Consiliul Uniunii Europene a ajuns marţi la un acord privind actualizarea normelor pentru facilitarea liberei circulaţii în UE în condiţii de siguranţă în timpul pandemiei de COVID-19, recomandând statelor membre să permită circulaţia în spaţiul comunitar doar în baza certificatelor COVID-19, care atestă vaccinarea, vindecarea sau rezultate negative la teste, fără a impune măsuri suplimentare, informează cotidianul Le Figaro.
Apelul a fost făcut în contextul în care ţări precum Italia şi Portugalia au introdus condiţii suplimentare, spre exemplu rezultate negative la teste chiar şi persoanelor vaccinate sau recuperate după îmbolnăvire.
Consiliul Uniunii Europene a stabilit marţi că este necesară revenirea la coordonarea condiţiilor de circulaţie în spaţiul comunitar. "Călătorii care deţin certificate COVID-19 valabile nu trebuie să fie supuşi unor restricţii suplimentare în materie de liberă circulaţie", a transmis Consiliul UE.
Recomandarea va deveni valabilă din 1 februarie, dar deciziile de conformare aparţin fiecărui stat membru al Uniunii Europene.
Printre principalele actualizări ale recomandării se numără: eliminarea, în principiu, a restricţiilor suplimentare pentru titularii certificatului digital al UE privind COVID; alinierea perioadei de valabilitate la actul delegat, şi anume 270 de zile pentru ciclul primar de vaccinare.
"Tulpina Omicron s-a răspândit în întreaga Europă şi este momentul să abandonăm măsurile suplimentare pe care unele state le-au introdus în ultimele săptămâni în cazul călătoriilor, îngreunând deplasările şi făcând imprevizibile condiţiile", au afirmat, într-un comunicat comun, comisarul UE pentru Sănătate, Stella Kyriakides, şi comisarul Justiţiei, Didier Reynders.
"Este vorba despre o recomandare, deci nu pot garanta că toate ţările membre UE vor accepta cadrul comun, deşi toate au semnalat că se vor conforma", a afirmat Clément Beaune, secretar de Stat pentru Afaceri Europene în cadrul Ministerului de Externe de la Paris. Franţa exercită în prezent Preşedinţia semestrială a Consiliului UE. (sursa zf.ro)

