Ucraina a câștigat trofeul Eurovision 2022. România a încheiat concursul pe locul 18 cu 65 de puncte. Republica Moldova, pe locul 7 cu 253 de puncte. Primele 5 țări care intră direct în finala ediției următoare sunt: Ucraina - locul 1 cu 631 de puncte, Regatul Unit - locul 2 cu 466 de puncte, Spania - locul 3 cu 459 de puncte, Suedia - locul 4 cu 438 de puncte și Serbia - locul 5 cu 312 puncte. Ucraina a fost reprezentată de Kalush Orchestra cu piesa Stefania. Vezi momentul din finală AICI.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a declarat ''dispus să discute'' cu omologul său rus Vladimir Putin, ''dar fără ultimatumuri'', şi respinge orice acord care să ''salveze faţa'' acestuia sau să ofere ''o ieşire pentru Rusia'' din situaţia în care aceasta a intrat prin agresiunea împotriva Ucrainei, conform unor extrase dintr-un interviu acordat de Zelenski postului italian RAI, relatează joi agenţia EFE.
Ucrainenii trebuie să câştige războiul cu Rusia pentru că ''nu au dreptul să-l piardă după zecile de mii de morţi'' în urma invaziei ruse, a indicat Zelenski. ''Pentru noi, victoria înseamnă să ne recuperăm lucrurile, pentru ei înseamnă să fure ceva. Nu suntem pe picior de egalitate, Rusia este mai puternică, dar omenirea este alături de noi şi simţim că, puţin câte puţin, noi câştigăm'', consideră preşedintele ucrainean.
Aşadar, a continuat el, armata rusă trebuie să plece cât mai repede din Ucraina şi să răspundă pentru ce a făcut. ''Ştiu că Putin dorea un rezultat, dar nu l-a obţinut. Să ni se propună ceva pentru a salva faţa preşedintelui rus nu este corect. Ucraina nu va salva faţa cuiva plătind'' cu propriile sale teritorii, a spus Zelenski, care a respins ideea că s-ar putea căuta ''o ieşire pentru Rusia'' sau că Ucraina ar putea ''recunoaşte independenţa Crimeii''.
Cât despre negocierile cu Rusia, el a susţinut că acestea sunt dificile pentru că ''în fiecare zi ruşii ocupă localităţi, mulţi oameni şi-au părăsit casele, au fost asasinaţi de ruşi'' şi cetăţenii ucraineni suferă ''torturi şi asasinate'', ceea ce ''complică mult lucrurile''.
Negocierile ruso-ucrainene continuă prin teleconferinţă, dar fără să înregistreze progrese. După reuniunea de la Istanbul din 29 martie nu a mai avut loc nicio întâlnire faţă în faţă între cele două delegaţii. În timp ce Ucraina acuză Rusia că trupele sale au comis atrocităţi în teritoriile ocupate, Rusia acuză Ucraina că a revenit asupra unor propuneri formulate la Istanbul şi consideră că aceste schimbări de poziţie sunt rezultatul unor influenţe ale Washingtonului asupra Kievului. (sursa Agerpres)

Prin Punctul de Trecere al Frontierei Isaccea a trecut în urmă cu puţin timp un transport special din Ucraina format din două autospeciale în care se află 4 delfini şi 3 lei de mare ce urmează să ajungă la Delfinariul din Constanţa. Tranzitul lor prin PTF Iscaccea a fost prioritizat de către Poliţia de Frontieră şi medicul veterinar pentru a limita pe cât posibil stresul acestora.

