Peste un sfert din populaţia UE a primit cel puţin o doză de vaccin anti-COVID-19, a anunţat marţi Comisia Europeană, şi peste 9% dintre locuitorii blocului comunitar sunt de acum complet vaccinaţi, relatează AFP.
''Vaccinarea se accelerează în Europa: tocmai am trecut pragul de 150 de milioane de vaccinări. (...) Vom avea suficiente doze pentru a vaccina 70% dintre adulţii din UE în iulie'', a scris pe Twitter Ursula von der Leyen, preşedinta executivului european.
În detaliu, cel puţin 153,8 milioane de doze au fost administrate la aproximativ 112,4 milioane de persoane, reprezentând 25,1% din populaţia Uniunii Europene, potrivit cifrelor oficiale înregistrate marţi de AFP.
Cel puţin 41,9 milioane de persoane sunt complet vaccinate (cu două doze sau cu vaccinul cu doză unică de la Johnson & Johnson), reprezentând 9,4% din populaţie.
Comisia, responsabilă cu precomenzile de vaccinuri în numele statelor membre, se aşteaptă să livreze cel puţin 410 milioane de doze în total pe parcursul celui de-al doilea trimestru (250 de milioane de doze BioNTech-Pfizer, 35 de milioane de la Moderna, 55 de milioane de la Johnson & Johnson, precum şi 70 de milioane de la AstraZeneca).
Bruxellesul a fost puternic criticat pentru lentoarea campaniilor de vaccinare în UE din cauza întârzierilor în procesul de aprobare a reglementărilor şi a deficienţelor AstraZeneca în livrări.
În pofida accelerării recente, UE rămâne în continuare în urma Statelor Unite (aproximativ 30% din populaţie complet vaccinată), a Israelului (58%) şi a Regatului Unit (23%).
În Franţa, începând cu 3 mai, aproximativ 22,82 de milioane de doze au fost administrate în total la 16,13 milioane de persoane, adică 23,9% din populaţie. Dintre aceste persoane, 6,75 milioane sunt complet vaccinate (10% din populaţie).
În Belgia, au fost administrate 3,99 milioane de doze şi peste 856.000 de persoane sunt complet vaccinate (7,4% din populaţie). (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a anunţat joi, 22 aprilie 2021, că a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Regulamentul de punere în aplicare al Comisiei Europene din data de 21 aprilie 2021, în cadrul căruia „Caşcaval de Săveni” a fost înregistrat ca produs de Indicaţie Geografică Protejată (IGP).

Produsul „Caşcaval de Săveni” este o brânză maturată, cu pastă opărită, având o consistenţă semitare. Acest sortiment de caşcaval se obţine din lapte de vacă crud prin coagularea enzimatică cu cheag şi prelucrarea conform unei metode specifice zonei.

„Caşcavalul de Săveni - IGP” se comercializează în două forme de prezentare: caşcaval protejat cu amestecuri de ceruri sau caşcaval protejat cu folii termocontractibile, de formă paralelipipedică sau cilindrică, cu o greutate  cuprinsă între 0,450 kg şi 9 kg.

Felia de caşcaval se desface în fâşii, fără a se sfărâma. Gustul este plăcut, dulceag şi sărat în acelaşi timp, simţindu-se o savoare uşor amăruie asemănător miezului de nucă, datorat fermentaţiei proteolitice. Aroma se intensifică în timpul maturării, apropiindu-se de cel al pământului reavăn.

Materia primă folosită pentru fabricarea produsului „Caşcaval de Săveni - IGP” este laptele de vacă crud colectat din aria geografică delimitată, provenit de la animale locale care sunt metişi ai unor rase vechi locale precum „Sura de stepă” şi „Bucşan” încrucişate cu alte rase de bovine cu performanţe productive ridicate.

Laptele de vacă crud este încălzit la 30-33 de grade Celsius pentru activarea cheagului, lucru care permite acţiunea florei microbiene locale, ducând la diferenţierea de alte produse similare. Această etapă are un rol foarte important în obţinerea caracteristicilor produsului „Caşcaval de Săveni-IGP”.

