Peste 70% dintre români cred că NATO va apăra România, în contextul creşterii riscului producerii unui război în Ucraina, potrivit unui sondaj INSCOP Research.
Întrebaţi dacă NATO va apăra sau nu România, în contextul creşterii riscului producerii unui război în Ucraina, 70,3% dintre români au răspuns afirmativ, în timp ce 20,3% au răspuns negativ, iar 9,4% nu ştiu sau nu au răspuns.
Cu privire la apartenenţa la NATO, 76,2% dintre respondenţi consideră că România nu trebuie să iasă din Alianţa Nord-Atlantică, în timp ce 18,7% susţin contrariul. Ponderea non-răspunsurilor este de 5,1%.
Cercetarea sociologică mai relevă că 74,7% dintre cei intervievaţi (faţă de 68,1% - în septembrie 2021, 73,8% - în iunie 2021 şi 75,4% - în martie 2021) îşi exprimă acordul faţă de afirmaţia "existenţa unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea ţării în cazul unei agresiuni externe", 20,6% îşi exprimă dezacordul (faţă de 24,9% - în septembrie 2021, 20,3% - în iunie 2021 şi 20% - în martie 2021), iar 4,7% nu ştiu sau nu au răspuns la această întrebare.
De asemenea, 72,6% dintre respondenţi consideră că Uniunea Europeană ar trebui să înfiinţeze propria armată pentru apărarea statelor membre, 20,8% cred contrariul, iar 6,5% nu ştiu sau nu au răspuns.
În opinia a 77% dintre intervievaţi, Vestul (adică UE, SUA, NATO) este direcţia înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianţelor politice şi militare. 10,4% consideră că România ar trebui să se îndrepte către Est (adică Rusia, China). Ponderea non-răspunsurilor este de 12,6%.
În viitor, Europa şi Occidentul vor fi mai puternici în opinia a 63,9% dintre respondenţi, în timp ce 27% cred contrariul, iar 9,1% nu ştiu sau nu au răspuns.
Dintre ţările şi organizaţiile enumerate, românii au cel mai ridicat nivel de încredere în NATO (60,6% faţă de 47,1% - în septembrie 2021, 59,3% - în iunie 2021 şi 49,4% - în martie 2021). 55,9% dintre români au încredere multă şi foarte multă în Uniunea Europeană (faţă de 42,5% - în septembrie 2021, 55% - în iunie 2021 şi 51,6% - în martie 2021) şi 51,8% au încredere multă şi foarte multă în Germania (faţă de 45,8% - în septembrie 2021, 49,2% - în iunie 2021 şi 57,6% - în martie 2021). Dintre cei intervievaţi, 50% declară că au încredere multă şi foarte în Statele Unite ale Americii (faţă de 40,3% - în septembrie 2021, 47,8% - în iunie 2021 şi 47,2% - în martie 2021). Franţa beneficiază de încredere multă şi foarte multă din partea a 38,5% dintre respondenţi. Încrederea în Rusia şi China se situează sub 20%. Astfel, 18% dintre români declară că au încredere în Rusia (faţă de 16,2% - în septembrie 2021, 17,9% - în iunie 2021 şi 16% - în martie 2021) şi 17,2% în China (faţă de 13,5% în septembrie 2021, 16,8% - în iunie 2021 şi 19% - în martie 2021).
Conform sondajului, 34,4% dintre cei intervievaţi declară că au încredere multă şi foarte multă în preşedintele SUA, Joe Biden, 33,1% - în preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, 24,8% - în preşedintele Franţei, Emanuel Macron, 23,3% - în preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, iar 19,3% în premierul Ungariei, Viktor Orban.
"Observăm cum evenimentele din ultimul trimestru, exacerbarea mediatică a probabilităţii unei intervenţii militare ruse în Ucraina, precum şi răspunsul ceva mai articulat al unor membri NATO (Franţa, Marea Britanie şi Statele Unite) la aceasta prin declaraţii de sprijin şi furnizarea de echipamente militare către Ucraina au determinat creşterea indicilor de încredere la nivel societal atât în Vest, cât şi în NATO. De asemenea, apariţia unei armate europene pare că are mai mult sens, pe fondul aceleiaşi nevoi de securitate din partea unei autorităţi cât mai omnipotente, pe fondul crizei evidenţiate în media. Aceleaşi motive emoţionale stau la baza recuperării procentelor pierdute în cazul preşedintelui Joe Biden. În cazul preşedintelui Putin, pare că acesta şi-a consolidat imaginea de lider puternic, preponderent în rândul populaţiei tinere, sensibile la canalele social media alternative precum Tik Tok", afirmă Dan Andronache, vicepreşedinte True Story Project (TSP).