Publicat în Mapamond

Numărul zborurilor comerciale în UE a crescut cu 130% în decembrie, comparativ cu perioada similară din 2020, iar România se află printre statele membre UE cu un declin pe acest segment, arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Chiar dacă numărul zborurilor comerciale în UE a crescut luna trecută, încă este mult sub nivelul anterior pandemiei (minus 24% comparativ cu decembrie 2019).
În termeni absoluţi, numărul zborurilor comerciale în UE s-a situat la 383.720 în decembrie 2021, comparativ cu 166.990 în decembrie 2020 şi 504.270 în decembrie 2019.
Statele membre UE care au consemnat un declin al zborurilor comerciale în decembrie 2021 au fost Croaţia (minus 6% comparativ cu decembrie 2019), Grecia (minus 8%), Cipru (minus 9%) Portugalia (minus 13,9%), Estonia (minus 15,3%), Spania (minus 16,1%), Luxemburg (minus 16,4%), Belgia (minus 17,1%), Bulgaria (minus 19,2%), Olanda (minus 20,1%), Malta (minus 21,4%), Franţa (minus 21,6%), Polonia (minus 22%), Lituania (minus 22,2%), Italia (minus 22,4%) şi România (minus 22,6%), cea mai semnificativă scădere, de peste 40%, fiind în Austria şi Cehia (ambele cu minus 41%).
Industria de transport aerian s-a redresat lent în 2021. Deşi primele luni din 2021 nu au arătat semne de redresare: ianuarie (minus 68% comparativ cu perioada similară din 2019), februarie (minus 73%), martie (minus 71%) şi aprilie (minus 70%), situaţia a început să se schimbe în mai (minus 67%), iunie (minus 54%) şi august (minus 31%). Septembrie (minus 33%), octombrie (minus 30%), noiembrie (minus 26%) şi decembrie (minus 24%) arată o revenire spre situaţia anterioară pandemiei.
Per ansamblu, comparând 2019 cu 2021, cea mai semnificativă redresare a numărului zborurilor comerciale în UE a fost în Grecia (minus 29%), Cipru (minus 38%) şi Luxemburg (minus 39%), la polul opus fiind Irlanda (minus 64%), Slovenia şi Cehia (ambele cu minus 62%). (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală derulează proiectul privind reabilitarea şi modernizarea birourilor vamale de frontieră de pe graniţa România - Moldova, proiect care are un buget total de 10 milioane de euro.
Este vorba despre birourile vamale Albiţa-Leuşeni, Sculeni-Sculeni şi Giurgiuleşti-Giurgiuleşti.
"România joacă un rol important în relaţia dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova, proiectul răspunzând nu numai principiilor enumerate în Instrumentul European de Vecinătate, care se referă la stabilitatea relaţiilor de colaborare între Uniunea Europeană şi vecinii lor, dar şi cadrului de cooperare strategică între Uniunea Europeană şi Republica Moldova. Întăresc cu această ocazie angajamentul autorităţii vamale româneşti de a continua implementarea activităţilor din cadrul acestui proiect comun cu Republica Moldova, în scopul de a furniza o gamă largă de servicii vamale, la standarde de calitate înalte, pe întreg teritoriul vamal al Uniunii Europene, care să permită operatorilor economici din UE şi celor din Republica Moldova să interacţioneze în acelaşi mod cu autorităţile vamale al oricărui stat membru al Uniunii Europene", a declarat Bogdan Lari Mihei, preşedintele Autorităţii Vamale Române, într-o conferinţă de presă.
Acest proiect de infrastructură mare este implementat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (în calitate de beneficiar lider), în parteneriat cu Serviciul Vamal al Republicii Moldova, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi şi reprezintă unul dintre proiectele majore de investiţii de importanţă strategică pentru dezvoltarea zonei de frontieră între statele partenere.
Proiectul este finanţat de Uniunea Europeană în cadrul Programului Operaţional Comun România-Republica Moldova 2014-2020 prin Instrumentul European de Vecinătate.
La rândul său, Igor Talmazan, directorul Serviciului Vamal al Republicii Moldova, şi-a exprimat dorinţa ca ţara sa să adere la UE în curând, iar aceste posturi să nu mai fie de frontieră.
"Proiectul per ansamblu este o modalitate de a asigura punerea în aplicare a dreptului cetăţenilor de liberă circulaţie. Creăm acele facilităţi de care să beneficieze cetăţenii celor două ţări şi din alte ţări. Proiectul va asigura atât fluxul de mărfuri, cât şi circulaţia oamenilor. Aş fi foarte bucuros sperăm ca aceste posturi să nu mai fie de frontieră", a precizat el.
Potrivit acestuia, Republica Moldova consideră strategice aceste proiecte.
Totodată, Bogdan Floricel, secretar general ANAF, a adăugat că implementarea modernizării punctelor frontiere este o investiţie majoră de importanţă strategică pentru statele partenere.
"Implementarea acestui proiect va permite creştere eficienţei birourilor vamale, prin modernizarea infrastructurii existente şi prin îmbunătăţirea performanţelor lucrătorilor vamali prin utilizarea tehnologiilor de control. Implementarea acestui proiect este un bun prilej de întărire şi continuare a bunelor relaţii cu vama Republicii Moldova şi vă asigur de întreaga noastră deschidere şi susţinere pentru implementarea şi finalizarea acestui proiect", a spus reprezentantul ANAF.
Obiectivul general al proiectului vizează modernizarea birourilor vamale Albiţa, Sculeni şi Giurgiuleşti de pe teritoriul României şi a birourilor vamale Leuşeni, Sculeni şi Giurgiuleşti de pe teritoriul Republicii Moldova şi îmbunătăţirea condiţiilor de efectuare a controlului vamal conform cerinţelor internaţionale, prin dotarea cu echipament specializat de control vamal şi sisteme de monitorizare şi supraveghere pentru crearea de condiţii tehnice optime de derulare a procedurilor de control vamal; reabilitarea clădirilor din punctele de trecere a frontierei şi dotarea cu facilităţile necesare în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de lucru pentru lucrătorii vamali implicaţi în activităţile de control vamal.
De asemenea, printre obiective se află modernizarea şi extinderea reţelei de infrastructură rutieră şi de control din punctele de trecere a frontierei în vederea îmbunătăţirii capacităţii de trecere a frontierei; organizarea de instruiri privind utilizarea noilor echipamente în procesul efectuării controlului vamal, în scopul fluidizării traficului de mărfuri şi persoane şi combaterii criminalităţii organizate transfrontaliere.
Bugetul total al proiectului este de 10 milioane de euro, din care 6,42 milioane de euro reprezintă valoarea totală a grantului (64,28% din bugetul proiectului), restul reprezentând contribuţia proprie a guvernelor celor două state partenere.
Bugetul total aferent beneficiarilor români ai proiectului este de 5 milioane de euro, din care contribuţia proprie a Guvernului României reprezintă 1,78 milioane euro.
Durata prevăzută pentru implementarea proiectului este de 36 luni în intervalul iunie 2019 - iunie 2022, cu posibilitatea extinderii acesteia până în luna decembrie 2023. Activităţile proiectului sunt în curs de derulare, urmând ca până la finalizarea perioadei de implementare să fie atinse toate rezultatele acestuia. (sursa Agerpres)