România avea până la această dată şapte produse înregistrate pe sisteme de calitate europene: Magiun de prune Topoloveni - IGP (2011), Salam de Sibiu - IGP (2016), Novac afumat din Ţara Bârsei - IGP (2017), Scrumbie de Dunăre afumată - IGP (2018), Cârnaţi de Pleşcoi - IGP (2019), Telemea de Sibiu - IGP (2019) şi Telemea de Ibăneşti - Denumire de Origine Protejată (2016), la care s-a adăugat, de joi, încă un produs protejat la nivel european, respectiv Caşcaval de Săveni - IGP.

De asemenea, mai sunt în analiză la Comisia Europeană trei produse alimentare în scopul dobândirii protecţiei europene, dintre care două pentru sistemul de calitate Indicaţie Geografică Protejată: Salată cu icre de ştiucă de Tulcea şi Plăcinta dobrogeană şi un produs pentru dobândirea protecţiei europene Specialitate Tradiţională Garantată- Salata tradiţională cu icre de crap.

Publicat în National

Bugetul programului EU4Health se ridică la 5,1 miliarde de euro, din care 20% sunt fonduri destinate prevenirii bolilor şi promovării sănătăţii, astfel încât Uniunea Europeană va fi mai bine pregătită pentru a aborda ameninţările transfrontaliere majore la adresa sănătăţii şi vor exista mai multe medicamente şi dispozitive medicale la preţuri accesibile.

Noul program EU4Health 2021-2027 va contribui la domeniile în care Uniunea Europeană poate aduce în mod clar valoare adăugată şi va veni, astfel, în completarea politicilor statelor membre. EU4Health îşi propune să crească rezilienţa sistemelor naţionale de sănătate şi să ajute, în acest sens, ţările să se coordoneze şi să facă schimb de date. Un alt obiectiv principal al programului este de a creşte disponibilitatea şi accesibilitatea (inclusiv în ceea ce priveşte preţurile) în cazul medicamentelor şi al dispozitivelor medicale.

„Obiectivul programului EU4Health este de a creşte rezilienţa sistemelor medicale. El le va ajuta să fie mai bine pregătite pentru ameninţări transfrontaliere majore la adresa sănătăţii. Astfel, Uniunea ar trebui să poată face faţă atât viitoarelor epidemii, cât şi unor provocări pe termen lung, cum ar fi îmbătrânirea populaţiei şi inegalităţile din domeniul sănătăţii“, a declarat europarlamentarul Dan Nica.

Programul va susţine şi demersuri legate de e-sănătate şi de crearea unui „spaţiu european al datelor privind sănătatea“. Promovarea accesului la servicii medicale de calitate, inclusiv la asistenţă medicală sexuală şi reproductivă, îmbunătăţirea sănătăţii mintale şi accelerarea luptei împotriva cancerului vor fi şi ele susţinute.

În timpul dezbaterii, eurodeputaţii au subliniat rolul cheie pe care îl va juca noul program în combaterea inegalităţilor în materie de sănătate, atât între statele membre, cât şi între diverse categorii sociale. Aceştia au salutat, de asemenea, instituirea la nivelul UE a unui stoc de materiale şi echipamente medicale esenţiale, complementar cu rescEU, precum şi a unei rezerve de personal medical şi de sprijin care să fie mobilizat în cazul unei crize sanitare.

După ce şi Consiliul aprobă în mod oficial regulamentul, acesta va intra în vigoare în ziua următoare datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Regulamentul se va aplica retroactiv de la 1 ianuarie 2021.

Publicat în Politica

Parlamentul European a adoptat, joi, 11 martie 2021, o rezoluţie prin care declară spaţiul Uniunii Europene „Zonă de libertate pentru comunitatea LGBTIQ”.

Această iniţiativă politică vine la doi ani după atacurile Poloniei asupra persoanelor LGBTIQ prin crearea unor aşa-numite „Zone libere de LGBTIQ”, regiuni întregi care se poziţionau ferm împotriva comunităţii LGBTIQ. Rezoluţia Parlamentului European numeşte direct numeroasele violări de drepturi din cauza cărora suferă în continuare persoanele lesbiene, gay, bisexuale, trangender, intersex şi queer din spaţiul comunitar şi declară UE drept un spaţiu în care drepturile şi libertăţile persoanelor LGBTIQ sunt apărate.

Asociaţia ACCEPT salută iniţiativa Parlamentului European şi consideră această rezoluţie drept un pas în consolidarea eforturilor de apărare a drepturilor comunităţii LGBTIQ.