Ucraina a luat decizia de a bloca tranzitul gazelor ruseşti către Europa Occidentală în regiunea Lugansk, afirmând că ocuparea teritoriului estic de către forţele ruse face imposibilă supravegherea fluxurilor, transmite DPA, citat de Agerpres.
Decizia înseamnă că 32,6 milioane de metri cubi de gaz pe zi sunt pe cale să fie oprite, aproximativ o treime din exportul rusesc ce traversează zilnic teritoriul ucrainean, potrivit autorităţilor de reglementare ucrainene.
Ucraina a spus că ocupaţia a făcut imposibilă accesarea unui nod la Sohranovka şi direcţionarea gazului de-a lungul altor rute. A citat cel puţin un incident de „violenţă crescută”.
Gazprom a contestat explicaţia părţii ucrainene spunând că „nu are absolut nicio confirmare a unor cazurilor de violenţă crescută”. A adăugat că nu există nicio modalitate tehnică de redirecţionare de-a lungul altor rute.
Europa este îngrijorată în legătură cu aprovizionarea cu gaze încă de la începutul invadării Ucrainei. Multe ţări vest-europene ar dori să pedepsească Rusia din punct de vedere economic pentru invazie, dar nu au o alternativă la gazul pe care Rusia îl furnizează; aceasta înseamnă că oferă finanţare unei ţări căreia îi impun sancţiuni economice.
Mare parte din aprovizionarea cu gaze ruseşti a Europei se face prin conducta Nord Stream 1 ce traversează Marea Baltică.
Conform contractelor, prin conductele ce traversează Ucraina este permis să circule maxim 109 milioane de metri cubi pe zi.

Societatea care asigură traversarea Dunării cu bacul la Isaccea Navrom BAC SRL Galaţi a început să perceapă taxă pentru traversarea Dunării autovehiculelor care transportă ajutoare umanitare pentru Ucraina. Până la jumătatea săptămânii trecute, societatea asigura gratuit acest serviciu.
Astfel, în prezent, un TIR care transportă ajutoare în Ucraina plăteşte la Isaccea 50 de euro pentru traversarea Dunării cu bacul, iar un autovehicul cu o lungime de peste 20 de metri achită un tarif de 80 de euro pentru o trecere.
Decizia de a taxa toate mijloacele de transport şi toate persoanele care utilizează bacul a fost luată în contextul în care societatea privată nu a primit niciun leu de la statul român pentru cursele gratuite efectuate de la începutul războiului din Ucraina.
"Există o hotărâre de Guvern prin care se decontează serviciile oferite persoanelor cu domiciliul în Ucraina, dar în anexa doi a hotărârii se cere numărul de înmatriculare al autotirului, aşa încât serviciile oferite persoanelor fără maşini nu se decontează, iar societatea nu poate primi sprijin din partea statului", a precizat, pentru Agerpres, directoarea Navrom Bac, Mara Vasilache.
Aceasta a amintit că, în primele zile de la declanşarea războiului din Ucraina, societatea a acordat gratuitate şi la trecerea Dunării cu bacul între Tulcea şi Galaţi.
Potrivit datelor furnizate de Navrom Bac, în perioada februarie - mai 2022, au trecut din Isaccea, România, spre Orlivka, Ucraina 3.546 de TIR-uri, 3.730 de autoturisme, 1.271 de microbuze şi 22.821 de persoane, în timp ce 3.240 de TIR-uri, 9.578 de autoturisme, 1.145 de microbuze şi 85.116 persoane au trecut din Ucraina spre România.

Ucraina, cu piesa ''Stefania'' interpretată de trupa de băieţi Kalush Orchestra, o combinaţie de hip-hop, muzică folclorică şi acorduri moderne, este marea favorită la câştigarea concursului Eurovision care anul acesta se desfăşoară în Italia, la Torino, relatează online ziarul spaniol El Mundo.
Concursul de muzică Eurovision începe săptămâna viitoare (10-14 mai), marcat de tensiunile geopolitice care zguduie continentul, cu Rusia exclusă din competiţie şi cu Ucraina ca marea favorită.
"Voi găsi mereu drumul spre casă, chiar dacă toate drumurile au fost distruse", spune un refren al cântecului.
Potrivit site-ului eurovisionworld.com, Ucraina este marea favorită a principalelor case de pariuri, întrucât foarte mulţi telespectatori din Europa îşi vor folosi voturile ca un fel de declaraţie de solidaritate în urma invaziei ruse.
Este urmată de Italia, cu duo-ul Mahmood şi Blanco, şi Suedia cu cântăreaţa Cornelia Jakobs. În top-ul 10 al preferinţelor figurează şi Marea Britanie, Polonia, Grecia, Norvegia, Ţările de Jos şi Australia.
Organizatorii concursului au exclus Rusia a doua zi după lansarea invaziei în ţara vecină la sfârşitul lunii februarie.
Războiul va marca cu siguranţă evenimentul, dar "nu este ceva inedit", a explicat istoricul Dean Vuletic, cercetător la Universitatea din Viena şi autor al unor cărţi de geopolitică legată de Eurovision.
"Publicul arată un puternic sprijin faţă de Ucraina, dar eu nu sunt foarte sigur că Ucraina va câştiga", a spus el. "În 1993, Bosnia şi Croaţia nu au obţinut poziţii prea bune", în pofida atacurilor Serbiei, a reamintit istoricul, subliniind că există şi alte piese de mare calitate.
Aproximativ 4.400 de fani afiliaţi la fan clubul OGAE (Organisation generale des Amateurs de l'Eurovision) au votat deja pentru cântecele lor preferate, iar Ucraina s-a clasat doar pe cea de-a 11-a poziţie, în timp ce Suedia, văzută din nou drept câştigătoare, s-a clasat în frunte, urmată de Italia şi Spania.
Chiar dacă nu vor câştiga Eurovision, mulţi sunt de părere că băieţii trupei Orchestra Kalush - care au avut nevoie de aprobare specială pentru a ieşi din Ucraina - vor fi marii câştigători prin simplul fapt de a putea participa la concurs.
"Faptul că se pot prezenta pe scenă, că au putut ieşi din ţară şi că au primit nenumărate mesaje de sprijin este deja o victorie pentru ei", notează istoricului Dean Vuletic. (sursa Agerpres)

