI și "S-au călcat în picioare! Gălățenii cu handicap, coadă uriașă la alimentele de la UE (FOTO)"

Informații adiționale

  • editie 1
Publicat în Știrea zilei

Comisia Europeană a propus, miercuri, 30 noiembrie 2022,  noi norme la nivelul Uniunii Europene privind ambalajele, pentru a combate o  sursă permanentă de deşeuri, informează un comunicat de presă al executivului comunitar.

În medie, fiecare european generează anual aproape 180 kg de deşeuri de ambalaje. Ambalajele sunt unul dintre principalele produse care utilizează materiale prime virgine, întrucât 40% din materialele plastice şi 50% din hârtia utilizată în UE sunt destinate ambalajelor. Dacă nu se vor lua măsuri, UE ar urma să înregistreze o creştere suplimentară cu 19% a deşeurilor de ambalaje până în 2030, iar pentru deşeurile de ambalaje din plastic - chiar o creştere de 46%, potrivit Agerpres. Noile norme au scopul de a pune capăt acestei tendinţe. 

"În fiecare zi producem o jumătate de kilogram de deşeuri de ambalaje pe persoană. Graţie noilor norme, propunem măsuri cruciale pentru ca ambalajele sustenabile să devină norma în UE. Vom crea condiţiile prielnice pentru ca principiile economiei circulare - reducerea, reutilizarea, reciclarea - să poată funcţiona cu adevărat. A dispune de ambalaje şi de bioplastice mai sustenabile înseamnă a dispune de noi oportunităţi de afaceri în tranziţia verde şi cea digitală, de inovare şi noi competenţe, de locuri de muncă la nivel local şi de economii pentru consumatori", a declarat comisarul european pentru mediu, Virginijus Sinkevicius.

Obiectivul principal este de a reduce deşeurile de ambalaje cu 1% pe cap de locuitor până în 2040 în fiecare stat membru, comparativ cu situaţia din 2018. Acest lucru ar duce la o scădere globală a deşeurilor în UE de circa 37%, în comparaţie cu scenariul în care nu s-ar modifica legislaţia. Aceasta se va întâmpla atât graţie reutilizării, cât şi graţie reciclării.

Pentru a încuraja reutilizarea sau reîncărcarea ambalajelor, care a scăzut brusc în ultimii 20 de ani, întreprinderile vor trebui să le ofere consumatorilor un anumit procent din produsele lor în ambalaje reutilizabile sau reîncărcabile, de exemplu băuturi şi mâncăruri la pachet sau livrări de produse prin comerţul electronic. De asemenea, va exista o anumită standardizare a formatelor ambalajelor şi o etichetare clară a ambalajelor reutilizabile.

Pentru a remedia tranşant problema ambalajelor superflue, anumite forme de ambalare vor fi interzise, de exemplu ambalajele de unică folosinţă pentru alimente şi băuturi atunci când sunt consumate în restaurante şi cafenele, ambalajele de unică folosinţă pentru fructe şi legume, sticlele de şampon în miniatură, precum şi alte ambalaje în miniatură din hoteluri.

Multe măsuri au scopul de a face ca ambalajele să devină complet reciclabile până în 2030. Printre măsurile respective se numără stabilirea unor criterii de proiectare pentru ambalaje; crearea unor sisteme-depozit obligatorii pentru sticlele din plastic şi dozele din aluminiu, precum şi clarificarea tipurilor de ambalaje care trebuie să fie compostabile, astfel încât consumatorii să le poată arunca în deşeurile biologice.

Propunerea va disipa orice confuzie cu privire la sortarea ambalajelor în coşurile de reciclare. Fiecare ambalaj va purta o etichetă care să indice din ce material este fabricat şi în ce flux de deşeuri ar trebui să fie plasat. Containerele de colectare a deşeurilor vor purta aceleaşi etichete. Aceleaşi simboluri vor fi utilizate peste tot în UE.