„Deşi acest pas este unul important, trebuie să ne amintim că drepturile şi liberăţile persoanelor LGBTIQ sunt în continuare atacate în Uniunea Europeană. Această rezoluţie reprezintă un moment în care trebuie să ne uităm şi mai atent la problemele la care sunt supuşi cetăţenii LGBTIQ a fiecărui stat membru al UE. Comunitatea LGBTIQ suferă în continuare de discriminare socială şi se confruntă cu multe probleme de în asigurarea egalităţii la nivel legislativ sau în accesarea serviciilor publice, cum ar fi accesul la servicii de sănătate. Printre acestea se numără lipsa de protecţie a vieţii de familie pentru persoanele LGBTIQ, lipsa unor proceduri simple şi demne pentru recunoaşterea legală a genului. Alte dificultăţi de care se lovesc persoanele LGBTIQ sunt şi accesarea serviciilor medicale, în special pentru persoanele transgender sau HIV+, precum şi prevenirea şi combaterea infracţiunilor motivate de ură sau accesul la educaţie pentru tinerii LGBTIQ, fără ca aceştia să fie expuşi bullyingului. Acestea sunt o parte din problemele cele mai acute cu care se confruntă şi comunitatea LGBTIQ din România, iar Asociaţia ACCEPT se angajează să îşi continue eforturile de litigare până când fiecare cetăţean român LGBTIQ se va bucura de aceleaşi drepturi şi libertăţi ca orice alt cetăţean al Uniunii Europene”, se arată într-un comunicat al Asociaţiei.

Publicat în Mapamond

Miercuri, 10 martie 2021, începe o nouă etapă de distribuire a pachetelor cu alimente şi a produselor de igienă din partea Uniunii Europene pentru persoanele defavorizate, informează Primăria municipiului Galaţi.

Distribuirea pachetelor cu produse alimentare (tranşa a doua) şi produse de igienă (tranşa a treia) face parte din Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate (POAD 2019/2021), derulat de Uniunea Europeană.

Pachetele vor fi acordate prin intermediul Cantinei de Ajutor Social, în centrul de distribuţie din Piaţa Ţiglina 1, în parcarea laterală, pe baza buletinului de identitate, iar programul va fi de luni până vineri, între orele 08.00 şi 16.00.

Beneficiarii programului sunt persoanele titulare ale dreptului la venit minim garantat şi familiile beneficiare de alocaţie pentru susţinerea familiei. Mai pot primi ajutoare şi persoane aflate temporar în situaţii critice de viaţă (victime ale calamităţilor, persoane dependente, aflate şi în alte situaţii asemănătoare stabilite prin anchetele sociale şi care se află în situaţii deosebite de vulnerabilitate), însă numai în cazul în care există stocuri de produse după epuizarea distribuirii pentru primele două categorii menţionate.

Ce conţin pachetele

Pachetul alimentar cântăreşte 25,3 kg şi conţine făină albă de grâu, mălai, paste făinoase, ulei, zahăr, orez, conservă carne de vită, conservă carne de porc, pate de ficat, compot de fructe şi gem de fructe. Pachetul de igienă conţine periuţe şi pastă de dinţi, şampon pentru copii şi adulţi, săpun lichid şi detergent.

Pentru a putea ridica produsele comunitare, beneficiarii trebuie să se prezinte cu următoarele documente, în original: buletinul persoanei titulare; buletinul soţului/soţiei/concubinului/concubinei; certificatul de naştere al copilului sau cartea de identitate (după caz). Fiecare beneficiar final va primi o cutie cu produse alimentare şi o cutie cu produse de igienă, precizează municipalitatea.

Publicat în Știrea zilei

Croaţia, Ungaria, Portugalia, Malta şi Franţa sunt ţările din Uniunea Europeană (UE) în care s-au semnalat în 2015 cele mai multe probleme legate de siguranţa internetului, cum ar fi viruşii care au afectat computerele, pierderi financiare, folosire abuzivă a datelor personale sau accesul copiilor la pagini web necorespunzătoare vârstei lor, informează Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
În medie, la nivelul UE 25 %, dintre utilizatorii de internet în scopuri private s-au confruntat anul trecut cu asemenea probleme, conform studiului care vizează situaţia din 27 de state ale UE, pentru România neexistând date disponibile, scrie AFP.
Cele mai frecvente deficienţe s-au semnalat, în ordine, în Croaţia (42%), Ungaria (39%), Portugalia (36%), Malta /34%) şi Franţa (33%), urmate de Luxemburg (31%) şi Spania (30%). La polul opus, cele mai sigure ţări au fost Cehia (10%), Olanda (11%) şi Slovacia (13%).
Datele indică o scădere de la 31% în 2010 la 21% în 2015 a internauţilor ale căror computere au fost afectate de viruşi.
Tema de furtul datelor personale constituie o frână în calea cumpărăturilor online şi a descurajat anul trecut un internaut din cinci să facă acest gen de achiziţii, conform cercetării Eurostat, realizate pe persoane cu vârste între 16 şi 74 de ani. Cea mai mare neîncredere s-a observat în România (35%), Suedia (34%), Portugalia (30%) şi Franţa (29%).

