Majoritatea refugiaţilor ucraineni din Ungaria sunt dornici să părăsească această ţară, al cărei lider naţionalist este o excepţie în UE prin poziţia sa neutră faţă de război, conform unui articol publicat de AFP pe platforma media EDNH la 23 mai.
"Îmi place atât de mult Ungaria... dar am văzut şi cum gândeşte guvernul ungar despre noi", a declarat pentru AFP o refugiată, Kristina Novytska, la The Workshop, un adăpost pentru refugiaţi condus de un locuitor din Budapesta.
Creatoarea de modă în vârstă de 39 de ani a fugit din Kiev împreună cu fiica ei de doi ani imediat după ce Rusia a invadat Ucraina, iar acum vrea să caute de lucru într-o ţară unde se vorbeşte limba engleză.
În ciuda afirmaţiilor guvernului ungar, care susţine că a oferit asistenţă pentru sute de mii de refugiaţi, se estimează că doar 10-20% dintre ucraineni rămân mai mult de câteva zile, potrivit organizaţiilor umanitare.
Organizaţiile de ajutorare spun că reţelele personale din străinătate, limba şi perspectivele de angajare sunt esenţiale în decizia refugiaţilor de a alege unde să meargă.
Dar poziţia neutră a premierului naţionalist Viktor Orban în legătură cu războiul, precum şi măsurile sale de desfiinţare a sistemului de sprijinire a solicitanţilor de azil şi a refugiaţilor sunt factori de presiune suplimentari.

- "Inconfortabil" -

"Este ca şi cum guvernul ar dori ca refugiaţii, în general, să evite Ungaria", a declarat Viktoria Horvath de la Migration Aid, care administrează un birou în cadrul centrului de asistenţă BOK din Budapesta, administrat de guvern.
În marile centre, zecile de angajaţi voluntari depăşesc cu mult numărul refugiaţilor.
Datele Organizaţiei Naţiunilor Unite estimează că peste 620.000 de refugiaţi ucraineni au trecut în Ungaria de la invazia din 24 februarie.
Însă, potrivit datelor oficiale ungare, doar aproximativ 20.000 de persoane au solicitat "protecţie temporară", care le oferă acces la sistemele locale de sănătate şi de asigurări sociale.
În zilele de după invazie, Orban a descris Ungaria ca fiind "un bun prieten al Ucrainei" şi a declarat că guvernul său îi va ajuta pe ucraineni - contrar poziţiei sale obişnuite împotriva refugiaţilor, care a făcut ca ţara să respingă solicitanţii de azil, majoritatea din Orientul Mijlociu şi Africa.
În acelaşi timp, Orban, care a căutat legături strânse cu Vladimir Putin în ultimii ani, a evitat să-l numească pe liderul rus ca fiind responsabil pentru război.
Orban a trimis ajutoare Ucrainei, dar a refuzat să trimită arme, spunând că acest lucru ar putea atrage Ungaria în conflict.
Se crede că această abordare "stay out" i-a adus al patrulea mandat consecutiv în funcţie, obţinând o nouă victorie convingătoare luna trecută.
Poziţia sa nu i-a adus laude în rândul conducerii de la Kiev.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a transmis lui Orban, într-un mesaj video din martie, că "odată pentru totdeauna, ar trebui să decizi cu cine eşti".
În timpul discursului său de victorie în ziua alegerilor din 3 aprilie, Orban l-a numit pe Zelenski un adversar, ceea ce a fost întâmpinat cu urale de către susţinătorii săi.
Cel mai recent, Orban a declarat că nu ar putea susţine un embargo petrolier al UE, invocând dependenţa Ungariei de importurile ruseşti.
''Ucrainenii se simt inconfortabil aici", spune Ania Elina, o profesoară de dans şi coregrafie din Kiev care a sosit în Ungaria la începutul lunii martie.
"Problema este că Orban este pro-rus şi toată lumea dintre refugiaţi continuă să vorbească despre asta", a adăugat tânăra de 25 de ani, al cărui frate a lucrat în Ungaria timp de trei ani, dar care acum vrea şi el să plece.

