Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) solicită Ministerului Afacerilor Externe (MAE) să facă "demersuri imediate" pe lângă partea ucraineană pentru semnarea unui acord privind protejarea limbii române în ţara vecină, în beneficiul celor peste 500.000 de etnici români care trăiesc acolo.
"Autorităţile ucrainene trebuie să adopte toate măsurile pentru a asigura dreptul la educaţie în limba maternă pentru etnicii români, iar acest lucru se poate rezolva rapid, printr-un acord bilateral. Preşedintele Volodimir Zelenski şi-a exprimat recent disponibilitatea în acest sens, aşa că Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti are datoria să avanseze cu discuţiile. După acest prim pas, următorul trebuie să fie încheierea unui acord cuprinzător privind protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale", a afirmat, joi, senatorul Claudiu Târziu, preşedintele Consiliului Naţional de Conducere al AUR, potrivit unui comunicat de presă al partidului.
Preşedintele AUR, deputatul George Simion, a declarat, la rândul său, că problemele cu care se confruntă minoritatea română din Ucraina sunt "multe" şi vizează "accesul la învăţământul în limba maternă, hărţuirea liderilor comunităţii româneşti, utilizarea oficială a limbii române în administraţie şi în justiţie, finanţarea activităţilor asociaţiilor minorităţii române, mass-media în limba română, păstrarea identităţii religioase, limba română ca limbă de cult".
El a adăugat că problema privind dreptul de a învăţa în limba maternă poate fi soluţionată "imediat", iar în intervenţia video pe care o va avea în Parlamentul României preşedintele Zelenski "trebuie să facă referire la acest lucru".
AUR îşi reiterează poziţia de condamnare a agresiunii militare a Rusiei asupra Ucrainei şi pledează pentru căutarea "energică" a unei soluţii pe calea paşnică a dialogului şi negocierilor între părţi. (sursa Agerpres)

Cotaţia grâului a coborât marţi la cel mai redus nivel din ultimele patru săptămâni iar porumbul şi-a continuat declinul, după ce Rusia a semnalat că îşi va reduce atacurile asupra unor importante oraşe din Ucraina, transmite Bloomberg.
Ministrul adjunct al Apărării de la Moscova, Alexendar Fomin, a declarat că Rusia a decis să îşi reducă activităţile militare în zona Kiev şi Chernihiv. Dacă se va confirma, o inversare a invaziei ar ajuta la diminuarea perturbărilor provocate de război asupra comerţului mondial cu cereale.
În replică la aceste declaraţii, la Bursa de la Chicago, cotaţiile futures la porumb au scăzut cu 2,5%, până la cel mai redus nivel de după data de 17 martie. În cazul grâului, cotaţiile au scăzut cu până la 6,7%, revenind sub pragul de 10 dolari per bushel.
Rusia şi Ucraina sunt responsabile pentru aproape 30% din exporturile mondiale de grâu şi sunt de asemenea importanţi furnizori de uleiuri alimentare.
"Negocierile care se derulează în prezent între Rusia şi Ucraina oferă speranţe pentru o destindere. În Rusia, exporturile continuă în pofida situaţiei din bazinul Mării Negre, în timp ce în Ucraina au fost complet oprite de blocarea transportului maritim", susţin analiştii firmei de consultanţă Agritel.
Traderii aşteaptă şi o serie de importante rapoarte ce urmează să fi publicate joi de autorităţile americane, care vor oferi detalii cu privire la suprafeţele însămânţate şi stocurile de cereale. Aceste date vor oferi un indiciu cu privire la modul în care fermierii răspund la creşterea costurilor cu imputurile precum şi la creşterea cererii pentru culturi provenite din alte zone pe fondul războiului din Ucraina. (sursa Agerpres)