Publicat în Regional
Luni, 27 Decembrie 2021 11:53

Românii, campioni în UE la cumpărături

Gospodăriile din România au rămas în 2020 pe primul loc în Uniunea Europeană după ponderea ocupată de cheltuielile pentru alimente şi băuturi non-alcoolice în totalul cheltuielilor de consum, arată datele publicate luni de Eurostat.
În timp ce în UE media este de 14,8%, în creştere faţă de 13% în 2019, gospodăriile din România au alocat anul trecut 26,4% din cheltuielile totale de consum pentru alimente şi băuturi non-alcoolice, faţă de 26% în 2019.
Alte state membre unde alimentele au o pondere mare în cheltuielile totale de consum ale gospodăriilor sunt Lituania (21,7%), Estonia (21,6%) şi Croaţia (21,4%). La polul opus, ponderea cheltuielilor pentru alimente şi băuturi non-alcoolice în totalul cheltuielilor de consum este mai mică de 10% în doar două state membre, Luxemburg (9,5%) şi Irlanda (9,8%).
Pe de altă parte, România stă mai bine decât majoritatea statelor membre când vine vorba de ponderea ocupată de cheltuielile pentru locuinţă, apă, electricitate, gaze naturale şi alţi combustibili în totalul cheltuielilor de consum ale gospodăriilor. Atât în Uniunea Europeană ca întreg cât şi în majoritatea statelor membre, acest capitol este cel mai important în totalul cheltuielilor de consum. Ţările membre unde cheltuielile pentru locuinţă, apă, electricitate, gaze naturale şi alţi combustibili au cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor de consum sunt: Slovacia (30,7%), Finlanda (30,5%) şi Danemarca (28,9%). În schimb, statele membre unde aceste cheltuieli au cea mai mică pondere în totalul cheltuielilor de consum sunt: Lituania (15,5%), Malta (16,8%), Cipru (18%) şi România (18,8%).
La nivelul UE, cheltuielile pentru locuinţă, apă, electricitate, gaze naturale şi alţi combustibili au reprezentat în 2020 mai mult de un sfert (25,7%) din totalul cheltuielilor de consum, în creştere cu 2,2 puncte procentuale comparativ cu 2019, urmate de cheltuielile pentru alimente şi băuturi non-alcoolice cu o pondere de 14,8%, în cazul cărora a fost înregistrată o creştere de 1,8 puncte procentuale. Eurostat subliniază că aceste creşteri sunt o consecinţă a carantinelor şi restricţiilor de mobilitate care au fost impuse în contextul pandemiei de COVID-19. Aceste restricţii au avut un impact şi asupra altor tipuri de cheltuieli, în special asupra celor care au legătură cu restaurantele şi hotelurile, a căror pondere în totalul cheltuielilor de consum a scăzut cu 2,7 puncte procentuale, până la 6% în 2020, şi a cheltuielilor care au legătură cu transportul precum şi cu recreere şi cultura, care au scăzut cu 1,5 puncte procentuale şi respectiv 0,9 puncte procentuale. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Comisia Europeană a anunţat marţi, 21 decembrie 2021, că certificatele Covid emise în blocul comunitar vor fi valabile doar 9 luni fără o doză booster a unui vaccin împotriva coronavirusului, relatează Deutsche Welle.