Până în 2030, măsurile propuse ar urma să reducă emisiile de gaze cu efect de seră generate de ambalaje la 43 de milioane de tone, comparativ cu 66 de milioane dacă legislaţia nu ar fi modificată - această reducere fiind echivalentă cu emisiile anuale ale Croaţiei. Utilizarea apei s-ar reduce cu 1,1 milioane m3. Costurile prejudiciilor aduse mediului pentru economie şi societate ar fi reduse cu 6,4 miliarde euro faţă de scenariul de referinţă pentru 2030.

 

Propunerea privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje va fi examinată acum de Parlamentul European şi de Consiliu, în cadrul procedurii legislative ordinare.

Publicat în Mapamond

UE urmează să propună o taxă pentru vaping, ca parte a unei reorganizări a impozitării industriei tutunului care ar dubla, de asemenea, accizele în statele membre cu taxe reduse pe ţigări, potrivit unui proiect de document al Comisiei Europene, conform Financial Times.
Potrivit Ziarului Financiar, modificările legislative, care fac parte dintr-un efort al Bruxelles-ului de a reduce rata fumatului, vor creşte acciza minimă a UE pentru ţigări de la 1,80 euro la 3,60 euro pentru un pachet de 20 de ţigări, ceea ce ar duce la creşterea preţurilor în ţările din Europa de Est, unde pachetele se pot vinde cu mai puţin de 3 euro.
Noul regim fiscal va alinia, de asemenea, impozitarea noilor produse din tutun, cum ar fi vapoarele şi tutunul încălzit, la cea a ţigărilor, în condiţiile în care factorii de decizie politică din întreaga lume privesc din ce în ce mai puţin favorabil popularitatea acestor noi produse în rândul tinerilor, potrivit Mediafax.
Produsele de vaping mai puternice vor fi supuse unei accize de cel puţin 40%, în timp ce produsele de vaping mai puţin puternice vor fi supuse unei accize de 20%. Produsele din tutun încălzit vor fi, de asemenea, afectate de o acciză de 55%, adică o rată de impozitare de 91 de euro la 1 000 de articole vândute.
Modificările au ca scop accelerarea eforturilor UE de a ajunge la o „generaţie fără tutun” până în 2040. În cadrul Planului UE de combatere a cancerului, oficialii din domeniul sănătăţii doresc să reducă consumul de tutun în rândul cetăţenilor UE de la nivelul actual de aproximativ 25 % la 20 % în 2025 şi la mai puţin de 5 % până în 2040.

Publicat în Economie

Preţurile ridicate la energie au un impact negativ major asupra consumatorilor din Uniunea Europeană, fie că este vorba despre familii sau despre întreprinderi. Astfel, în octombrie 2022, ţările UE au adoptat un regulament de urgenţă pentru a aborda problema preţurilor ridicate la energie şi pentru a ajuta cetăţenii şi întreprinderile care resimt cel mai mult efectele crizei energetice.

Totodată, liderii UE au invitat Consiliul şi Comisia să prezinte de urgenţă decizii concrete cu privire la unele măsuri suplimentare, inclusiv cu privire la: achiziţii comune voluntare de gaze, o nouă valoare de referinţă complementară pentru gaze, un coridor de preţuri dinamic temporar pentru tranzacţiile cu gaze naturale şi un cadru temporar al UE pentru plafonarea preţului gazelor în producţia de energie electrică.

În şedinţa plenară a Parlamentului European, s-au purtat dezbateri cu privire la acest subiect extrem de important în condiţiile în care deja iarna se pregăteşte să-şi intre în drepturi.