Un număr de 421 de persoane refugiate din Ucraina sunt internate în spitalele din România, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila.
El a spus că, în cursul săptămânii, refugiaţii din Ucraina au făcut 666 de solicitări la staţiile de ambulanţă.
"În ceea ce priveşte solicitările către staţiile de ambulanţă judeţene, în cursul acestei săptămâni - 666. Majoritatea rezolvate la faţa locului. Prezentările la unităţile de primiri urgenţe, majoritatea prin mijloace proprii - 615, internate doar 198. Nu sunt probleme. Sunt cifre foarte mici pentru sistemul de sănătate din România în acordarea asistenţei medicale de specialitate. (...) În general sunt infecţii respiratorii şi este normal să fie infecţii respiratorii în acest sezon. Unele dintre ele sunt cazuri de infecţie cu noul coronavirus şi boli diareice", a susţinut ministrul. (sursa Agerpres)

În această după-amiază, marți, 29 martie 2022, la sediul Inspectoratului General pentru Imigrări al judeţului Galați, din strada Domnească, nr. 102, a început eliberarea permiselor de protecţie temporară pentru persoanele refugiate din Ucraina.

La ora anunţată de autorități, respectiv 13.30, au început deja să ajungă la ghişeele Serviciului pentru Imigrări Galaţi, cetăţeni ucraineni alungaţi de război, care deja stau în Galaţi, dar care vor să intre în posesia unui permis temporar de protecţie. Acesta are un an valabilitatea de la data emiterii şi oferă anumite drepturi inclusiv cel de a munci şi după trecerea celor 90 de zile de la intrarea lor în ţara noastră. Deocamdată, circa 35 de persoane, adulţi şi copii, au ajuns numai astăzi la sediul Serviciului pentru Imigrări şi primesc acest permis care le garantează inclusiv circulaţia în UE. Cei mai mulţi dintre solicitanţi care s-au prezentat astăzi la Serviciul pentru Imigrări vor să rămână în Galaţi până la finalul războiului, vor să lucreze în oraş, să îşi dea copiii la şcoli sau sunt bolnavi şi au nevoie de o continuitate a serviciilor medicale. Având acest permis vor avea asistenţă medicală gratuită şi educaţie şi după 90 de zile de la intrarea în ţară.

Iana din Nikolaev, mama a patru copiii între 8 luni şi 15 ani, venită singură doar cu ai ei copii la Galaţi, deja a găsit de muncă ca bucătar la un fast-food. Acest permis îi garantează toate drepturile încă un an de la emiterea lui. „Am fost nevoiţi să fugim din Nikolaev, erau deja bombardamente, copiii erau speriaţi, nu mai puteam aşa. Ştiu că acum doar jumătate din casa mea a rămas în picioare. Vreau şi am luat acest permis ca să muncesc şi să îmi întreţin copiii, să îi dau la şcoală”, spunea Iana.

Pentru a informa ucrainenii despre ce drepturi le oferă acest permis lucrătorii IGI au făcut campanii de informare în centrele unde aceştia sunt cazaţi. „Eliberăm documente cetăţenilor proveniţi din zona de conflict Ucraina pentru protecţia temporară pe teritoriul statului român, documente care le asigură accesul la educaţie, servicii medicale, la activităţi lucrative fără îndeplinirea condiţiilor obţinerii unui aviz de muncă şi a unei vize în scop de muncă precum şi alte facilităţi. Avem situaţii chiar şi acum la ghişeu, avem persoane care nu au documente decât sub forma unei fotocopii în telefonul personal, le traducem, în baza traducerii noi implementăm aceste date, le emitem aceste documente temporare, acum avem la ghişeu undeva la 20 de persoane, urmează să ajungă încă circa 15 persoane”, a precizat Ciprian Şimu, şef Serviciul pentru Imigrări Galaţi.

În toate judeţele, ucrainenii care fug de război, dar până la terminarea acestuia vor să aibă protecţia statului român şi un rost al lor, pot intra în posesia acestor permise temporare de protecţie prin serviciile subordonate Inspectoratului General pentru Imigrarari.

"Ce presupune calitatea de beneficiar al protecţiei temporare?