Regula ar putea fi blocată de o majoritate calificată a guvernelor statelor membre sau de o majoritate simplă în Parlamentul European însă oficialii de la Bruxelles sunt încrezători că măsura are o susţinere solidă.

„Astăzi, Comisia a adoptat norme referitoare la Certificatul digital UE COVID, stabilind o perioadă obligatorie de acceptare de 9 luni (mai exact 270 de zile) a certificatelor de vaccinare în scopul călătoriilor în interiorul UE. O perioadă clară şi uniformă de acceptare a certificatelor de vaccinare va garanta că măsurile de călătorie continuă să fie coordonate, aşa cum a solicitat Consiliul European în urma ultimei sale reuniuni din 16 decembrie 2021. Noile reguli vor asigura că restricţiile se bazează pe cele mai bune dovezi ştiinţifice disponibile, deoarece precum şi criterii obiective. Coordonarea continuă este esenţială pentru funcţionarea pieţei unice şi va oferi claritate cetăţenilor UE în exercitarea dreptului lor la liberă circulaţie”, se arată într-un comunicat de presă al Comisiei Europene.

Noile reguli pentru călătoriile în interiorul UE armonizează diferitele reguli din statele membre. Această perioadă de valabilitate ţine cont de îndrumările Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor, conform cărora dozele de rapel sunt recomandate cel târziu la şase luni de la finalizarea primului ciclu de vaccinare. Certificatul va rămâne valabil pentru o perioadă de graţie suplimentară de trei luni dincolo de cele şase luni pentru a se asigura că campaniile naţionale de vaccinare se pot ajusta şi cetăţenii vor avea acces la doze de rapel.

Noile reguli privind perioada de acceptare a certificatelor de vaccinare se aplică în scopul călătoriilor. Atunci când introduc reguli diferite de utilizare a certificatelor la nivel naţional, statele membre sunt încurajate să le alinieze la aceste noi reguli pentru a oferi siguranţă călătorilor şi pentru a reduce perturbările.

În plus, Comisia a adaptat şi regulile pentru codificarea certificatelor de vaccinare. Acest lucru este necesar pentru a se asigura că certificatele de vaccinare care arată finalizarea seriei primare pot fi întotdeauna diferenţiate de certificatele de vaccinare eliberate în urma unei doze de rapel.

Booster-urile vor fi înregistrate după cum urmează:

- 3/3 pentru o doză de rapel după o serie de vaccinare primară cu 2 doze.
- 2/1 pentru o doză de rapel după o vaccinare cu o singură doză sau o doză de vaccin cu 2 doze administrată unei persoane recuperate.

Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate şi siguranţă alimentară, a declarat: „O perioadă de valabilitate armonizată pentru certificatul digital UE COVID este o necesitate pentru libera circulaţie în siguranţă şi coordonarea la nivelul UE. Puterea şi succesul acestui instrument nepreţuit pentru cetăţeni şi întreprinderi rezidă în utilizarea sa coerentă în întreaga UE. Ceea ce este necesar acum este să ne asigurăm că campaniile de amplificare au loc cât mai repede posibil, că cât mai mulţi cetăţeni sunt protejaţi printr-o doză suplimentară şi că certificatele noastre rămân un instrument cheie pentru călătorii şi protecţia sănătăţii publice”.

„Statele membre ar trebui să ia imediat toate măsurile necesare pentru a asigura accesul la vaccinare pentru acele grupuri de populaţie ale căror certificate de vaccinare emise anterior se apropie de limita perioadei standard de acceptare. Deocamdată nu se va aplica nicio perioadă standard de acceptare certificatelor eliberate în urma administrării dozelor de rapel, având în vedere că nu sunt încă disponibile suficiente date privind perioada de protecţie. Perioada de acceptare nu va fi codificată în certificatul în sine. În schimb, aplicaţiile mobile utilizate pentru verificarea certificatelor digitale UE COVID vor fi ajustate: dacă data vaccinării este mai mare de 270 de zile în urmă, aplicaţia mobilă utilizată pentru verificare va indica certificatul ca expirat. Pentru a acorda suficient timp pentru implementarea tehnică a perioadei de acceptare şi pentru campaniile de vaccinare de rapel ale statelor membre, aceste noi reguli ar trebui să se aplice de la 1 februarie 2022”, se mai arată în comunicatul de presă al Comisiei Europene.

