În clasamentul ţărilor membre ale Uniunii Europene după bugetul alocat de guvern pentru cercetare şi dezvoltare în 2020, conform datelor de la Eurostat, România se clasează pe ultimul loc.
Anul trecut, Guvernul a alocat circa 15 euro pe cap de locuitor pentru cercetare şi dezvoltare, o sumă de 15 ori mai mică decât media Uniunii Europene de 225 de euro.
Cheltuielile guvernului român cu cercetarea şi dezvoltarea au scăzut cu 32% în anul 2020, faţă de anul 2021, de la 22 de euro pe cap de locuitor în 2019, la 15 euro alocaţi anul trecut.
Per total, în 2020, alocaţiile bugetare guvernamentale totale pentru cercetare şi dezvoltare în Uniunea Europeană s-au ridicat la 100,78 mld. euro, echivalentul a 0,8% din Produsul Intern Brut.
Anul trecut, alocaţiile bugetare guvernamentale pentru cercetare şi dezvoltare la nivelul UE s-au ridicat la 225 de euro pe cap de locuitor, în creştere cu 22% faţă de 2010 (184 euro pe persoană).
Cele mai mari sume alocate s-au înregistrat în Luxemburg (648 euro pe cap de locuitor), urmată la distanţe considerabile de Danemarca (519 euro) şi Germania (443 euro).

Publicat în National

Numărul zborurilor comerciale în UE a crescut cu 48% în august, comparativ cu perioada similară din 2020, iar cel mai redus declin s-a înregistrat în Grecia, România şi Croaţia, arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Pentru a preveni extinderea pandemiei de coronavirus (Covid-19), ţările din întreaga lume au adoptat diverse măsuri restrictive de la începutul lui 2020. Din cauza acestor măsuri restrictive, transportul aerian a fost sever afectat, dar cele mai recente date arată semne de redresare a zborurilor comerciale.
Chiar dacă numărul zborurilor comerciale în UE a crescut cu 48% luna trecută, încă este mult sub nivelul de dinaintea pandemiei (minus 31% comparativ cu august 2019).
În termeni absoluţi, numărul zborurilor comerciale în UE s-a situat la 479.000 în august 2021, comparativ cu 325.000 în august 2020 şi 696.000 în august 2019.
Statele membre UE cu cel mai redus declin al zborurilor comerciale în august 2021 au fost Grecia (minus 7% comparativ cu august 2019), România (minus 18%) şi Croaţia (minus 22%), cea mai semnificativă scădere, de peste 50%, fiind în Finlanda (minus 60% comparativ cu august 2019), Irlanda (minus 55%), Slovenia (minus 54%), Slovacia (minus 52%) şi Cehia (minus 51%). (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

În perioada 20 septembrie - 04 octombrie 2021, se va desfăşura o nouă etapă de distribuire a pachetelor cu alimente şi a produselor de igienă din partea Uniunii Europene pentru persoanele cu dizabilităţi - handicap gradul I şi handicap gradul II. Distribuirea se va face în cadrul Programului Operaţional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate (POAD 2019/2021), derulat de Uniunea Europeană, informează Primăria municipiului Galaţi.

Pachetele vor fi acordate prin intermediul Cantinei de Ajutor Social şi pot fi ridicate, personal sau de către aparţinători, de la centrul de distribuţie din Piaţa Ţiglina I, în parcarea laterală. Solicitanţii trebuie să prezinte în original buletinul persoanei titulare sau certificatul de naştere (după caz); buletinul aparţinătorului; certificatul de handicap în original şi în copie (copia după certificatul de handicap se opreşte la dosarul distribuţiei POAD 2019/2021 ca document justificativ). Pachetele se vor putea ridica de luni până vineri, între orele 08:00 şi 16:00.

Pachetul alimentar cântăreşte 25,3 kg şi conţine făină albă de grâu, mălai, paste făinoase, ulei, zahăr, orez, conservă carne de vită, conservă carne de porc, pate de ficat, compot de fructe şi gem de fructe. Pachetul de igienă conţine periuţe şi pastă de dinţi, şampon pentru copii şi adulţi, săpun lichid şi detergent. În acest context, beneficiarii venitului minim garantat şi ai alocaţiei pentru susţinerea familiei se mai pot prezenta pentru a-şi ridica pachetele, ce se distribuie în acelaşi punct, până în data de 17 septembrie 2021, menţionează municipalitatea.