Europarlamentarul gălăţean Dan Nica a luat cuvântul în numele grupului S&D şi s-a adresat prezidiului plenului în termeni duri: „Doamnă preşedintă, doamnă comisară, domnule ministru, scopul acestei comunicări a Comisiei ar trebui să fie unul foarte clar, şi anume să ţină facturile pentru cetăţenii europeni la un nivel acceptabil, suportabil şi firmele din Uniunea Europeană să poată să traverseze iarna asta şi să producă ceva. Măsura principală care este plasa de siguranţă sau declanşarea mecanismului de siguranţă se face doar dacă preţurile TTF (bursa de gaze) pentru două săptămâni vor avea o creştere mai mare de 275 de euro şi, deci cumulativ, dacă preţul LNG (gaze naturale lichefiate) pe 10 zile faţă de preţul de referinţă are o creştere mai mare de 58 de euro. Doamnă comisară, ori cei care fac speculaţii au scris această chestiune/idee, ori e o greşeală de dactilografie. Pentru că dacă e cu «şi» ce înţelegem: că dacă e 1000 de euro la gaze şi doar 57 de euro creşterea în lege rămâne aşa, nu avem plasă de siguranţă. Probabil că această chestiune trebuie să o luaţi ca fiind o avertizare extrem de serioasă. Nu pot să nu existe măsuri de siguranţă care să nu fie puse sau să poată să fie aplicate niciodată. Pe de altă parte, dacă e urgenţă, cine a pus 1 ianuarie? 1 decembrie e peste două săptămâni, nu începe iarna? Sau poate la Bruxelles se face frig după 1 ianuarie, dar în toată Uniunea Europeană iarna începe la 1 decembrie. Şi această chestiune arată că nu vom avea şi nu vom putea atinge obiectivul nostru: oamenii să aibă facturi suportabile, firmele să poată să supravieţuiască, brutarii să facă pâine. Astăzi, când vorbim, sute de mii de firme din Uniunea Europeană îşi închid porţile şi sute de mii de oameni intră în şomaj. Acestea nu sunt măsuri de siguranţă şi nu sunt măsuri urgente. Şi vă cer să-i transmiteţi doamnei Ursula von der Leyen că aceste măsuri de corectare trebuie luate imediat şi să avem măsuri care să poată să intre în funcţiune acum, până nu este prea târziu”, a spus Dan Nica.

Publicat în Politica

InfoCons vine în sprijinul consumatorilor cu alertele rapide pentru produsele nelimentare la nivelul Uniunii Europene.

! Pentru a fi la curent cu toate alertele emise de Uniunea Europeană, InfoCons pune la dispoziţia consumatorilor Aplicaţia Gratuită InfoCons. Prin descărcarea aplicaţiei de pe App Store, Google Play sau App Gallery, consumatorii au acces direct şi transparent la alertele pentru produsele nealimentare, actualizate zilnic şi însoţite de detalii precum:
- denumire produs;
- ţara vizată;
- gradul de risc;
-orginea produsului;
-data la care intră alerta în vigoare;
-imaginea cu produsul ce face obiectul alertei.

! Produsele ce fac obiectul alertelor rapide prezintă riscuri de ştrangulare, răni, sufocare, electrocutare, apariţia anumitor boli sau alergii, incendiu etc. Iată care sunt cele mai recente alerte:
Tricou cu glugă. Risc: leziuni.
Cercei. Risc: reacţii alergice.
Jucărie. Risc: dăunează sistemului reproducător.
Pantofi. Risc: dăunează sistemului reproducător.
Maşina de gravat cu laser. Risc: deteriorarea vederii.
Jucărie. Risc: sufocare.
Tricou pentru copii. Risc: sufocare.
Jucărie. Risc: dermatită alergică de contact.
Parfum. Risc: reacţii alergice.
Jucărie.Risc: sufocare.
Aparat de aer condiţionat. Risc: arsuri, incendiu.
Bara de protecţie pătuţ copii. Risc: ştrangulare.
Instalaţie. Risc: incendiu, arsuri.
Jucărie din plastic. Risc: sufocare.
Multimetru digital. Risc: şoc electric.
Maşină de spălat. Risc: incendiu, potrivit InfoCons.