Publicat în Mapamond
România s-a situat şi în 2014 pe locul trei în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte surplusul rezultat de pe urma transferurilor personale de fonduri, cu o sumă de 1,581 miliarde de euro, fiind devansată doar de Portugalia (3,6 miliarde de euro) şi Polonia (2,594 miliarde de euro), arată datele publicate de Oficiul european de Statistică (Eurostat). În 2013, clasamentul a avut aceeaşi ordine, dar surplusul înregistrat de România de pe urma transferurilor personale de fonduri a fost mai mare, 1,755 miliarde de euro. Datele Eurostat arată că, în cazul României, au scăzut şi intrările de fonduri de pe urma transferurilor personale, de la 2,098 miliarde de euro în 2013 (1,634 miliarde de euro din interiorul UE şi 464 milioane de euro din afara UE) până la 2,002 miliarde de euro în 2014 (1,549 miliarde de euro din interiorul UE şi 453 milioane de euro din afara UE). În rândul statelor membre, cele mai mari ieşiri de fonduri de pe urma transferurilor personale s-au înregistrat în Franţa (9,4 miliarde de euro), urmată de Marea Britanie (6,8 miliarde de euro), Italia (6,5 miliarde de euro) şi Spania (5,9 miliarde de euro), iar cele mai mari intrari s-au înregistrat în Portugalia (4,8 miliarde de euro), Polonia (2,8 miliarde de euro), Marea Britanie (2,4 miliarde de euro), Italia (2,1 miliarde de euro) şi România (2,002 miliarde de euro). În 2014, fondurile trimise de rezidenţii UE 28 către o ţară non-UE s-au cifrat la 29,3 miliarde de euro, în creştere comparativ cu 28,7 miliarde de euro în 2013. În condiţiile în care intrările în UE s-au cifrat la 11 miliarde de euro, a rezultat o balanţă negativă de 18,3 miliarde de euro pentru UE cu restul lumii. Majoritatea transferurilor personale au constat în fluxurile de bani trimise de migranţi în ţările lor de origine. (
Publicat în National

Preşedintele Comisiei Europene (CE), Jean-Claude Juncker, şi-a schiţat viziunea asupra viitorului blocului comunitar, estimând că, pe termen lung, „nu va mai fi posibil ca 33, 34, 35 de state să meargă cu aceeaşi viteză”, astfel că „într-o zi va trebui să regândim arhitectura europeană”, consemnează AFP, potrivit Agerpres.

 Declaraţia a fost făcută în timpul sesiunii de întrebări şi răspunsuri cu publicul, denumită 'Dialogul cu cetăţenii'. Şeful executivului comunitar a sugerat astfel că Uniunea Europeană va primi în viitor noi membri, dar el a insistat asupra ideii unei Europe cu mai multe viteze.

Deşi nu s-a declarat de acord cu afirmaţia că un mic număr de state puternice vor forma un „nucleu dur” al Uniunii Europene, Juncker a admis că am putea avea „un grup de state care iau deciziile împreună” şi care fac totul împreună, în timp ce altele vor fi „pe orbită”.

Întrebat despre posibilitatea unui Brexit (ieşirea Marii Britanii din UE) dacă vor eşua negocierile iniţiate de Londra pentru redefinirea raporturilor acesteia cu blocul comunitar, Juncker a răspuns foarte sigur pe el că Marea Britanie „va rămâne în UE”. „Mi-am petrecut trei ani din viaţă pentru a evita un Grexit (ieşirea Greciei din UE) şi nu o să petrec încă trei pentru a facilita Brexitul”, a insistat preşedintele CE.