Publicat în Sanatate

Uniunea Europeană va interzice, curând, un obicei extrem de răspândit în ţara noastră: încălzirea cu lemne. Guvernul României, prin vocea ministrului Muncii, confirmă această informaţie, spunând totuşi că nu va fi o schimbare peste noapte.

Anunţul a venit luni seară, de la Adrian Vasilescu, consilier al Guvernatorului BNR. „Uniunea Europeană va interzice, foarte curând, încălzirea cu lemne în România. Va trebui să găsim soluţii moderne, soluţii de energie verde, combinate cu soluţii de energie clasică, dar trebuie găsită soluţia încălzirii”, a declarat Adrian Vasilescu.

Demn de precizat este că milioane de români se încălzesc în continuare cu lemne de foc. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, 3,5 milioane de gospodării din România folosesc această metodă de încălzire.

Publicat în National

Rata de circularitate a materialelor folosite în Uniunea Europeană a crescut în 2020 cu 0,8 punte procentuale, până la 12,8%, însă România este pe ultimul loc în rândul statelor membre, cu o rată de circularitate a materialelor folosite de doar 1,3%, aceeaşi ca în anul 2019, arată datele publicate de Eurostat.
Comparativ, în Ţările de Jos, rata de circularitate a materialelor folosite a fost de 31%, ceea ce înseamnă că 31% dintre resursele materiale utilizate în această ţară au provenit din deşeuri materiale reciclate.
Eurostat precizează că diferenţele înregistrate în rândul statelor membre cu privire la rata de circularitate a materialelor folosite depinde nu numai de cantitatea de materiale reciclate în fiecare ţară, ci şi de factorii structurali din economiile naţionale. Rata de circularitate este ridicată dacă şi cantitatea de deşeuri reciclată este mare. Însă, rata de circularitate poate fi ridicată şi în situaţia în care consumul intern de materiale este redus, adică materialele pe care o ţară le consumă (biomasă, metale, minerale, combustibili fosili). Acest lucru se întâmplă atunci când extracţiile de materiale într-o ţară sunt la un nivel scăzut, importurile de materiale sunt reduse sau exporturile de materiale extrase intern sunt ridicate.
Rata de circularitate este mai mică decât alţi indicatori, precum rata reciclării, care este de aproximativ 55% în UE. Aceasta pentru că unele tipuri de materiale nu pot fi reciclate, de exemplu combustibilii fosili care sunt arşi pentru a produce energie sau biomasa consumată sub formă de nutreţ.
În funcţie de tipul de materiale, rata de circularitate în UE prezintă diferenţe semnificative, fiind de 25% pentru metale, de 16% pentru mineralele non-metalice (inclusiv sticlă), de 10% pentru biomasă (inclusiv hârtie, lemn, ţesături) şi de 3% de combustibili fosili. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Comisia Europeană a anunţat joi că toate companiile aeriene înregistrate în Republica Moldova au fost scoase de pe lista companiilor aeriene interzise în UE, ca urmare a îmbunătăţirii siguranţei aeriene în această ţară, informează un comunicat al Executivului comunitar.
"Menţinerea celui mai ridicat nivel de siguranţă pentru toţi călătorii şi personalul aerian este o prioritate absolută. Lista UE a transportatorilor aerieni care nu îndeplinesc standardele de siguranţă rămâne unul din cele eficiente instrumente de care dispunem pentru a atinge acest obiectiv. Sunt încântat în mod special că, după doi ani de muncă intensă, putem astăzi să scoatem de pe această listă toţi transportatorii aerieni din Republica Moldova, ceea ce le deschide calea să îşi reia zborurile cu destinaţia UE", a declarat comisarul pentru Transporturi, Adina Vălean.
Conform versiunii actualizate a Listei UE a transportatorilor aerieni care nu îndeplinesc standardele de siguranţă, altfel spus lista companiilor aeriene care fac obiectul unei interdicţii de exploatare sau al unor restricţii operaţionale pe teritoriul Uniunii Europene, un număr 97 de companii aeriene sunt interzise în spaţiul aerian al UE, dintre care 90 de companii aeriene certificate în 15 state, din cauza unei supravegheri inadecvate a siguranţei din partea autorităţilor aeronautice din aceste state, precum şi şapte companii aeriene individuale, din cauza deficienţelor grave în materie de siguranţă identificate: Avior Airlines (Venezuela), Blue Wing Airlines (Surinam), Iran Aseman Airlines (Iran), Iraqi Airways (Irak), Med-View Airlines (Nigeria), Skol Airline LLC (Rusia) şi Air Zimbabwe (Zimbabwe).
Alte două companii aeriene fac obiectul unor restricţii operaţionale şi pot efectua zboruri către UE doar cu anumite tipuri de aeronave: Iran Air (Iran) şi Air Koryo (Coreea de Nord). (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Comisia Europeană a autorizat introducerea pe piaţă a unei a doua insecte, Locusta migratoria (lăcusta călătoare), ca aliment nou, anunţă într-un comunicat executivul comunitar.
Acest aliment va fi disponibil sub formă congelată, uscată şi de pudră şi este destinat comercializării ca gustare sau ca ingredient alimentar într-o serie de produse alimentare.
Această autorizaţie vine în urma unei evaluări ştiinţifice riguroase efectuate de Autoritatea Europeană pentru Siguranţă Alimentară (EFSA), care a concluzionat că lăcusta migratoare este sigură pentru utilizările prezentate de societatea solicitantă, precizează Comisia Europeană.
Produsele care vor conţine acest aliment nou vor fi etichetate pentru a informa consumatorii cu privire la potenţialele reacţii alergice. Această autorizare din partea Comisiei este rezultatul unui vot pozitiv, în luna septembrie, din partea statelor membre în care a fost depusă cererea. În luna iunie a acestui an a fost autorizată prima insectă ca aliment nou: viermele galben uscat.
În diverse studii, Organizaţia ONU pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a identificat insectele ca fiind o sursă de hrană foarte nutritivă şi sănătoasă, cu un conţinut ridicat de grăsimi, proteine, vitamine, fibre şi minerale. Insectele, care sunt consumate zilnic de milioane de oameni de pe planetă, au fost identificate în cadrul strategiei "De la fermă la consumator'' ca sursă alternativă de proteine care ar putea facilita trecerea la un sistem alimentar mai durabil, aminteşte executivul comunitar. *foto: (c) Axel Hochkirch/eunis.eea.europa.eu (sursa Agerpres)