Publicat în National

Parlamentul European a dezbătut, miercuri, 05 octombrie 2022, o rezoluţie nelegislativă privind extinderea Schengen, la solicitarea socialiştilor europeni pentru aderarea României şi a Bulgariei la Spaţiul Schengen.
Europarlamentarii din ţările membre au discutat aprins pe această temă, mulţi dintre ei susţinând cauza, însă s-au ridicat şi voci împotrivă.
Preşedinţia cehă a Consiliului Uniunii Europene a afirmat că la summitul din luna decembrie va încerca să obţină unanimitatea cu privire la aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, a anunţat ministrul ceh de Externe Mikulas Bek, în plenul Parlamentului European.
"În ultimii ani, spaţiul Schengen a resimţit provocări precum valul de migranţi din 2015-2016 şi consecinţele actualului conflict din Ucraina. Preşedinţia (cehă a Consiliului UE) consideră că extinderea Schengen este un element fundamental şi se angajează să facă progrese pentru ca România şi Bulgaria să adere la acest spaţiu", a spus Bek în plenul de la Strasbourg, care dezbate procesul de aderare a României şi Bulgariei la zona Schengen.
Supunerea la vot a unei rezoluţii a Parlamentului European pe această temă este prevăzută pentru sesiunea plenară din 17-20 octombrie.
Oficialul ceh a precizat că săptămâna viitoare vor începe vizite ale experţilor europeni în România şi Bulgaria, relatează hotnews.ro.

Ce au spus europarlamentarii din statele membre:

Europarlamentar neamţ: "Germania nu s-a opus niciodată aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen".
Europarlamentar olandez: "Mi-e ruşine cu Guvernul olandez, cer premierului să susţină aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen".
Vicepreşedintele Comisiei Europene pentru promovarea modului de viaţă european, Margaritis Schinas: "În ultimii 35 de ani, am construit o întreagă arhitectură pentru spaţiul Schengen şi trebuie să continuăm să îmbunătăţim această arhitectură. Sprijinul europenilor pentru Schengen demonstrează importanţa lui. România şi Bulgaria aşteaptă o decizie a Consiliului de peste 11 ani. Doresc să laud partenerii români şi bulgari pentru modul în care au gestionat frontierele externe ale Uniunii în faţa unui val mare de refugiaţi ucraineni".
Acesta a adăugat că cele două ţări rămân angajate în aplicarea acquisului Schengen şi în asigurarea securităţii la frontierele externe, precizând că apropiata vizită a experţilor europeni nu înseamnă o reevaluare a pregătirii celor două ţări, ci doar o ocazie ca statele membre să primească ultimele actualizări privind aplicarea normelor Schengen în România şi Bulgaria.
"Comisia Europeană îşi reiterează sprijinul deplin pentru aderarea României şi a Bulgariei la Schengen. Avem ocazia ca în decembrie să luăm această decizie istorică", a încheiat reprezentantul executivului UE.
Liderul grupului Partidului Popular European, Manfred Weber, a spus şi el că România şi Bulgaria îndeplinesc toate condiţiile pentru a deveni membre ale spaţiului Schengen. "România şi Bulgaria au aşteptat 11 ani, aşa ceva este inacceptabil, nu există motive obiective pentru a lăsa cele două state în afara Schengen. PPE a luptat mereu şi constant pentru aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen şi cerem Consiliului să dea undă verde", a insistat eurodeputatul german.
Eurodeputata olandeză Sophia in 't Veld, membră a partidului Democraten 66 aflat la guvernare în Olanda, a spus: "După 11 ani, îmi este ruşine de cetăţenii români şi bulgari, care simt pe bună dreptate că nu sunt trataţi în mod egal" şi a cerut premierului olandez, Mark Rutte, să sprijine extinderea zonei europene de liberă circulaţie şi cu cele două ţări candidate.
Reprezentanta grupului Verzilor, Tineke Strik, a spus şi ea că este în interesul Uniunii Europene ca România şi Bulgaria să intre în spaţiul Schengen, dar ea s-a pronunţat pentru ''o decizie obiectivă, bazată pe merite, fără a amesteca chestiunile politice''.