Remus Ştefureac, preşedinte al Strategic Thinking Group, arată că riscurile de securitate determinate de perspectiva unei agresiuni a Rusiei împotriva Ucrainei au determinat o creştere a încrederii în NATO şi Uniunea Europeană, comparativ cu situaţia de la finalul anului trecut. "Încheierea crizei politice din România pare să fi contribuit la îmbunătăţirea percepţiei asupra reperelor esenţiale ale lumii euroatlantice în condiţiile în care certurile politice de la finalul anului trecut au afectat grav încrederea în toate reperele interne şi externe care inspirau în mod obişnuit încredere", mai spune Ştefureac.
Sondajul de opinie "Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naţionalist în era dezinformării şi fenomenului ştirilor false" - ediţia a IV-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului Strategic Thinking Group, în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States şi finanţat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.
Cercetarea sociologică, realizată în perioada 11 - 18 ianuarie, este împărţită în şapte capitole, primele două capitole fiind dedicate percepţiei românilor asupra unor elemente ce ţin de securitatea militară a ţării, respectiv opiniei respondenţilor privind direcţia ţării şi a Europei, şi încrederii în ţări şi lideri internaţionali.
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului multistadial stratificat fiind de 1.162 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/ minus 2,9%, la un grad de încredere de 95%. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Bursele europene s-au prăbuşit luni, 24 ianuarie 2022, în timp ce investitorii se pregăteau pentru următoarea reuniune a Rezervei Federale din SUA (Fed) săptămâna aceasta şi urmăreau evoluţiile din Ucraina, pe măsură ce tensiunile cu Rusia escaladează, potrivit CNBC.
Indicele paneuropean Stoxx 600 a scăzut cu 3,6%, atât acţiunile tehnologice, cât şi cele din turism şi agrement scăzând cu câte 5,2%, pe măsură ce toate sectoarele şi bursele majore au trecut în teritoriu negativ.
Pieţele europene au urmat scăderilor din Asia-Pacific, în timp ce investitorii au reacţionat la tensiunile crescute dintre Ucraina şi Rusia şi aşteptau reuniunea de politică monetară a Rezervei Federale din SUA.
Comitetul Federal pentru Piaţa Deschisă urmează să se întrunească marţi şi miercuri pentru a decide asupra următorilor paşi pentru politica monetară a SUA.
Creşterea inflaţiei este o preocupare majoră pentru banca centrală a Statelor Unite, iar investitorii vor asculta cu atenţie pentru a afla cât de îngrijorată este de fapt Fed – preşedintele Jerome Powell urmează să informeze presa miercuri după-amiază, ora locală, după ce FOMC îşi va emite declaraţia.
Între timp, pieţele ar putea fi zdruncinate de îngrijorarea că ar putea exista un conflict militar iminent între Ucraina şi Rusia.
Departamentul de Stat al SUA a recomandat duminică ca toţi cetăţenii americani din Ucraina să părăsească ţara imediat, invocând acumularea extraordinară de armată a Rusiei la graniţă.
Datele de luni au arătat că redresarea economică a zonei euro a continuat să se chinuie în ianuarie, deoarece varianta omicron de Covid-19 a condus la reînnoirea măsurilor de izolare care au afectat activitatea.