Publicat în Mozaic

Anul trecut, 11 din cele 27 de state membre ale UE au înregistrat o scădere a valorii producţiei agricole, cel mai semnificativ declin fiind în România (minus 11,3%), Malta şi Bulgaria (ambele cu minus 4,5%), Finlanda (minus 3,9%), Ungaria şi Olanda (ambele cu minus 3,1%), arată datele publicat luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În contrast, cea mai semnificativă creştere, în termeni relativi, a fost înregistrată în Lituania (8,6%), Irlanda (4,6%), Slovacia (3,8%), Letonia (3,1%) şi Cipru (2,8%).
În 2020, valoarea producţiei agricole în UE s-a situat la 414,1 miliarde euro, în scădere cu 1,1% faţă de 2019.
Cei mai mari producători agricoli din UE au fost anul trecut: Franţa (cu o valoare a producţiei agricole de 76,3 miliarde euro, sau 18,4% din totalul Uniunii Europene), Germania (57,6 miliarde euro, sau 13,9%), Italia (56,9 miliarde euro, sau 13,7%), Spania (52,3 miliarde euro, sau 12,6%), Olanda (28,2 miliarde euro, sau 6,8%) şi Polonia (26,4 miliarde euro, sau 6,4%).
În rândul celor mai mari producători agricoli din UE, valoarea producţiei agricole a scăzut cu 2,3% în Italia, cu 1,9% în Franţa şi cu 1,6% în Germania, dar a crescut cu 1,1% în Spania.
În 2020, valoarea producţiei vegetale a blocului comunitar şi valoarea producţiei animale a UE au înregistrat scăderi de 1% şi, respectiv, de 1,1%.
În 2019, România era al şaptelea producător agricol din blocul comunitar, cu o valoare a producţiei agricole de 19 miliarde euro, sau 5% din totalul Uniunii Europene. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie
Pagina 1 din 4