"Nu avem nevoie de România şi de Bulgaria nici în Uniunea Europeană, nici în Schengen"

În schimb, eurodeputatul german Guido Reil (foto ↑), din grupul Identitate şi Democraţie (ID), a lansat un atac virulent la adresa României şi a Bulgariei, susţinând că cele două state nu trebuie să fie acceptate în Schengen şi că aderarea lor la UE a fost o greşeală.
"În ultimul an am fost de multe ori în România şi vreau să fiu prietenos când spun că România este Wild West-ul Europei. În Ucraina am văzut o infrastructură mult mai bună decât în România. Nu avem nevoie de România şi de Bulgaria nici în Uniunea Europeană, nici în Schengen", a afirmat Reil, membru al partidului naţionalist-autoritar Alternativa pentru Germania (AfD), citat de Agerpres.
După această intervenţie, preşedinta de şedinţă i-a atras atenţia eurodeputatului german pentru tonul jignitor folosit şi a anunţat că o va informa pe preşedinta PE, Roberta Metsola, pentru a-l sancţiona.
Eurodeputatul german Gunnar Beck (grupul ID) a apreciat că este nevoie mai degrabă de o reformă a spaţiului Schengen, nu de extinderea sa prin "admiterea a trei state corupte" (Bulgaria, Croaţia şi România, n.red.), el invocând ca argument indicele Transparency International. În opinia sa, aderarea României şi a Bulgariei la Schengen va duce la o migraţie în masă. (Foto credits Kurier.at)

Citeşte şi Dan Nica: Aderarea la Schengen, acum! Cerem imperativ să se pună capăt discriminării românilor în UE!