Publicat în Economie

Experţii în securitate sunt de părere că Chişinăul trebuie să fie pregătit de o eventuală invazie a armatei ruse în Ucraina, lucru care va afecta nemijlocit Republica Moldova. Această posibilitate a apărut ca urmare a faptului că militarii ruşi au organizat exerciţii şi aplicaţii cu lansatoare de grenade, în regiunea transnistreană, potrivit unui anunţ făcut de Ministerul rus al Apărării. Între timp, autorităţile de la Kiev trag un semnal de alarmă privind noi ameninţări la adresa securităţii Ucrainei venite din stânga Nistrului, transmite Ştiri.md citând TVR Moldova.

Săptămâna trecut, pe site-ul guvernamental de la Moscova a fost publica un articol, în care se spunea că: "Militarii au tras din lansatoare de grenade asupra unor ţinte care imitau infanteria şi vehiculele blindate ale inamicului. Au fost utilizate grenade antitanc RPG-7 şi lansatoare de grenade automate AGS-17. (...) În timpul exerciţiilor, s-a acordat o atenţie deosebită utilizării fortificaţiilor de apărare împotriva atacurilor avioanelor şi elicopterelor unui inamic simulat".

Analiştii spun că aceste exerciţii sunt strâns legate cu tensiunile dintre Rusia şi Ucraina din ultima vreme, care par să fie din ce în ce mai mari.

"Chişinăul trebuie să se pregătească ca, în într-un moment, ar putea să devină teatru de război, pe teritoriul Republicii Moldova. Cel puţin în acea parte care se referă la Transnistria. Dacă în Ucraina se va începe o intervenţie militară rusă de proporţii, este foarte probabil că Republica Moldova nu va putea rămâne la o parte şi va fi afectată nemijlocit", a declarat analistul politic Anatol Ţăranu.

TVR Moldova a solicitat de câteva zile serviciului de presă al Biroului Politici de Reintegrare să comenteze situaţia, însă până acum nu a primit vreun răspuns.

Publicat în Mapamond

Ministrul ucrainean al Culturii a trimis Netflix o plângere în care reclamă drept „jignitoare” apariţia în serialul „Emily in Paris” a unui personaj feminin de origine ucraineană, relatează BBC News. Faptul că personajul interpretat de actriţa ucraineană Daria Panchenko fură haine dintr-un magazin de lux din Paris este considerat drept jignitor la adresa imaginii ţării, acuză oficialul de la Kiev.
„Emily in Paris” este un serial produs de Netflix, rolul principal revenind actriţei americane Lily Collins care interpretează o tânără venită la Paris în interes de serviciu.
În ultima serie care a fost lansată la sfârşitul anului trecut, Emily este trimisă de firma la care lucra la cursuri de limba franceză, unde se împrieteneşte cu Petra, o femeie din Ucraina.
Într-una dintre plimbările prin capitala Franţei, cele două intră într-un magazin de lux şi probează mai multe ţinute vestimentare, iar Petra fuge din magazin cu hainele, incident care face ca relaţia de amiciţie dintre cele două să ia sfârşit.

Scandalos şi jignitor

Oleksandr Tkachenko, ministrul Culturii, a descris imaginea caricaturală în care este descrisă Petra drept „jignitoare” la adresa Ucrainei.
Petra, interpretată de actriţa Daria Panchenko, este prezentată nu doar ca hoaţă, dar şi ca o femeie cu gusturi îndoielnice (serialul gravitează în jurul modei - n.red), care se teme să fie deportată.
„În «Emily in Paris», avem o imagine caricaturală a unei femei din Ucraina, imagine care este inacceptabilă. Mai mult, este jignitoare”, a scris Tkachenko pe platforma Telegram. „Aşa sunt văzuţi ucrainenii afară?”, a adăugat el, potrivit BBC.

Cu toţii ne-am dori să fie din Moscova

Potrivit presei din Ucraina, Tkachenko trimis Netflix o scrisoare în care reclamă acest lucru. Unul dintre cetăţenii ucraineni care trăieşte la Paris a fost de acord cu protestul ministrului Culturii. Femeia a scris pe Instagram că modul în care este portretizată Petra este „ruşinos şi scandalos”. Postarea a înregistrat 75.000 de aprecieri.
Alţi internauţi au venit în apărarea serialului, printre ei fiind şi producătoarea de film Natalka Yakymovych: „Deci, într-un serial TV, personajele negative pot fi orice mai puţin ucraineni? Evident, cu toţii ne-am dori ca Petra să fie din Moscova, dar nu întotdeauna obţii ceea ce vrei”.
Nu este pentru prima oară când serialul este criticat pentru modul în care descrie diferite naţionalităţi.
Când a fost lansat primul sezon, „Emily in Paris” a fost criticat în sepcial în Franţa pentru că ar promova imagini stereotip despre Paris şi despre parizieni. Francezii sunt descrişi ca oameni nepoliticoşi care poartă berete şi îşi înşală frecvent partenerii.

Publicat în Mozaic

Luni, 20 decembie 2021, Departamentul de Stat al SUA a ridicat nivelul de avertizare pentru călătoriile în Ucraina la nivelul 4 din cauza rapoartelor că Rusia plănuieşte o acţiune militară semnificativă împotriva Ucrainei.