În data de 05.05.2022, ora 07:30, la PTF Galaţi rutier, un autoturism înmatriculat în Ucraina, nu a oprit la controlul de frontieră. Imediat poliţiştii de frontieră au plecat în urmărirea maşinii, totodată fiind informate celelalte structuri ale MAI în vederea depistării autovehiculului respectiv.

În acelaşi timp au fost contactate autorităţile de frontieră din Republica Moldova pentru identificarea pasagerilor autoturismului sosit din Republica Moldova, stabilindu-se că sunt două femei din Ucraina.
Autoturismul în cauză a fost interceptat pe o arteră din municipiul Galaţi, în prezent cele două femei fiind preluate de poliţiştii de frontieră, în vederea efectuării cercetărilor în cauză, la finalizare urmând a fi luate măsurile legale ce se impun.

"Poliţiştii locali din cadrul serviciului de siguranţă rutieră au observant în trafic un autoturism înmatriculat în Ucraina care efectua mai multe manevre. Pentru că a devenit suspect, poliţiştii locali au trecut la urmărirea maşinii şi au reuşit să o blocheze cu intervenţia unui al doilea echipaj în zona falezei superioare. Femeile în vârstă de 54 şi 33 de ani au fost apoi predate poliţiştilor de frontieră unde sunt audiate", a declarat Aurelia Matei, purtător de cuvânt Poliţia Locală Galaţi.

Activista rusă Nadejda Saifutdinova, din oraşul Ekaterinburg, din Urali, şi-a cusut gura în semn de protest faţă de campania militară rusă în Ucraina, a anunţat miercuri organizaţia neguvernamentală OVD-Info, care contabilizează arestările ce au loc la manifestaţii ale opoziţiei ruse în ţară, informează EFE.
Femeia a fost dusă la un comisariat de poliţie după ce a participat de una singură la o pichetare, cu gura cusută, la care a afişat o pancartă cu îndemnuri împotriva războiului.
"Nu putem să tăcem", era unul dintre sloganurile înscrise pe pancarta sa.
"Au chemat o ambulanţă de la comisariat", a declarat activista rusă pentru OVD-Info. (sursa Agerpres)

Ruşii au violat bărbaţi şi băieţi în război, aceasta fiind o strategie deliberată, au spus procurorii ucraineni, notează stiridecluj.ro, care citează digi24.ro.
„Am primit rapoarte, neverificate încă, despre cazuri de violenţă sexuală împotriva bărbaţilor şi băieţilor din Ucraina”, a spus Pramila Patten, reprezentantul special al ONU pentru violenţa sexuală în timpul războiului, la o conferinţă de presă la Kiev,  conform The Guardian.
„Este greu pentru femei şi fete să raporteze violurile din cauza stigmatizării, printre alte motive, dar de multe ori pentru bărbaţi este chiar mai greu. Trebuie să creăm un spaţiu sigur pentru ca toate victimele să reclame cazurile de violenţă sexuală”, a mai spus ea.
În Ucraina sunt investigate zeci de cazuri de violenţă sexuală până în prezent.
Procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, a spus că a colectat plângeri de violenţă sexuală comise de soldaţii ruşi împotriva unor bărbaţi şi femei de toate vârstele, de la copii până la persoane în vârstă.
Aceasta spune că ruşii folosesc violul ca pe o strategie deliberată, „pentru a speria societatea civilă, pentru a face totul pentru a forţa Ucraina să capituleze”.
Procurorii au adunat probe despre aceste orori în urma retragerii trupelor ruseşti din zona Kievului, luna trecută.
Violurile în grup, atacurile sub ameninţarea armei şi violurile comise în faţa copiilor se numără printre mărturiile sumbre pe care procurorii le-au adunat de la victime şi familiile acestora.