În contextul afluxului masiv de persoane strămutate din Ucraina, protecţia temporară vi se va aplica dacă faceţi parte din una dintre următoarele categorii de persoane:
a) cetăţeni ucraineni care au locuit în Ucraina înainte de data de 24.02.2022, indiferent de momentul părăsirii teritoriului Ucrainei;
b) cetăţeni terţi non-ucraineni sau apatrizi care beneficiau în Ucraina înainte de 24.02.2022 de o formă de protecţie internaţională  sau o formă echivalentă naţională de protecţie;
c) membrii de familie ai persoanelor prevăzute la lit. a) şi b), indiferent dacă membrul de familie se poate întoarce în condiţii de siguranţă şi durabile în ţara sau regiunea sa de origine;
d) cetăţenii terţi non-ucraineni şi apatrizii care dovedesc că au rezidenţă legală în Ucraina, în baza unui permis de şedere permanent emis în conformitate cu legislaţia ucraineană şi care nu se pot întoarce, în condiţii durabile şi de siguranţă, în ţara sau în regiunea de origine.

Care sunt paşii de urmat pentru înregistrarea ca beneficiar al protecţiei temporare?

Veţi beneficia de drepturile conferite prin protecţie temporară dacă vă aflaţi pe teritoriul României sau într-un punct de trecere a frontierei, inclusiv în zona de tranzit şi vă adresaţi autorităţilor competente.
La momentul prezentării în faţa autorităţilor vi se preia imaginea facială şi vi se înregistrează următoarele date:
a) nume şi prenume
b) data naşterii;
c) cetăţenia;
d) sex;
e) identitate;
f) stare civilă;
g) situaţie familială;
h) legături de familie;
i) adresa în România.

Care sunt drepturile pe care le am ca beneficiar al protecţiei temporare?

a) de a mi se elibera un document prin care mi se acordă permisiunea de a rămâne pe teritoriul României;
b) de a fi informaţi, în scris, într-o limbă pe care se presupune că o înţeleg, cu privire la prevederile referitoare la protecţia temporară;
c) de a fi angajat în muncă de persoane fizice sau juridice, de a desfăşura activităţi independente, respectând regulile aplicabile profesiei, precum şi activităţi precum oportunităţi educative pentru adulţi, pregătire vocaţională şi experienţă practică de lucru, în condiţiile legii;
d) de a beneficia, la cerere, de asistenţa necesară pentru întreţinere, în situaţia în care nu dispun de mijloacele materiale necesare;
e) dreptul de a primi gratuit asistenţă medicală primară şi tratament corespunzător, asistenţă medicală spitalicească de urgenţă, precum şi asistenţă medicală şi tratament gratuit în cazurile de boli acute sau cronice care îi pun viaţa în pericol iminent, prin sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat.
f) de a primi o asistenţă medicală adecvată dacă am nevoi speciale;
g) de a avea acces la sistemul de învăţământ de stat în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români, dacă nu am împlinit vârsta de 18 ani.

Excluderea de la protecţie temporară:

Sunteţi exclus de la acordarea protecţiei temporare dacă:
a) există motive serioase pentru a se considera că:
     (i) aţi comis o infracţiune gravă împotriva păcii, o crimă de război sau împotriva umanităţii, aşa cum sunt definite în instrumentele internaţionale instituite pentru a reglementa astfel de infracţiuni;
     (ii) aţi comis o infracţiune gravă, alta decât cele prevăzute la pct. (i), în afară României, înainte de intrarea sa în statul român ca persoana care se bucură de protecţie temporară;
     (iii) sunteţi vinovat de acte împotriva scopurilor şi principiilor Naţiunilor Unite;
b) există motive temeinice pentru considerarea dumneavoastră ca un pericol la securitatea României sau, fiind condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru săvârşirea unei infracţiuni deosebit de grave, reprezentaţi un pericol pentru ordinea publică din România", potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări al judeţului Galaţi.