- Sistemul de azil "demolat" -

O parte din această animozitate îşi are rădăcinile în istoria recentă a celor două ţări.
În ultimii ani, Budapesta s-a plâns de ceea ce consideră a fi o discriminare a unei mari minorităţi maghiare din vestul Ucrainei, care o descurajează să-şi vorbească limba.
De la invazie, relatările pro-ruseşti care relativizează agresiunea Moscovei au fost, de asemenea, proeminente în mass-media publică ungară, puternic pro-Orban.
"Sunt milioane de oameni (în Ungaria) care se uită la canalele de televiziune sau citesc ştiri care urmează de fapt linia Kremlinului", a declarat pentru AFP Patrik Szicherle, un analist.
Într-un sondaj realizat luna trecută, compania de cercetare de piaţă Ipsos a constatat că 67% dintre unguri sunt de acord că "problemele Ucrainei nu sunt treaba noastră şi că nu ar trebui să ne amestecăm".
Procentul a fost unul dintre cele mai ridicate din cele 27 de ţări intervievate şi cu mult peste media de 39%.
Spre deosebire de Polonia sau Republica Cehă, aflate în apropiere, în Ungaria nu au avut loc mitinguri mari de solidaritate împotriva invaziei Rusiei.
Problema pentru refugiaţii ucraineni este, de asemenea, instituţională.
Ungaria şi-a "demolat" sistemul de azil în ultimii ani, ceea ce îngreunează integrarea ucrainenilor, potrivit lui Aniko Bakonyi de la Comitetul Helsinki din Ungaria, un grup pentru drepturile refugiaţilor.
Din 2015, au fost construite garduri la graniţele sudice ale Ungariei, iar taberele de refugiaţi au fost închise.
De asemenea, poliţia este obligată prin lege să "respingă" fizic migranţii peste graniţe, în timp ce, din 2020, solicitanţii de azil pot depune cererile doar la ambasadele din străinătate.
"Deschiderea frontierei cu Ucraina şi ajutorul umanitar este calea corectă, dar refugiaţii trebuie să vadă o perspectivă şi un sistem holistic de servicii pentru a se integra într-un nou cămin", a spus Bakonyi. (sursa Agerpres)

Grupul ucrainean Kalush Orchestra, care a câştigat concursul Eurovision, a vândut trofeul, duminică, 29 mai 2022, la licitaţie, banii urmând să fie donaţi armatei ucrainene. Trofeul Eurovision a fost adjudecat, la licitaţia desfăşurată pe Instagram, pentru suma de 900.000 de dolari.
Cântăreţii ucraineni au mai anunţat că vor face un turneu în Europa pentru a strânge fonduri pentru Ucraina. Kalush Orchestra a câştigat concursul Eurovision, pe 15 mai, cu piesa „Stefania". A fost primul eveniment cultural major la care au participat ucrainenii de la începutul războiului, în februarie. Numeroşi spectatori au fluturat steagul naţional în timpul evenimentului.