Publicat în Mapamond

Uniunea Europeană avea la finele anului trecut peste 60 de milioane de capete de ovine însă cele mai mari efective erau înregistrate în doar două ţări: Spania (15 milioane sau 25% din totalul UE) şi România (10 milioane sau 17% din totalul UE), potrivit datelor publicate marţi de Eurostat.
Aceste date arată că România se numără printre statele membre UE relativ specializate pe creşterea anumitor specii de animale, alături de Grecia, care este responsabilă pentru 25% din efectivele de caprine din UE, Irlanda, care este responsabilă pentru 9% din efectivele totale de bovine şi Danemarca, responsabilă pentru 9% din efectivele totale de porci.
La finele anului trecut, în UE erau 142 de milioane de porci, 76 de milioane de bovine, 60 de milioane de ovine şi 11 milioane de caprine.
Cu toate acestea, majoritatea efectivelor de animale din UE sunt crescute în doar câteva state membre: Spania (24% din efectivele totale de porcine, 25% din efectivele de ovine, 23% din efectivele de caprine şi 9% din efectivele de porcine), Franţa (23% din efectivele de bovine, 12% din efectivele de ovine şi caprine şi 9% din efectivele de porcine) şi Germania (17% din efectivele de porcine, 15% din efectivele de bovine, 3% din efectivele de ovine şi 1% din efectivele de caprine).
Între 2010 şi 2021, efectivele de ovine şi caprine din UE au înregistrat un trend descrescător susţinut, fiind cu 10% respectiv 13% mai mici în 2021 comparativ cu 2010. În schimb, efectivele de porcine erau mai mari cu 2% în 2021 comparativ cu 2010.
În ceea ce priveşte România, datele Eurostat arată că efectivele de ovine au crescut de la 8,8 milioane în 2012, până la peste 10 milioane de capete în 2021. În aceeaşi perioadă, au crescut şi efectivele de caprine, de la 1,26 milioane, până la 1,48 milioane de capete. În schimb, efectivele de porci au scăzut puternic de la 5,2 milioane, până la 3,6 milioane de capete iar efectivele de bovine au scăzut uşor de la 2 milioane, până la 1,81 milioane de capete. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Google, divizie a companiei Alphabet, a încheiat contracte prin care plăteşte peste 300 de publicaţii din Germania, Franţa şi alte patru ţări din Uniunea Europeană pentru conţinutul lor de presă şi va implementa un instrument care va facilita înscrierea şi a altor editori, a declarat compania pentru Reuters.
Demersul urmează după adoptarea unor reguli esenţiale în domeniul drepturilor de autor de Uniunea Europeană în urmă cu trei ani şi care impun Google şi altor platforme online să plătească muzicienii, artiştii, editorii de ştiri şi jurnaliştii pentru folosirea conţinutului lor.
Editori din domeniul presei, printre cei mai aprigi critici ai Google, au cerut de multă vreme guvernelor să garanteze că platformele online plătesc un preţ corect pentru conţinutul oferit de aceştia. Anul trecut, Australia a instituit obligativitatea unor astfel de plăţi, iar Canada a introdus o legislaţie similară luna trecută.
''Până în prezent, avem acorduri care vizează peste 300 de publicaţii de ştiri naţionale, locale şi de specialitate din Germania, Ungaria, Franţa, Austria, Ţările de Jos şi Irlanda, cu multe altele existând discuţii în desfăşurare'', a declarat Sulina Connal, director pentru parteneriatele de ştiri şi editoriale, într-o postare de blog la care Reuters a avut acces şi care urmează să fie publicată miercuri după-amiază. Articolul de pe blog nu precizează care este numărul de editori plătiţi.
Două treimi dintre acestea sunt publicaţii germane, printre care Der Spiegel, Die Zeit şi Frankfurter Allgemeine Zeitung.
''Anunţăm acum lansarea unui nou instrument pentru a face oferte unor mii de alţi editori, începând cu Germania şi Ungaria şi continuând cu alte ţări din Uniunea Europeană în lunile care urmează'', a precizat Connal în articol de blog.
Instrumentul oferă editorilor un acord extins pentru ştiri care va permite Google să arate fragmente şi imagini la dimensiuni reduse contra unei taxe de licenţă. (sursa Agerpres)

Publicat în Mozaic

Uniunea Europeană a confirmat miercuri că intenţionează să pună capăt tuturor importurilor de ţiţei şi produse petroliere rafinate din Rusia, până la finele acestui an, cea mai extremă măsură anunţată până acum de blocul comunitar în ideea de a pune presiune economică pe Rusia ca să înceteze războiul din Ucraina, informează Reuters.
Cotaţia ţiţeiului a crescut imediat după acest anunţ, pe fondul estimărilor că va avea loc o creştere a competiţiei pentru livrările de petrol din altă parte. În jurul orei 7:45 GMT, cotaţia futures la barilul de ţiţei WTI (West Texas Intermediate n.r.) era în creştere cu 2,8%, până la 105,31 dolari per baril, în timp ce cotaţiile futures la ţiţeiul Brent erau în creştere cu 2,7% până la 107,84 dolari per baril.
În cadrul celui de al şaselea pachet de sancţiuni, blocul comunitar a anunţat miercuri că va exclude de asemenea Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia, alături de alte două bănci ruseşti, din sistemul de mesagerie financiară SWIFT, ceea ce va creşte şi mai mult izolarea Rusiei faţă de sistemul financiar internaţional.
Embargoul anunţat miercuri de executivul comunitar era în mare parte aşteptat de analişti, după ce săptămâna trecută Germania, prima economie europeană, a renunţat la opoziţia sa anterioară faţă de ideea interzicerii importurilor de petrol rusesc.
Conform măsurilor dezvăluite miercuri, UE va pune capăt importurilor de ţiţei brut rusesc în decurs de şase luni, iar importurile de produse petroliere rafinate vor înceta până la finele lui 2022. Răgazul mai mare decis în cazul produselor rafinate are legătură cu dependenţa mai mare a UE faţă de motorina importată din Rusia.
Într-un discurs ţinut în Parlamentul European, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, nu a oferit indicii cu privire la o posibilă exceptarea de la noua reglementare, în pofida apariţiei în presă a unor zvonuri privind posibilitatea de a importa în continuare petrol rusesc de către Ungaria şi Slovacia, ţări ale căror sisteme energetice au fost construite în perioada comunistă şi sunt complet dependente de conductele sovietice de petrol. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Președintele Maia Sandu, premierul Natalia Gavrilița și președintele Parlamentului, Igor Grosu au semnat cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Evenimentul a avut loc la Reședința de Stat, notează Publika.md.