Apoi, la sugestia unui invitat din public de a lăsa Marea Britanie să părăsească UE pentru ca blocul comunitar să avanseze mai repede către o Europă federalistă (Marea Britanie dorind o Europă în care statele naţionale să fie consolidate), Juncker a apreciat că „nu este momentul să facem teologie instituţională”, asigurând totodată că va încerca să ajungă la un „acord just” cu guvernul de la Londra.

Publicat în Mapamond

Vânzările auto în Uniunea Europeană şi în ţările EFTA au continuat să înregistreze creşteri în octombrie, pentru a 26-a lună consecutiv, datorită redresării zonei euro şi a lansării de noi modele, transmite Reuters.

Luna trecută, înmatriculările de autoturisme noi au crescut cu 2,7%, la 1.144.109 vehicule, de la 1.113.703 unităţi în octombrie 2014, a anunţat, marţi, Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA).

Aproape toate marile pieţe auto au contribuit pozitiv la creşterea generală, în special Italia, cu un avans de 8,6%, urmată de Spania, cu 5,2%, Germania, cu 1,1%, şi Franţa, cu 1%. Marea Britanie, a doua mare piaţă auto din Uniunea Europeană, a raportat un declin de 1,1%.

Şi piaţa auto din România a consemnat o creştere de 3% în octombrie, fiind înmatriculate un număr de 7.562 de autoturisme, faţă de 7.344 în perioada similară din 2014.

În primele zece luni din acest an, vânzările de autoturisme au înregistrat o creştere de 8,2% în Europa (UE plus EFTA), la 11.926.134 vehicule, de la 11.024.948 de unităţi în perioada ianuarie — octombrie 2014.

Toate marile pieţe au contribuit pozitiv la creşterea generală: Spania (20,5%), Italia (14,7%), Marea Britanie (6,4%), Franţa (5,7%) şi Germania (5,1%).

Piaţa auto din România a consemnat o creştere de 9,3% în primele zece luni din acest an, fiind înmatriculate un număr de 64.401 de autoturisme, faţă de 58.908 în perioada ianuarie — octombrie 2014.

Statisticile vizează pieţele auto din 29 de state europene, din care 26 provin din Uniunea Europeană, fără Malta, iar trei state sunt participante la Acordul European de Comerţ Liber (EFTA), respectiv Islanda, Norvegia şi Elveţia.

Publicat în Mapamond
Vineri, 13 Noiembrie 2015 00:00

UE vrea să pună capăt risipei

Uniunea Europeană vrea să faciliteze repararea sau reutilizarea bunurilor, subliniind, într-un proiect de document ce urmează a fi publicat la finele acestui an, că manualele cu instrucţiuni ar trebui să explice mai degrabă modul în care pot fi reparate, în loc să fie pur şi simplu aruncate o serie de bunuri, transmite Reuters.

Comisia Europeană se declară un avocat al trecerii la o economie circulară bazată mai mult pe reciclare şi pe reducerea risipei. Executivul comunitar ar urma să de publicităţii în luna decembrie o strategie pentru a face economia UE mai sustenabilă.

O versiune preliminară a acestui document, consultată de Reuters, arată că executivul comunitar vrea să crească nivelul reciclării şi să reducă cantităţile de metal, plastic, alimente şi alte substanţe bio care sunt aruncate. Datele Eurostat, arată că, în medie, aproximativ 40% din reziduurile gospodăriilor sunt reciclate în UE. Comisia Europeană va viza în mod expres plasticul, în cazul căruia mai puţin de 25% din deşeurile de plastic colectate sunt reciclate, iar aproximativ 50% ajunge la gropile de gunoaie sau ajung în ocean unde pun în pericol fauna acvatică.

„Comisia va pregăti o strategie care va examina provocările puse de plastic de-a lungul întregului lanţ”, se arată în document.

În cazul alimentelor, Comisia va analiza etichetarea, care uneori îi convinge pe consumatori că trebuie să arunce alimente înainte de date de expirare. Documentul propune o metodologie comună la nivelul UE precum şi un indicator prin care să se măsoare risipa de produse alimentare şi de asemenea să examineze modalităţile prin care poate fi îmbunătăţită utilizarea şi înţelegerea procedurilor de etichetare de către consumatori.

De regulă, Comisia Europeană nu face comentarii cu privire la documentele care nu au fost încă publicate, dar un oficial a confirmat pentru Reuters că executivul comunitar va evalua această strategie în luna decembrie înaintea publicării.

Publicat în Mapamond
Pagina 1 din 2