Premierul ungar Viktor Orban a declarat marţi, 24 mai 2022, o a doua stare de urgenţă, de data aceasta susţinând că este necesar pentru a face faţă consecinţelor războiului din Ucraina, în condiţiile în care prima stare de urgenţă privind pandemia de coronavirus urma să expire marţea viitoare, potrivit AFP.
"Lumea se află în pragul unei crize economice. Ungaria trebuie să rămână în afara acestui război şi să protejeze securitatea financiară a familiilor sale", a declarat liderul naţionalist pe Facebook.
"Acest lucru necesită spaţiu de manevră şi acţiuni imediate. Guvernul, exercitându-şi dreptul prevăzut de Legea fundamentală, declară starea de urgenţă din cauza războiului începând cu miezul nopţii", a adăugat el.
Cu puţin timp înainte de acest anunţ, parlamentul nou învestit în funcţie a modificat Constituţia pentru a permite o astfel de măsură "din cauza conflictului". Partidul Fidesz al lui Viktor Orban are o majoritate de două treimi în parlament. Primele decizii luate în acest nou cadru legal vor fi anunţate miercuri, potrivit lui Viktor Orban.
ONG-ul pentru libertăţi civile TASZ a denunţat o "stare de urgenţă devenită permanentă", reamintind că aceasta a fost deja introdusă în Ungaria în cadrul luptei împotriva pandemiei de coronavirus. Acesta urma să expire la 31 mai. Aceasta îi oferă lui Viktor Orban "o marjă de manevră mai mare decât de obicei", permiţându-i să "restrângă sau să suspende pur şi simplu drepturile fundamentale ale tuturor", denunţă ONG-ul, care regretă marginalizarea parlamentului în Ungaria.
Aflat la putere fără întrerupere de 12 ani, Orban, cel mai în vârstă lider european, este acuzat în mod regulat de partenerii săi occidentali de abuz de putere în ţara sa, membră a Uniunii Europene (UE) şi a NATO.

Danemarca s-a angajat să furnizeze Ucrainei sisteme de apărare de pe coastă cu rachete antinavă Harpoon astfel încât ţara să încerce să respingă blocada impusă de marina rusă în portul Odesa. Infrastructura portuară din Odesa este vitală pentru exporturile de cereale din Ucraina, a anunţat luni şeful Pentagonului, Lloyd Austin, scrie AFP citat de News.ro.
Douăzeci de ţări s-au angajat să furnizeze arme Ucrainei pentru a face faţă forţelor ruse la a doua întâlnire a "Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei", a anunţat secretarul de stat american al Apărării, Lloyd Austin.
"Întâlnirea de astăzi s-a derulat bine", a declarat el. "Multe ţări vor dona muniţie pentru artilerie, sisteme de apărare de coastă, tancuri şi alte vehicule blindate care sunt indispensabile" pentru armata de la Kiev, a adăugat el.
Printre materialele care vor fi livrate Ucrainei, Danemarca s-a angajat să trimită în special un sistem de rachete antinavă Harpoon, unul dintre cele mai sofisticate care fac parte din marina ţărilor occidentale.
Harpoon este de obicei lansat de la bordul navelor de război, avioanelor de luptă sau submarinelor, dar Danemarca este singura ţară care a achiziţionat la finalul anilor '90 o versiune modificată a acestui lansator de rachete care este instalat pe un camion şi devine astfel o baterie de apărare de coastă.
Modelul achiziţionat de Danemarca este Harpoon Block 1, deci o variantă mai veche a rachetei care acum a ajuns la a treia generaţie (Block 3).
Modelul de Harpoon danez are o rază de acţiune de circa 140 de kilometri şi o viteză de croazieră de circa 860km/h, zburând destul de jos, la câţiva metri deasupra suprafeţei apei.