Ruşii au lăsat în urmă, în timpul retragerii dintr-un atac din Ucraina, arme şi echipamente, printre care şi nişte pachete albe, care datau din anul 1978, notează stiridecluj.ro.
Rusia ar avea o armată slabă şi nepregătită, susţin jurnaliştii internaţionali.
S-a spus asta şi după ce au fost analizate mai multe arme şi echipamente lăsate de ruşi după o retragere.
Potrivit presei internaţionale, printre echipamentele lăsate în urmă de militarii ruşi s-au găsit pachete cu bandaje fabricate, atenţie, acum aproape 45 de ani.
Concret, pe ele erau inscripţionate: "Ministerul Industriei Textile din Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă. Produs în 1978".
N-ar fi primul semn al lipsei de pregătire corespunzătoare a armatei ruse.
În ultimele săptămâni au apărut informaţii despre alimentele militarilor, expirate de 7 ani.

Situaţia din Ucraina a afectat psihic 90% dintre români şi a schimbat rutina a 70%, conform unui studiu desfăşurat online în cadrul campaniei "Luna Asigurărilor de Sănătate", la care au participat 2.105 respondenţi.
Astfel, doar 13% dintre participanţii la sondaj au declarat că situaţia din Ucraina nu le-a afectat deloc starea psihică. În schimb, 34% estimează că au fost afectaţi negativ "într-o oarecare măsură", 27% - într-o mică măsură, iar 19% - într-o mare măsură de conflictul din ţara vecină.
De asemenea, 36% dintre respondenţi estimează că rutina lor zilnică sau obiceiurile lor sănătoase le-au fost afectate într-o mică măsură, 30% - într-o oarecare măsură, iar 11% - într-o mare măsură de această situaţie. 26% dintre participanţii la sondaj au declarat că nu au fost afectaţi deloc de conflictul din Ucraina.
Starea psihică a românilor a fost afectată, de asemenea, şi de pandemia de COVID-19: doar 12% dintre participanţii la sondaj au declarat că pandemia COVID-19 nu le-a afectat deloc starea psihică. 32% estimează că au fost afectaţi negativ "într-o oarecare măsură", 30% - într-o mică măsură, iar 24% - într-o mare măsură.
Studiul privind sănătatea individuală, desfăşurat online în perioada 1 - 11 martie 2022, a vizat atât aspecte privind sănătatea fizică, cât şi cea mintală şi a inclus două etape distincte: un chestionar pe care respondenţii au fost rugaţi să îl completeze zilnic, timp de 10 zile, care a urmărit să evalueze obiceiurile sănătoase din viaţa de zi cu zi ale participanţilor; respectiv un al doilea chestionar, transmis la finalul celor 10 zile, cu rol de autoevaluare a participării la studiu, dar şi având ca obiectiv să identifice modul în care respondenţii s-au poziţionat faţă de situaţia din Ucraina, respectiv pandemia de COVID-19 - doi factori care pot avea un puternic impact asupra sănătăţii mintale.
Pe timpul celor 10 zile iniţiale de studiu, au fost urmărite mai multe aspecte şi obiceiuri zilnice referitoare la ceea ce înseamnă un stil de viaţă sănătos.
Studiul a avut ca obiective descoperirea obiceiurilor zilnice ale românilor în ceea ce priveşte anumite aspecte ale sănătăţii individuale, fizice şi mintale, pe baza unei medii de 10 zile; identificarea de potenţiale variaţii ale răspunsurilor în decursul celor 10 zile, prin identificarea de potenţiale trenduri clare crescătoare sau descrescătoare şi identificarea unei modificări a pragurilor de 5% sau mai mult la finalul studiului, comparativ cu începutul studiului, ca rezultat al unei tendinţe crescătoare sau descrescătoare; identificarea de potenţiale îmbunătăţiri/ ameliorări ale obiceiurilor ca rezultat al participării la studiu, care a determinat o atenţie zilnică - timp de 10 zile -, la câteva aspecte esenţiale ale unei vieţi sănătoase.
Pe baza mediilor răspunsurilor înregistrate în cele 10 zile de studiu, a fost alcătuită o imagine de ansamblu asupra câtorva dintre obiceiurile zilnice ale românilor. Astfel, în medie , 16% dintre români declară că mănâncă sănătos, iar 60%, destul de sănătos. În contrast, 20% estimează că nu mănâncă foarte sănătos, iar 3% nu mănâncă deloc sănătos. Majoritatea românilor consumă 1-2 tipuri de fructe sau legume crude pe zi (36% din respondenţi), în timp ce 24% dintre ei mănâncă 2-3 tipuri. 16% consumă fructe şi legume doar în formă gătită, în timp ce 12% declară că nu includ deloc fructe sau legume în alimentaţia zilnică.
În ceea ce priveşte mişcarea, în medie, 18% dintre români declară că, zilnic, nu fac mişcare aproape deloc (sub 2.000 de paşi), în timp ce, la polul opus, pentru 8% dintre ei, mişcarea zilnică este de nivel intens. 27% fac zilnic un nivel satisfăcător de mişcare, echivalent cu 5.000 de paşi, 24%, un nivel redus (între 2.000 - 5.000 de paşi), iar 23%, un nivel mediu, echivalent cu 10.000 de paşi. 51% dintre respondenţi consideră că mişcarea pe care o fac zilnic este suficientă pentru nevoile lor.
În ceea ce priveşte calitatea somnului, în medie 42% dintre respondenţi estimează că au o calitate bună a somnului, în timp ce 25% o consideră satisfăcătoare, iar 22% - foarte bună. 9% au o calitate nesatisfăcătoare a somnului, iar 3%, foarte slabă.
În medie, 48% dintre respondenţi afirmă că au o stare de sănătate fizică bună, 26% - satisfăcătoare, iar 18%, foarte bună. Pe de altă parte, 6% îşi evaluează starea de sănătate drept nesatisfăcătoare, iar 2%, drept slabă. De asemenea, 48% dintre respondenţi au o stare de sănătate mintală bună, 22% - satisfăcătoare, iar 24%, foarte bună. Pe de altă parte, 4% îşi evaluează starea de sănătate drept nesatisfăcătoare, iar 2%, drept slabă.
Una dintre cele mai importante concluzii este faptul că, pe măsură ce oamenii sunt mai atenţi cu aspectele privind un stil de viaţă sănătos, aceştia tind să îşi îmbunătăţească anumite obiceiuri. Concluzia este evidenţiată atât de tendinţele înregistrate pe parcursul celor 10 zile, cât şi de declaraţiile respondenţilor acordate după încheierea studiului.
Campania naţională de educaţie financiară şi de informare "Luna Asigurărilor de Sănătate" este iniţiată de APPA - Asociaţia Pentru Promovarea Asigurărilor, iar ediţia din 2022 s-a desfăşurat cu sprijinul UNSAR - Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România. (sursa Agerpres)