„Suntem gata să ne asumăm responsabilitatea pentru viitorul nostru. Vrem să trăim pașnic în democrație”, a declarat Maia Sandu. 

„Astăzi semnăm cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Ea este adresată domnului Emmanuel Macron, Președintele Franței, țara care astăzi deține Președinția Consiliului Uniunii Europene. Cererea o depunem în următoarele zile la Bruxelles. Republica Moldova trebuie să aibă un parcurs european clar. Suntem pregătiți să facem totul pentru realizarea acestui obiectiv național fundamental. Cetățenii au ales această opțiune. Ei văd viitorul țării noastre în Uniunea Europeană. Știm care sunt pașii pe care trebuie să-i urmăm și suntem pregătiți de lucru. Pas cu pas, hotărât, vom parcurge toate etapele pentru a construi viitorul prosper și pașnic al cetățenilor din Moldova”, a declarat Maia Sandu.

„Acum, în zilele războiului din Ucraina, rămânem maturi și oferim ajutor vecinilor noștri. Ne păstrăm neutralitate și rămânem calmi, generoși. Maturizarea ne-a luat 30 de ani. Acum cu lecțiile învățate suntem gata să ne asumăm viitorul”, a mai spus președinta Republicii Moldova, citată de Ziardul de Gară din Chișinău.   

Ieri, Maia Sandu a declarat că va semna o astfel de cerere, dar nu a spus când ar urma să facă asta.

De altfel, pe 28 februarie, șefa statului din Republica Moldova declara: „În aceste momente, accelerarea procesului de integrare europeană este mai importantă ca niciodată pentru noi. Noi vom continua eforturile de a ancora Republica Moldova în spațiul valoric european”.

De asemenea, premierul georgian Irakli Garibaşvili a semnat tot joi cererea pentru demararea procedurii speciale de recunoaştere a ţării sale drept candidat la aderarea la Uniunea Europeană.

„Este o zi istorică. Semnez cererea în numele ţării”, a declarat şeful guvernului înainte de a-şi pune semnătura pe document în cadrul unei ceremonii transmise în direct la televiziune. „Pentru noi, un viitor în Europa este singura opţiune. Este obiectivul nostru strategic”, a subliniat Garibaşvili.

Totodată, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat luni cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană chiar în timpul negocierilor ruso-ucrainene din Belarus. Zelenski a declarat luni că țara ar trebui să fie primită în Uniunea Europeană în procedură de urgență.

Începând din 28 aprilie 2014 a fost liberalizat regimul de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova. 

Ţările care au oficial statutul de candidate la aderare sunt Albania, Macedonia de Nord, Serbia, Muntenegru şi Turcia. Cu toate acestea, negocierile de aderare sunt blocate sau trenează de mai mulţi ani.

Statutul de candidat la aderarea la UE poate oferi unei ţări beneficii concrete, ca de exemplu datorită faptului că aceasta devine mai atractivă pentru investiţii, fluxurile comerciale sunt mai uşoare şi stabilitatea este mai mare, conform UE. (sursa digi24.ro)

Publicat în Mapamond
Pagina 1 din 3