La Galaţi s-au descărcat primele trei camioane cu porumb pentru export din Ucraina care au ajuns în silozul cu o capacitate de peste 25.000 tone deţinut de grupul TTS (Transport Trade Services) SA  în Galaţi. Acestea fac parte dintr-un prim convoi de 23 camioane, dintre care alte şapte se află deja în vama Giurgiuleşti. Ulterior, produsele agricole de export din Ucraina ajunse în silozul TTS, vor fi transbordate pe nave maritime prin terminalul portuar TTS din Galaţi.
Grupul TTS este cel mai mare transportator pe Dunăre şi a făcut o nouă rută logistică destinată exportului de produse agricole ucrainene pe trasee combinate terestru, fluvial şi maritim, pentru a transporta mai rapid marfa şi a evita posibilele blocaje de pe rutele tradiţionale.
"Noua rută este unul dintre rezultatele implicării grupului TTS în procesul de reconfigurare a lanţurilor logistice de transport pentru exporturile şi importurile ucrainene cauzat de imposibilitatea utilizării de către Ucraina a porturilor sale maritime, blocate din cauza războiului. În acest context, pe lângă rutele logistice combinate cu transport terestru până la Galaţi şi transport fluvial pe Dunăre până la Constanţa, soluţii mai rapide de înlocuire a traseelor logistice tradiţionale s-au dovedit a fi traseele pornind din porturile ucrainene la Dunăre, Reni şi Izmail", a spus Petru Ştefănuţ, director general TTS Group, citat de Ziarul Financiar.
Primele rute alternative operaţionalizate de către grupul TTS de la începutul războiului din Ucraina au fost rutele Reni/Izmail – Dunăre – Canalul Dunăre Marea Neagră – Constanţa, prin care, începând din 16 martie grupul TTS a transportat şi operat peste 200.000 tone de mărfuri minerale şi agricole, reprezentând exporturi şi importuri ucrainene, potrivit reprezentanţilor companiei.
Alte peste 100.000 tone exporturi ucrainene au fost expediate pe cale ferată de către grupul TTS, în principal prin subsidiara sa din Ungaria, dar şi prin punctele de frontieră dintre Ucraina şi România. Pe segmentul terestru, marfa va fi transportată din Ucraina până în terminalul portuar TTS din Galaţi, pentru început cu mijloace auto.
După ce CFR Infrastructură va reabilita porţiunea de cale ferată cu ecartament larg, în lungime de 4 km, care face legătura între Giugiuleşti şi terminal, exporturile de produse agricole ucrainene vor putea fi transportate direct pe cale ferată până în portul Galaţi.
Grupul TTS deţine cea mai mare flotă fluvială din bazinul dunărean, formată din unităţi fluviale cu o capacitate de peste 800 mii tone, macarale plutitoare, precum şi terminale portuare proprii în Constanţa şi în 7 porturi fluviale dunărene.

Silozul a fost proiectat de Anghel Saligny şi este monument istoric

Silozul din Port Docuri Galaţi a fost achiziţionat de TTS Porturi Fluviale S.R.L. la sfârşitul anului 2006 şi are o capacitate totală de 25.000 tone (baza grâu), având multiple facilităţi. Silozul a fost proiectat de Anghel Saligny şi construit în perioada 1884-1891 fiind înscris în lista monumentelor istorice din România.
Construcţia este din cărămidă, iar cele 336 de celule dispuse în forma de fagure sunt construite din plăci de beton armat. Celulele au capacităţi diferite de 50 to, 60 to, 90 to si 100 to şi permit depozitarea mai multor tipuri de produse agricole în acelaşi timp.
Siloz Port Docuri Galaţi are posibilitate de stocare şi tranzit din vagoane de tip cale larga, în vagoane de tip cale normala, iar operaţiunile de încărcare/descărcare nave/barje/şlepuri se desfăşoară în danele 31 şi 32 din Port Docuri Galaţi unde pot fi operate nave de până la 7000 to în funcţie de cotele apelor Dunării.

Miercuri, 11 mai, Forțele Navale Române au fost sesizate cu privire la existența unei epave aeriene (dronă) care plutea în derivă în apele teritoriale ale României, într-o zonă situată între Sulina și Sfântu Gheorghe, la aproximativ două mile marine de țărm.

Epava dronei a fost recuperată de o navă a Forțelor Navale, fiind preluată ulterior de Forțele Aeriene Române pentru derularea procedurilor legale de identificare a epavei și cercetarea împrejurărilor în care aceasta a ajuns în apele teritoriale ale României.

Din primele date a rezultat că epava, care poartă însemnele Forțelor Navale ale Ucrainei, nu avea armament și muniție la bord.

Din coroborarea datelor de trafic aerian din regiunea Mării Negre, aparatul de zbor s-a prăbușit în spațiul aerian ucrainean, cel mai probabil în cursul acțiunilor desfășurate în perioada 7-8 mai. Epava a fost ulterior purtată de curenți către apele teritoriale ale României, unde a fost reperată în data de 11 mai.