Chiar dacă se ştia că sunt de calitate, tractoarele ucrainene au devenit şi mai celebre odată cu declanşarea războiului, când pe reţelele sociale au apărut o serie de bancuri şi imagini ce sugerau superioritatea acestora în faţa tancurilor ruseşti.
Tractoarele produse la uzina din Harkov – Tractor Plant – sunt foarte căutate, în special pe piaţa Europei de Est, însă, din păcate, din cauza războiului, fabrica este nevoită să pună lacătul pe poartă, întrerupând astfel o tradiţie de peste 90 de ani.
Din fericire pentru România, însă, Tractor Plant a decis să îşi transfere utilajele şi producţia de tractoare la Holboca, în judeţul Iaşi, unde va crea astfel sute de noi locuri de muncă, informează alba24.ro.
Decizia ucrainenilor vine după ce un alt producător de utilaje agricole din ţara vecină, Vinnytska Ovocheva Kompaniya (VOK), a anunţat că îşi va reloca producţia din Viniţa tot în comuna Holboca.
„Sperăm că vom dezvolta aici o adevărată industrie în domeniu, că va fi interes pentru utilajele produse la Holboca. Ne dorim să facem produse româneşti, de aceea vrem să obţinem patentarea pentru tractor şi alte utilaje agricole. Va fi un parteneriat între cele două companii care fac utilaje agricole, respectiv cea din Viniţa şi cea din Harkov. Vor veni inginerii ucraineni, care pregătesc mutarea şi caută angajaţi români pe care să-i şcolească. Intenţionăm să începem cât mai repede producţia, aici, la Holboca”, a declarat Igor Crusnevschi, distribuitor de utilaje agricole.
Potrivit omului de afaceri, transportul se aduce cu convoi, cu pază militară, până la vamă. Multe fabrici din Ucraina sunt închise, dar cele care au rămas produc utilaje agricole, în condiţiile în care fermierii se pregătesc de campania din această primăvară.
„Deci producţia merge oricum, utilajele ajung la fermieri. Fabricile lor au stocuri, au cu ce să-şi acopere necesităţile. Noi continuăm ceea ce am început cu câţiva ani în urmă şi ceea ce voiam să realizăm în câţiva ani, va fi realizat mai repede. Ideea este să începem cât mai repede producţia. Sperăm că nu vor fi piedici. Vom vedea cum e cu documentaţia, obţinerea autorizaţiilor”, a mai spus Crusnevschi.
Până la izbucnirea războiului, la uzina din Harkov se produceau tractoarele XT3, modele care vor fi produse în continuare în România. Situată în zona industrială a oraşului, fabrica Tractor Plant a fost înfiinţată pe vremea lui Stalin, în 1930, primul tractor ieşind pe poartă în 1931. Acesta funcţiona cu kerosen şi avea 31 CP.
În 1972, începe producţia T150K, cu şenile la acea dată, care rămâne un tractor emblematic şi până astăzi pentru construcţia de maşini agricole din Ucraina.
De altfel, acesta este şi al doilea cel mai vândut model al uzinei ucrainene în Europa de Est, după Kirovets K700. Până acum, majoritatea tractoarelor şi utilajelor agricole mergeau către Rusia şi Kazahstan.

