La Nyon a avut loc luni după-amiază tragerea la sorţi pentru fazele superioare din UEFA Futsal Champions League. Aşa cum v-am mai informat, România va fi reprezentată pentru al doilea an consecutiv de United Galaţi. „Tigrii” conduşi de Florin Ignat ajutat de Viorel Cojoc şi Alexandru Tănăsilă au fost repartizaţi în grupa a 6-a alături de: Uragan Ivano Frankivsk - Ucraina, Liqeni - Kosovo şi Araz Naxcivan - Azerbaidjan, ultimele două echipe calificate din turul preliminar.

„O grupă foarte echilibrată în opinia mea, orice echipă se poate califica mai departe. Mai avem însă timp până atunci, acum ne focusăm pe campionatul intern care debutează duminică acasă cu Clujul, un prilej bun pentru noi să pregătim cum trebuie duelul cu Autobergamo de la Deva”, ne-a declarat antrenorul-jucător Florin Ignat. Turneul se va disputa în Ucraina în perioada 26-31 octombrie.

Sursa foto: Facebook - United

Publicat în Sport

Peste 20.000 de mijloace de transport cu aproximativ 46.000 de persoane la bord au trecut Dunărea cu bacul între România şi Ucraina, în primele zece luni de la darea în folosinţă a punctului de frontieră din oraşul tulcean Isaccea, se arată într-o adresă remisă de Garda de Coastă la solicitarea Agerpres.
Majoritatea persoanelor care au folosit acest punct de frontieră, 40.853, sunt cetăţeni non-europeni, iar situaţia se explică prin faptul că astfel ucrainenii scurtează timpul de deplasare pentru a ajunge în destinaţiile dorite.
"Pentru populaţia din zonă, acest punct este o deschidere spre noi posibilităţi, nu doar cu România. Se scurtează nişte distanţe spre zona balcanică, spre destinaţii de vacanţă. Ca să ajungi în România, înainte trebuia să treci prin Republica Moldova. Acum se cere şi un pod", a declarat preşedintele Asociaţiei de dezvoltare durabilă şi integrare europeană Euroregiunea Dunărea de Jos din Ismail, Ucraina, Igor Babaian.
El a mai spus că operaţionalizarea acestui punct de trecere a frontierei a dus şi la creşterea preţurilor la terenurile din apropiere.
"În zona Orlovka, cresc preţurile la terenuri, la case, ceea ce înseamnă că există cereri. Este o perioadă scurtă de la deschiderea bacului şi cred că vor fi şi benzinării şi duty-free-uri", a menţionat Babaian.
Potrivit Gărzii de Coastă, din cei 46.125 de cetăţeni care au trecut prin acest punct vamal în perioada 12 august 2020-16 iunie 2021, 5.272 sunt cetăţeni europeni, iar din cele 20.006 mijloace de transport, 13.516 au fost camioane, 4.566 - autoturisme, 1.342 - microbuze, 406 - autocare, 172 de motociclete şi 4 biciclete.
"Pe data de 16 august 2020, punctul de frontieră Isaccea a fost tranzitat de trei persoane cu trei camioane, iar pe data de 16 iunie 2021, punctul de trecere a fost tranzitat de 1.860 de persoane, dintre care 53 cetăţeni europeni, şi 358 de mijloace de transport. Dintre acestea, 239 au fost autoturisme, 72 au fost camioane, 28 microbuze, 18 autocare şi o motocicletă", se specifică în adresa semnată de directorul Gărzii de Coastă, comisarul şef Laurenţiu Cristian Cicu.
Valorile de trafic au crescut în primele zece luni de funcţionare a trecerii Ro-Ro de la Isaccea şi pe fondul relaxării restricţiilor impuse de criza sanitară.
Românii care doresc să treacă frontiera în Ucraina trebuie să aibă un test Covid-19 cu rezultat negativ sau test antigen rapid cu rezultat negativ sau certificatul de vaccinare completă în limba engleză, paşaport biometric sau paşaport simplu cu viză de intrare pe teritoriul Ucrainei, iar dacă deplasarea se va efectua cu autoturismul, şoferul va prezenta documentul de proprietate al acestuia sau împuternicirea primită din partea proprietarului.
Datele furnizate de Garda de Coastă arată că taxa de trecere bac este de un euro de persoană şi de 15 euro, de autoturism, iar la intrarea pe teritoriul Ucrainei orice persoană este obligată să plătească o asigurare medicală de şase euro.
Realizarea trecerii Dunării cu bacul între Isaccea, judeţul Tulcea, România, şi Orlovka, regiunea Odessa, Ucraina, a fost unul dintre obiectivele înfiinţării structurii de cooperare transfrontalieră Dunărea de Jos, care include unităţi administrativ-teritoriale din Ucraina, România şi Republica Moldova.
În anul 2011, autorităţile estimau că în prima etapă a funcţionării acestui terminal, volumul total al traficului pe un an va fi de 9.500 de camioane, 9.500 de autoturisme, 610 autobuze şi 24.000 de pasageri.
A doua etapă a acestui proiect viza lansarea unei linii de trafic pentru pasageri cu o navă rapidă, durata unei călătorii între Ismail, oraş ucrainean, şi Tulcea, oraş românesc, fiind estimată la 30 de minute.