La acest moment, sunt desfășurate procedurile legale de notificare a autorităților ucrainene cu privire la această situație, informează astăzi, 23 mai 2022, Biroul de presă al MApN. *sursa foto: arhivă

Costul tratamentului vital pentru copiii care suferă de malnutriţie severă urmează să crească cu 16% din cauza invaziei Rusiei în Ucraina şi a perturbărilor provocate de pandemia de COVID-19 la nivelul lanţurilor de aprovizionare, avertizează Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) , informează Reuters.
Materia primă pentru alimentele terapeutice gata de utilizare (RUTF) s-a scumpit în contextul crizei alimentare globale declanşate de război şi de pandemie, a precizat UNICEF.
În lipsa unei finanţări suplimentare în următoarele şase luni, alţi 600.000 de copii nu vor avea acces la tratamentul esenţial, care constă într-o pastă cu o valoare energetică ridicată, preparată din ingrediente precum alune, ulei, zahăr şi substanţe nutritive.
UNICEF a precizat că o cutie cu nutrienţi specializaţi care conţine 150 de pachete - suficiente pentru 6 până la 8 săptămâni pentru a reda starea de sănătate unui copil cu malnutriţie severă - costa în medie 41 de dolari înainte de majorarea cu 16% a preţurilor. Va fi nevoie de 25 de milioane de dolari pentru a acoperi costurile suplimentare, a precizat agenţia.
Alături de presiunea extinsă asupra securităţii alimentare, care include schimbările climatice, majorarea preţurilor ar putea duce la niveluri ''catastrofale" de malnutriţie severă, a avertizat UNICEF într-un comunicat.
''Omenirea devine rapid un posibil butoi cu pulbere pentru decese infantile prevenibile şi pentru suferinţele provocate copiilor în urma risipei'', a afirmat directoarea executivă a UNICEF, Catherine Russell.
Emacierea severă (copiii sunt prea slabi raportat la înălţimea lor) afectează 13,6 milioane de copii cu vârste sub cinci ani şi provoacă unu până la cinci decese în această grupă de vârstă.
Chiar şi înaintea războiului şi a pandemiei, doi din trei copii nu aveau acces la alimentaţie terapeutică necesară pentru a le salva vieţile, a precizat UNICEF. (sursa Agerpres)

Peste 70 de nave ucrainene încărcate cu marfă, în special cereale, aşteaptă să intre în Portul Sulina, la controlul de frontieră. Verificările se fac în doar trei puncte de acostare, prea puţine pentru fluxul de nave ajunse în port, ceea ce duce la întârzieri şi blocaje, notează tomisnews.ro.

Ciprian Cotigă, reprezentant al Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos Galaţi, a declarat pentru Digi24 că problema e că porturile sunt dimensionate pentru o anumită şarjă de marfă şi că nu se poate trece deodată de la 3-4 nave la 70-80.

„Sunt de aproape cinci ori mai multe nave decât în condiţii normale. Principala încărcătură o reprezintă cerealele, dar ele transportă şi tancuri sau motorină. Problema e că toate porturile sunt dimensionate pentru o anumită şarjă de marfă, nu putem deodată trece de la 3-4 nave la 70-80 de nave. Se creează priorităţi, dar acesta e nivelul pentru verificări, număr de piloţi, puterea de operare a porturilor. Cauza situaţiei e conflictul din Ucraina”, a explicat Ciprian Cotiga.

Până la izbucnirea războiului, prin portul Sulina treceau zilnic 2-3 nave la controlul de frontieră. Acum, timpii de aşteptare sunt şi de câteva zile. După controlul de la Sulina, navele îşi continuă drumul spre porturile Giurgiuleşti sau Ismail, dar şi danele lor sunt aglomerate, ceea ce amplifică blocajele.