Publicat în Comunitate

Primăria Galați, prin Cantina de Ajutor Social, a început de astăzi, luni, 06 septembrie 2021, distribuirea ajutoarelor constând în alimente de bază și produse de igienă de la Uniunea Europeană, prin Programului Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate (POAD). „A început distribuirea ajutoarelor din partea Uniunii Europene pentru aproximativ 1.300 de beneficiari ai venitului minim garantat și alocației pentru susținerea familiei”, a precizat Laura Roșca, Cantina de Ajutor Social, Primăria Galați.
Pentru fiecare persoană din familia defavorizată sunt alocate câte două colete. Coletul alimentar cântărește peste 25 kg și conține făină albă de grâu, mălai, paste făinoase, ulei, zahăr, orez, conservă carne de vită, conservă carne de porc, pate de ficat, compot de fructe și gem de fructe. Cel cu produse de igienă conține periuțe și pastă de dinți, șampon pentru copii și adulți, săpun lichid și detergent.
Oamenii sunt fie vârstnici care nu au din varii motive pensie, fie persoane trecute de 44-45 de ani care nu reușesc să își găsească un loc de muncă sau familii cu mulți copii și venituri foarte mici. Se tem toți de actualele scumpiri, dar și de facturile din iarnă și spun că vor face economie cât pot din produsele primite acum. Pachetele se pot ridica de luni până vineri, între orele 08.00 și 16.00, până pe 17 septembrie, mai multe detalii AICI.

Publicat în Știrea zilei

Aproape două milioane de îngrijitori pentru copii şi asistenţi pentru educatori erau angajaţi în 2020, ca şi în 2019, în Uniunea Europeană, România aflându-se printre statele membre UE cu cel mai scăzut procent de astfel de îngrijitori în totalul populaţiei angajate, arată datele publicate vineri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
Copilăria este stadiul în care educaţia poate avea cea mai eficientă influenţă asupra dezvoltării copiilor. Îngrijitorii pentru copii şi asistenţii pentru educatori sunt profesioniştii cheie în dezvoltarea copiilor, deoarece ei oferă îngrijire şi supraveghere pentru aceştia, inclusiv angajatul care lucrează zilnic în familii, babysitter, dădacă, persoana care îngrijeşte copii în afara orelor de şcoală, asistent al profesorului sau al educatorului.
În timp ce 93% din totalul îngrijitorilor pentru copii şi asistenţilor pentru educatori sunt femei, peste o treime (35%) sunt în grupele de vârstă 35-49 ani şi 50 şi peste, iar 31% au vârsta cuprinsă între 15 şi 34 de ani.
În 2020, procentul de îngrijitori pentru copii şi asistenţi pentru educatori din totalul populaţiei angajate era de 1% în Uniunea Europeană. Cel mai ridicat procent era în Danemarca (3,3%), Franţa şi Irlanda (ambele cu 2,3%) şi Portugalia (2,2%).
În contrast, 15 din cele 27 de state membre UE aveau 1% sau mai puţin din totalul populaţiei încadrate ca îngrijitori pentru copii şi asistenţi pentru educatori. Cel mai scăzut procent anul trecut se înregistra în Slovenia (0,1%; fiabilitate redusă a datelor), Italia (0,2%), România (0,3%) şi Grecia (0,4%). (sursa Agerpres)

Publicat în National

În perioada 6 - 17 septembrie 2021 se va desfășura o nouă etapă de distribuire a pachetelor cu alimente și a produselor de igienă din partea Uniunii Europene pentru beneficiarii venitului minim garantat și ai alocației pentru susținerea familiei. Distribuirea se va face în cadrul Programului Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate (POAD 2019/2021), derulat de Uniunea Europeană, informează Primăria municipiului Galați.

Pachetele vor fi acordate prin intermediul Cantinei de Ajutor Social și pot fi ridicate, personal sau de către aparținători, de la centrul de distribuție din Piața Țiglina I, în parcarea laterală. Solicitanții trebuie să prezinte în original buletinul persoanei titulare sau certificatul de naștere (după caz). Pachetele se vor putea ridica de luni până vineri, între orele 8:00 și 16:00.