Publicat în Regional

Camera Deputaţilor a ratificat, săptămâna trecută, Acordul între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul tehnico-militar, aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi semnat la Bucureşti în luna septembrie 2020. Acesta vine ca urmare a schimbărilor intervenite în contextul regional de securitate din ultimii ani.

”Acordul vizează, printre altele, cooperarea în achiziţiile de armament şi de tehnică militară în cadrul proiectelor comune de apărare, reparaţia şi modernizarea armamentului şi tehnicii militare sau vânzarea de licenţe de producţie a armamentului şi tehnicii militare şi nu contravine nici legislaţiei româneşti, şi nici obligaţiilor şi angajamentelor internaţionale ale României. Acest Tratat a avut rolul iniţial de a da posibilitatea României să cumpere piese de schimb pentru tehnica militară de origine sovietică, aflată atunci în dotarea Armatei. Dar asta s-a întâmplat mult înainte de intrarea României în NATO şi mult înainte ca acţiunile Federaţiei Ruse să ameninţe stabilitatea la Marea Neagră. Acum situaţia s-a schimbat. Prin acest tratat, România devine furnizor de  echipament militar pentru Ucraina. Nu este un tratat militar, ci unul comercial, care dă posibilitatea capacităţilor de producţie româneşti să exporte echipamente militare în Ucraina. Trebuie spus că acest acord nu blochează, nu exclude şi, mai ales, nu eludează procesul de negocieri bilaterale dintre cele două ţări în privinţa statutului minorităţii româneşti din Ucraina. Aşteptările României sunt bine înţelese la Kiev şi partenerii noştri cunosc faptul că România nu va renunţa la protecţia drepturilor românilor, indiferent de ce alte acorduri bilaterale vom semna”, a explicat deputatul USR, Bogdan Rodeanu.

”Proiectul de lege de ratificare a acestui Acord, al cărui raportor am fost în Comisia pentru Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor, consolidează profilul României ca stat promotor al stabilităţii regionale şi se circumscrie obiectivului politicii de apărare şi de dezvoltare a relaţiilor de cooperare în plan bilateral şi regional. Interesul României este de a susţine parcursul şi integrarea euro-atlantica a Ucrainei, prin dezvoltarea unui parteneriat funcţional, acceptat şi sprijinit şi de statele din flancul estic al NATO, pentru obţinerea stabilităţii prin întărirea capacităţii de apărare a partenerilor NATO de la Marea Neagră”, a mai declarat Bogdan Rodeanu.

Obiectivul general de securitate la Marea Neagră a fost asumat şi în cadrul Summitului Formatului Bucureşti găzduit de preşedintele României, Klaus Iohannis, alături de Andrzej Duda, preşedintele Poloniei, şi la care au participat şi Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO şi Joe Biden, preşedintele Statelor Unite ale Americii.

Publicat în Politica

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că săptămâna viitoare va fi convocată o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării pentru a discuta despre situaţia din zona Mării Negre. "Voi convoca pe săptămâna viitoare o şedinţă a CSAT dedicată special acestei zone de tensiune din Marea Neagră şi acumulării de trupe pe graniţa de est a Ucrainei. Nu vreau să intru în foarte multe detalii de tip militar, dar vreau să îi asigur pe români că noi suntem pe fază", a declarat joi şeful statului.

El a catalogat situaţia din zonă "îngrijorătoare". "Au apărut tensiuni în regiunea Mării Negre cu accent special pe zona de graniţă de est a Ucrainei. Noi urmărim cu foarte mare atenţie aceste lucruri. Să nu îşi imagineze cineva că noi stăm şi aşteptăm informaţii de la alţii. Noi dăm informaţii altora, fiindcă avem servicii foarte performante pe această zonă. Am avut mai multe discuţii cu ministrul Apărării şi cu alţi conducători de servicii specializate, cunoaştem foarte bine situaţia din teren şi tensiunile care se creează acolo ne preocupă foarte mult. Suntem extrem de îngrijoraţi. Însă situaţia este una care trebuie extrem de atent evaluată, nu doar militar şi securitar, ci şi diplomatic. Şi acest lucru îl facem", a precizat preşedintele Klaus Iohannis citat de Agerpres.