Potrivit legislaţiei, din Marea Neagră până în porturile dunărene, navele maritime trebuie conduse de personal al Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos Galaţi. Instituţia spune că are personal, dar că acesta este dimensionat la condiţiile de dinainte de război, scrie digi24.ro. *sursa foto: tomisnews.ro

Guvernul a aprobat scoaterea din rezervele de stat şi acordarea imediată ca ajutoare umanitare de urgenţă a sute de saltele, pături, saci de dormit, cearşafuri şi perne pentru ajutorarea refugiaţilor din judeţele Galaţi, Neamţ, Vaslui, Bucureşti şi alte judeţe. Produsele, în valoare de 1,5 milioane de lei, au fost alocate prefecturilor.
„Guvernul a aprobat hotărârea privind scoaterea din rezervele de stat a unor cantităţi de produse şi acordarea lor ca ajutoare umanitare interne de urgenţă cu titlu gratuit Instituţiei Prefectului din municipiul Bucureşti şi din judeţele Galaţi, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui”, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, la finalul şedinţei Executivului.
„Toate aceste produse sunt necesare pentru a pregăti şi dota taberele mobile care să poată fi folosite în adăpostirea refugiaţilor din Ucraina. Valoarea totală a acestor forme de sprijin se ridică la 1,5 milioane lei fără TVA”, a precizat Cărbunaru.
Pentru Galaţi, au fost scose următoarele produse: 500 de saltele de pat, 500 de paturi, 500 de pături, 1.000 de cearşafuri de pat, 500 de perne, 1.000 de feţe de perne şi 500 de saci de dormit, în valoare totală de peste 470.000 lei.
După încetarea conflictului din Ucraina, produsele preluate, după dezinfectare sau decontaminare, rămân la dispoziţia Instituţiei Prefectului şi urmează a fi folosite pentru protecţia populaţiei afectate, în cazul apariţiei altor situaţii de urgenţă pe raza judeţelui ori în proximitatea acestora, cu menţinerea destinaţiei produselor acordate ca ajutor umanitar intern de urgenţă, cu titlu gratuit, din rezervele de stat.

Juriul din România a acordat punctaj maxim Republicii Moldova, la Eurovision, iar reprezentanţii televiziunii publice solicită explicaţii organizatorilor privind înlocuirea notelor cu "un 'substitut' calculat într-un mod netransparent".

TVR face publice, într-un comunicat transmis Agerpres, componenţa juriului României pentru Eurovision şi notele acordate fiecărei ţări. Juriul României la Eurovision a fost format din: Sanda Ladoşi, Luminiţa Anghel, Ovi Jacobsen, Liviu Elekeş şi Mihai Pocorschi. Punctajul acordat de juriul României concurenţilor din finala Eurovision 2022 a fost următorul: Moldova - 12 puncte, Grecia - 10 puncte, Polonia - 8 puncte, Olanda - 7 puncte, Azerbaidjan - 6 puncte, Australia - 5 puncte, Italia - 4 puncte, Spania - 3 puncte, Finlanda - 2 puncte şi Lituania - un punct.

TVR subliniază că prezentatoarei Eda Marcus nu i-a fost permisă comunicarea, în direct, a rezultatelor jurizării României, de către European Broadcasting Union (EBU). VEZI VIDEO AICI: https://www.instagram.com/reel/Cdl5xyRoF2C/?utm_source=ig_web_copy_link

Votul juriului României a fost anulat de către EBU.

"Reiterăm faptul că TVR a solicitat organizatorilor ESC să ne furnizeze, în mod oficial, motivele concrete pentru care au înlocuit punctajul juriului din România cu un 'substitut' calculat într-un mod netransparent. În funcţie de răspunsul care ne va fi trimis, TVR îşi rezervă dreptul de a lua măsuri pentru corectarea situaţiei create", arată reprezentanţii televiziunii publice.

Ucraina, reprezentată de Kalush Orchestra, a câştigat Eurovision 2022 cu piesa "Stefania", în urma finalei ce a avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică la Sala Pala Olimpico din Torino. România - reprezentată de wrs, cu melodia "Llamame" - s-a clasat pe locul 18. (sursa Agerpres)