Aproape jumătate dintre români (47%) sunt deschişi în a avea colegi de muncă refugiaţi ucraineni, arată rezultatele unui sondaj realizat de o platformă de recrutare online.
Pe de altă parte, conform BestJobs, 36% dintre respondenţi au spus că nu şi-ar dori să aibă în echipă cetăţeni ucraineni, iar 17% nu au răspuns.
Totuşi, 45% din totalul celor chestionaţi afirmă că angajarea refugiaţilor ucraineni nu reprezintă o soluţie pentru rezolvarea deficitului mare al forţei de muncă înregistrat, în prezent, în România, în timp ce doar 16% cred contrariul. Alţi 31% spun că ucrainenii pot rezolva doar parţial problema deficitului forţei de muncă.
În ceea ce priveşte siguranţa locului de muncă, un sfert dintre români (25%) au menţionat că se simt ameninţaţi de faptul că ucrainenii ar putea să le ia locul de muncă, iar mai mult de 70% nu iau în calcul această posibilitate. În acelaşi timp, 36% dintre participanţii la sondajul BestJobs au declarat că angajarea unor candidaţi ucraineni nu ar funcţiona pentru compania la care lucrează, în timp ce 47% consideră că ar fi o opţiune bună. Dintre aceştia, 14% au spus că este în regulă atât timp cât nu sunt concediaţi actualii angajaţi, iar 31% au precizat că procesul de recrutare ar trebui să fie egal pentru toţi candidaţii şi să nu se facă discriminare.
Când vine vorba despre nevoile pe care ucrainenii le-ar avea dacă ar lucra în România, angajaţii români au menţionat, în proporţie de 47%, suportul în înţelegerea limbii, în timp ce 41% sunt de părere că ar fi util să urmeze cursuri de limba română şi/sau engleză. Alte beneficii necesare pentru angajaţii ucraineni ar putea fi suportul în înţelegerea sarcinilor de lucru (28%) şi o mai mare flexibilitate în timpul zilei de lucru, astfel încât să poată gestiona în paralel şi nevoile familiei (25%). Peste 22% sunt de părere că ar avea nevoie de consiliere psihologică.
De asemenea, dintre angajatorii care răspuns la sondaj, 40% au afirmat că principalul avantaj al unei echipe multiculturale, care are în componenţă ucraineni, este creşterea productivităţii, iar alţi 20% dintre ei văd un avantaj în diversitate, care poate conduce la inovare şi perspective diferite.
"În ciuda acestui lucru, o echipă care are în componenţă persoane ce provin dintr-o altă cultură şi dintr-un alt spaţiu geografic, în cazul acesta ucraineni, vine şi cu multe provocări. Spre exemplu, pentru 6 din 10 angajatori, bariera lingvistică este cea mai mare provocare atunci când coechipierii nu cunosc o limbă de circulaţie internaţională sau nu îşi cunosc reciproc limba. Stilurile diferite de colaborare, diferenţele privind modul de lucru şi integrarea într-o echipă multiculturală, care poate fi dificilă din cauza prejudecăţilor sau a stereotipurilor culturale negative completează lista provocărilor unei echipe care are în componenţă ucraineni", se arată în concluziile cercetării.
Totodată, şase din zece (60%) dintre reprezentanţii echipelor de Resurse Umane susţin că firma pentru care lucrează are, în prezent, poziţii deschise pentru refugiaţii ucraineni şi tot atâţia că angajaţii lor sunt deschişi la a colabora cu ucraineni în cadrul aceleiaşi echipe.
Sondajul BestJobs a fost efectuat în perioada 11 - 27 aprilie, pe un eşantion de 934 de utilizatori de Internet din România. (sursa Agerpres)