Jakub Kotowicz, în vârstă de 32 de ani, traversează graniţele periculoase cu Ucraina pentru a salva sute de animale abandonate prinse în conflict şi spune că uneori nu doarme timp de cinci zile.
Săptămâna trecută, el a călătorit în zona de război de la Przemyśl, la graniţa cu Polonia, şi s-a întors după 5 zile epuizante. Jakub a spus: „Toate pisicile sunt foarte stresate, numai călătoria până la Liov este de o zi, şi deşi am trecut graniţa cu un permis diplomatic, cozile la graniţă au fost enorme. Am cumpărat două maşini cu 27.000 de euro pentru salvarea animalelor care de multe ori sunt în stare gravă”.
Mulţi dintre cei maidanezi vor fi relocaţi în toată Europa, iar câteva pisici au fost deja reunite cu stăpânii lor ucraineni.
Jakub a fondat la 17 ani organizaţia de caritate pentru salvarea animalelor „Fundaţia ADA”, care funcţionează exclusiv din donaţii. El a ajutat 200 de pisici şi 60 de câini din Liov în trei transporturi - inclusiv un câine cu un glonţ înfipt în coloana vertebrală şi o capră pitică cu picioare bolnave. VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos! ↓
Organizaţia de caritate are planuri ambiţioase de a cumpăra  încă o ambulanţă şi o facilitate inovatoare pentru relocarea căţeilor, un „sat de câini”, unde animalele pot socializa în timp ce sunt monitorizate de potenţialii viitori proprietari. Personalul centrului primeşte în prezent un scaun cu rotile pentru un câine pe nume Vira, în vârstă de şapte ani, care are un glonţ blocat în coloana vertebrală. Din păcate, mai toate animalele suferă de sindrom post-traumatic.