Pachetul alimentar cântărește 25,3 kg și conține făină albă de grâu, mălai, paste făinoase, ulei, zahăr, orez, conservă carne de vită, conservă carne de porc, pate de ficat, compot de fructe și gem de fructe. Pachetul de igienă conține periuțe și pastă de dinți, șampon pentru copii și adulți, săpun lichid și detergent.

Publicat în Comunitate

Comisia Europeană a anunţat marţi că a fost atinsă ţinta vaccinării anti-COVID a cel puţin 70% din populaţia adultă a Uniunii Europene, obiectiv stabilit la începutul acestui an, transmite Reuters.
''70% dintre adulţii din UE sunt vaccinaţi complet. Vreau să mulţumesc multor oameni pentru că au făcut posibilă această realizare măreaţă'', a scris pe Twitter preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (foto).
Acest anunţ înseamnă că cel puţin 225 de milioane de persoane au primit două doze din vaccinurile Pfizer/BionTech, AstraZeneca sau Moderna ori doza unică de vaccin Johnson & Johnson.
În luna ianuarie, Comisia a declarat că ''în vara lui 2021, statele membre ar trebui să aibă vaccinată 70% din populaţia adultă''. Fraza a fost interpretată în sensul în care fiecare dintre cele 27 de ţări membre trebuie să atingă pragul de 70%.
Anunţul executivului comunitar marchează o bornă importantă în strategia UE de vaccinare împotriva COVID-19 după un start lent, dar în acelaşi timp ascunde mari diferenţe între ţările membre, unele regiuni din vestul Europei depăşind cu mult 70%, în timp ce altele din est, mai sărace, sunt mult în urmă.
Potrivit Centrului european pentru prevenirea şi controlul bolilor (ECDC), situaţia diferă substanţial între ţări. De exemplu, Malta şi-a vaccinat complet 90% dintre adulţi, Irlanda şi Portugalia, peste 80% din populaţia adultă, iar Franţa, peste 70%.
În estul UE, Bulgaria şi-a vaccinat complet doar o cincime din populaţia sa adultă, iar România, aproximativ 30% dintre adulţi. Croaţia, Letonia, Slovenia şi Slovacia şi-au imunizat complet aproximativ jumătate din populaţia cu vârsta de peste 18 ani. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