Publicat în National

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a traversat marţi noul pod care leagă Rusia de Crimeea la volanul unui camion portocaliu, inaugurând astfel tronsonul rutier al acestui pod cu o mare încărcătură simbolică pentru Kremlin, potrivit imaginilor difuzate în direct de televiziunea rusă, informează France Presse citată de AGERPRES.
”Să mergem!”(”Poehali!”, în rusă) a spus Putin înainte de a se aşeza la volanul unui camion greu de fabricaţie rusă, Kamaz, reluând o frază celebră atribuită primului om în spaţiu, cosmonautul sovietic Iuri Gagarin, potrivit dpa şi agenţiilor de presă ruse. Urmat de zeci de camioane, preşedintele rus - în blugi şi cu o geacă neagră - s-a instalat la volanul camionului, a tras frâna de mână şi a pornit pe ”Podul Crimeea”, cu o lungime de 19 km, care leagă Peninsula Taman (sudul Rusiei) de peninsula ucraineană Kerci, în Crimeea, anexată de Moscova în martie 2014.

Potrivit DPA, convoiul condus de Putin era format din aproximativ 35 de camioane, inclusiv autobasculante, macarale şi cisterne pentru ciment. În camion, alături de preşedintele rus s-au aflat directorul întreprinderii care a construit podul Aleksandr Ostrovski, potrivit agenţiilor de presă ruse. Podul, care traversează strâmtoarea Kerci, un braţ de mare între Marea Azov şi Marea Neagră, va diminua izolarea Crimeii. Preşedintele rus a calificat inaugurarea acestui pod ce leagă Crimeea de Rusia continentală drept un 'eveniment istoric' şi a promis proiecte de infrastructură similare în întreaga ţară. El şi-a exprimat încrederea că secţiunea feroviară a podului peste strâmtoarea Kerci va fi finalizată în aproximativ un an. ”Vom continua să lucrăm la proiecte de acest tip în întreaga ţară”, a asigurat şeful statului rus, citat de TASS. ”Vom construi noi drumuri, noi poduri, noi aeroporturi şi porturi. Noi ne vom face o viaţă mai bună”, a adăugat el.

Acuzaţii de partea cealaltă a graniţei

Totuşi, în plan internaţional, ”Podul Crimeea” (foto jos) a stârnit reacţii instante. Premierul ucrainean Volodimir Groisman, a acuzat marţi Moscova că a ”încălcat dreptul internaţional” inaugurând noul pod ce leagă Crimeea - peninsulă ucraineană anexată de Moscova acum patru ani - de Rusia continentală, într-un interviu acordat France Presse, citat de AGERPRES.
”Ocupantul rus continuă să încalce dreptul internaţional”, a afirmat el. ”Rusia va plăti scump pentru aceasta. Nu este vorba de bani, ci de justiţie pentru care luptăm şi care va triumfa” în cele din urmă, a spus în continuare şeful guvernului ucrainean. ”Rusia se simte nepedepsită şi crede că totul îi este permis. Dar aceasta nu va dura la nesfârşit. Va veni timpul şi ea va plăti pentru tot”, a mai spus Groisman.

Construit peste strâmtoarea Kerci, care leagă Marea Neagră şi Marea Azov, acest pod împiedică accesul navelor ucrainene în porturile ucrainene şi ''ameninţă mediul înconjurător'', a acuzat el.

pod crimeea

 

Publicat în Mapamond
Marți, 01 Septembrie 2015 00:00

Fitch a retrogradat Ucraina

Agenţia de evaluare Fitch a coborât ratingul de ţară al Ucrainei, precizând că potrivit criteriilor sale acordul de restructurare a datoriilor convenit cu creditorii privaţi reprezintă o intrarea parţială în incapacitate de plată, deoarece antrenează pierderi importante pentru creditori, transmite AFP.

Fitch a redus, cu o treaptă, ratingul pentru datoriile pe termen lung în valută ale Ucrainei, de la 'CC' până la 'C', cu o singură treaptă deasupra nivelul de intrare în incapacitate de plată. Fitch precizează că ratingul Ucrainei va fi clasat drept 'RD' (restricted default — intrare restricţionată în incapacitate de plată) în momentul în care acordul de restructurare a datoriei convenit cu creditorii va fi finalizat.

După cinci luni de negocieri cu un grep de creditori privaţi, guvernul de la Kiev a anunţat joi că a ajuns la un acord care prevede ştergerea cu 20% a valorii unor obligaţiuni în valoare de aproximativ 19 miliarde de dolari deţinute de aceşti creditori privaţi, precum şi o prelungire cu patru ani a duratei de rambursare a sumelor restante.

Graţie acestui acord, autorităţile ucrainene vor putea economisi 11,1 miliarde de dolari pe o perioadă de patru ani. O restructurare a datoriei Ucrainei a fost cerută în cadrul planului de ajutor în valoare de 40 de miliarde de dolari acordat Ucrainei de aliaţii săi occidentali, în frunte cu Fondul Monetar Internaţional.

Publicat în Mapamond