O tânără din Ucraina, din Nikolaev, refugiată la Galaţi, a adus pe lume o fetiţă de 3,200 kg la Maternitatea "Buna Vestire" din Galaţi. Mămica le-a povestit cadrelor medicale că la Nikolaev a trebuit să stea ascunsă în subsolul maternităţii timp de 3 săptămâni împreună cu medicii şi celelalte paciente. Natalia, proaspăta mămică, are 27 de ani şi mai are un băieţel de 7 ani. Le-a mulţumit din tot sufletul cadrelor medicale de la Maternitatea "Buna Vestire" din Galaţi pentru felul în care au avut grijă de ea.

"Naşterea a decurs foarte bine, prin operaţie cezariană, a născut o fetiţă de 3,200 kg. Mămica era foarte emoţionată, foarte speriată, ne-am fi dorit să nască natural. Ea mai are un copil născut natural. Naşterea s-a blocat, noi am încercat şi ieri la prânz, am vrut să finalizăm cu succes, aşa că acum şi mama, şi fetiţa sunt bine. Ne-a povestit prin ce a trecut, a stat ascunsă chiar în subsolul maternităţii de acolo alături de cadre medicale şi pacienţi", a explicat dr. Dragoş Soloviev, medic primar Maternintatea "Buna Vestire" din Galați.

Natalia şi fetiţa nou-născută, ce va fi botezată Olivia, sunt bine şi femeia le mulţumeşte din suflet cadrelor medicale. Cadrele medicale au fost ajutate de o studentă la stomatologie, de loc din Republica Moldova, dar care studiază la Galaţi, care ştie limba ucraineană şi ajută la traduceri voluntar pentru refugiate.

Este al doilea copil din mamă refugiată care se naşte la Maternitatea "Buna Vestire" din Galați. O altă mămică a adus pe lume tot o fetiţă care avea 3.700 kg la naştere. "În cadrul Spitalului Clinic de Obstetrică Ginecologie «Buna Vestire» din Galaţi ajung pacientele din Ucraina, refugiate din Ucraina, care au nevoie de serviciile specifice spitalului nostru. Pe lângă pacientele care au născut  în Maternitate, şi în Ambulatoriu au fost până în prezent cam 22 de paciente şi la camera de urgenţă s-au prezentat 11 paciente care au primit îngrijirile necesare, dar nu au rămas internate", a precizat dr. Costinela Georgescu, director Maternitatea "Buna Vestire" din Galaţi.

Refugiatele din Ucraina vor beneficia în continuare de servicii medicale gratuite la Maternitatea "Buna Vestire" din Galaţi.

O familie cu 9 copii din Ucraina a fugit de ororile războiului şi a găsit după două zile de mers, fără mâncare, adăpost şi îngrijire la Isaccea, în spaţiile special amenajate de Organizaţia Salvaţii Copiii România. "Mama a reuşit să plece cu toţi cei nouă copii ai săi cu care locuia, alături de tatăl acestora, în Kiev, după zile lungi de frământări interioare. Cel mai mic membru al familiei are 10 luni. Nu voiau să plece din casa lor şi au sperat până în ultimul moment că bombardamentele vor înceta. Au ajuns la Isaccea după două zile de mers, fără să fi mâncat nimic. Au fost preluaţi în spaţiile special amenajate de Salvaţi Copiii în vama Isaccea, acolo unde au primit asistenţă şi servicii umanitare", transmit reprezentanţii Salvaţi Copiii.
Aproape 4.000 de copii din Ucraina, cei mai mulţi însoţiţi doar de mame, au ajuns la Isaccea şi primesc ajutor de la Organizaţie. "Un număr de 3.736 de copii din Ucraina, cel mai adesea însoţiţi doar de mame, au primit asistenţă umanitară la punctul de trecere a frontierei de la Isaccea, unde organizaţia Salvaţi Copiii România a creat un spaţiu special pentru mame şi copii, astfel încât aceştia să poată fi îngrijiţi corespunzător. În total, 6.441 de beneficiari, mame şi copii, au primit sprijin umanitar din partea echipei Salvaţi Copiii, iar nevoia de ajutor va creşte considerabil în perioada următoare", menţionează Salvaţi Copiii România.