O cantitate totală de 55,3 milioane tone de cartofi a fost recoltată anul trecut în Uniunea Europeană, cu 27,4% mai mică decât în 2000, iar 2,683 milioane de tone de cartofi, sau 4,9% din cantitatea totală, a fost produsă anul trecut în România, arată datele publicate vineri de Eurostat.
Germania este cel mai mare producător de cartofi din UE fiind responsabilă pentru 21,2% din producţia totală, urmată de Polonia (16,4%), Franţa (15,7%), Ţările de Jos (12,7%), Belgia (7,2%), Danemarca (5%) şi România (4,9%).
O suprafaţă de 1,7 milioane de hectare a fost cultivată cu cartofi în 2020, adică 1,7% din totalul terenurilor arabile din UE. Aproape trei sferturi (76,8%) din suprafaţa totală cultivată cu cartofi anul trecut în UE a fost concentrată în doar şase state membre: Polonia (21,6%), Germania (16,5%), Franţa (12,9%), România (10%), Ţările de Jos (9,9%) şi Belgia (5,9%).
Eurostat subliniază că suprafaţa cultivată cu cartofi în UE s-a redus la jumătate între 2000 şi 2020, scăderi semnificative fiind înregistrate în Polonia (minus 71,3%) şi România (minus 41,4%).
Aproximativ 1,5 milioane de exploataţii agricole din UE cultivau cartofi în 2016, dintre care două treimi erau în România (40,7%) şi Polonia (25,4%). Însă aproape 90% din fermele care cultivau cartofi în UE făceau acest lucru pe o suprafaţă mai mică de un hectar. De exemplu, suprafaţa medie a unei ferme din Polonia unde se cultivă cartofi este de 0,8 hectare iar în România de 0,2 hectare. În aceste condiţii, deşi sunt foarte numeroase, aceste exploataţii agricole mici au fost responsabile pentru doar 16,3% din suprafaţa totală cultivată cu cartofi din UE. În contrast, există unele state membre care cultivă cartofi pe scară mare. De exemplu, în Danemarca suprafaţa medie a unei ferme care cultivă cartofi a fost de 26,1 hectare în 2016 iar în Ţările de Jos a fost de 16,5 hectare. În consecinţă, deşi doar 2,6% dintre fermele UE cultivă cartofi pe o suprafaţă mai mare de 10 hectare, aceste ferme au fost responsabile pentru majoritatea (61,6%) suprafeţei totale cultivate cu cartofi în UE.
Valoarea totală, la preţuri de bază, a cartofilor produşi anul trecut în UE este estimată la 12,3 miliarde de euro, adică 3,1% din valoarea totală a producţiei agricole a UE în 2020. Însă această proporţie variază în rândul statelor membre de la 6,8% în cazul României până la 0,7% în Luxemburg.
Jumătate din valoarea producţiei de cartofi a UE în 2020 a venit din doar trei state membre: Franţa (27,7%), Germania (19%) şi Ţările de Jos (10,5%). Urmează la egalitate Polonia şi România care au fost responsabile fiecare pentru 8,5% din valoarea producţiei de cartofi a UE. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Începând de vineri, 13 august 2021, pentru trecerea frontierelor de stat, la nivelul ţărilor UE, vor fi recunoscute ca documente doveditoare ale vaccinării, trecerii prin boală şi ale rezultatului negativ al unui test RT-PCR doar certificatele digitale, documente ce conţin un cod QR şi care pot fi eliberate foarte uşor accesând site-ul https://vaccinare-covid.gov.ro/, informează Platforma Naţională de Vaccinare.
Tranzitarea frontierelor este posibilă şi fără existenţa acestor certificate, dar cu respectarea normelor naţionale de carantină din fiecare stat. Aceste prevederi sunt stipulate în  Regulamentul UE 953/2021 şi sunt aplicabile doar pentru trecerea frontierei de stat, nu şi pentru activităţile desfăşurate în interiorul teritoriului national al României, mai precizează sursa citată.

Publicat în Știrea zilei

Preţurile la locuinţe şi chiriile în cele 27 de state membre ale UE au urmat căi similare din 2010 şi până în trimestrul doi din 2011, după care au evoluat diferit: în timp ce chiriile au crescut constant până în primul trimestru din 2021, preţurile la locuinţe au fluctuat semnificativ, potrivit datelor publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
După un declin sever între trimestrul doi din 2011 şi primul trimestru din 2013, preţurile la locuinţe au rămas mai mult sau mai puţin stabile în perioada 2013 - 2014. Apoi, a fost o creştere rapidă în 2015, iar de atunci acestea au urcat într-un ritm mult mai rapid decât chiriile. Din 2010 şi până în primul trimestru din 2021, chiriile au crescut cu 15,3%, iar preţurile la locuinţe cu 30,9%.
În primul trimestru din 2021, preţurile la locuinţe şi chiriile în UE şi-au continuat creşterea constantă, urcând cu 0,4% şi, respectiv, 2,2%, faţă de ultimele trei luni din 2020.
Comparând primul trimestru din 2021 cu 2010, preţurile la locuinţe au crescut mai mult decât chiriile în 17 state membre UE. Preţurile la locuinţe au crescut în 23 de ţări membre şi au scăzut în patru: Grecia (minus 28,1%), Italia (minus 14,4%), Cipru (minus 8,9%) şi Spania (minus 4,8%). Cel mai semnificativ avans a fost raportat în Estonia (126,8%) şi Luxemburg (99,8%). În România, creşterea a fost de până la 10%.
Pentru chirii, configuraţia este diferită. Comparând primul trimestru din 2021 cu 2010, preţurile au crescut în 25 de ţări membre şi au scăzut în două: Grecia, cu 25,2%, şi Cipru, cu 3,8%. Cel mai semnificativ avans a fost raportat în Estonia (140,4%), Lituania (108,6%) şi Irlanda (63,3%). În România, creşterea a fost de până la 20%. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond
Pagina 1 din 3