„Departamentul de Stat continuă să sfătuiască cetăţenii americani să nu călătorească în Ucraina din cauza COVID-19 şi să reconsidere călătoria din cauza ameninţărilor crescute din partea Rusiei. Fiţi cu prudenţă sporită din cauza criminalităţii şi a tulburărilor civile. Unele zone au riscuri crescute.

Cetăţenii americani ar trebui să fie la curent cu rapoartele conform cărora Rusia plănuieşte o acţiune militară semnificativă împotriva Ucrainei. De asemenea, cetăţenilor americani li se reaminteşte că condiţiile de securitate, în special de-a lungul graniţelor Ucrainei, în Crimeea ocupată de Rusia şi în estul Ucrainei controlate de Rusia, sunt imprevizibile şi se pot deteriora fără preaviz.

Cetăţenii americani care aleg să călătorească în Ucraina ar trebui să fie conştienţi de faptul că acţiunile militare ruseşti oriunde în Ucraina ar avea un impact grav asupra capacităţii Ambasadei SUA de a furniza servicii consulare, inclusiv asistenţă cetăţenilor americani la plecarea din Ucraina.

Crimeea – Nu călătoriţi!

Rusia ocupă şi a încercat să anexeze peninsula Crimeea a Ucrainei şi există o prezenţă militară extinsă a Federaţiei Ruse în Crimeea. Autorităţile de ocupaţie continuă să abuzeze şi să închidă în mod arbitrar străinii şi populaţia locală, în special persoane care sunt considerate ca fiind opuse ocupării peninsulei de către Rusia. Guvernul SUA interzice angajaţilor săi să călătorească în Crimeea şi nu poate oferi servicii de urgenţă cetăţenilor americani din Crimeea.

Doneţk şi Luhansk – Nu călătoriţi!

Forţele conduse de Rusia controlează zonele din Doneţk şi Lugansk, unde conflictul armat în curs s-a soldat cu peste 13.000 de morţi. Indivizi, inclusiv cetăţeni americani, au fost ameninţaţi, reţinuţi sau răpiţi ore sau zile în şir după ce au fost opriţi la punctele de control de forţele conduse de Rusia. Guvernul SUA restricţionează angajaţii Guvernului SUA să călătorească în părţile de est ale regiunilor Doneţk şi Luhansk şi regiunile adiacente, ceea ce limitează capacitatea de a furniza servicii de urgenţă cetăţenilor americani din aceste regiuni.

Crimele care vizează străinii şi proprietatea sunt frecvente. Demonstraţiile, care au devenit uneori violente, au loc în mod regulat în toată Ucraina, inclusiv la Kiev. Au mai avut loc asasinate şi atentate cu ţintite politice. Există rapoarte despre atacuri violente asupra grupurilor minoritare şi a poliţiei de către grupuri radicale”, avertizează Departamentul de Stat al SUA.

Publicat în Mapamond

România va fi reprezentantă pentru al doilea an consecutiv la masa bogaţilor de United Galaţi. „Tigrii” conduşi de Florin Ignat vor participa în perioada 28-31 octombrie la turneul din Main Round UEFA Futsal Champions League, care are loc în oraşul ucrainean Ivano-Frankivsk cu participarea formaţiilor repartizate în grupa a 6-a: Uragan Ivano-Frankivsk, Ucraina; United Galaţi - România, Liqeni - Kosovo, Araz Naxcivan - Azerbaidjan. Echipa gălăţeană a plecat marţi noaptea spre Ivano-Frankivsk, oraş aflat la 180 km de graniţa de est a României, a ajuns cu bine şi va efectua antrenamentul de acomodare cu sala şi cel oficial.
„Nu traversăm o perioadă fastă, venim după prima înfrângere la Odorhei în campionat, una nemeritată în opinia mea după aspectul general al jocului, avem în continuare patru absenţe importante în lot, iar despre situaţia financiară (n.r. jucătorii au restanţe salariale de câteva luni) nu mai vreau să amintesc. Chiar şi în aceste condiţii, suntem obişnuiţi cu greutăţile şi mergem în Ucraina să ne batem pentru calificare”, ne-a declarat antrenorul-jucător Florin Ignat. Programul turneului pentru United: Liqeni - 28 octombrie, ora 14.00; Araz - 29 octombrie, ora 14.00; Uragan - 31 octombrie, ora 19.00. Prima clasată va obţine calificarea în 16-imile Ligii Campionilor.

Sursa foto: Sportul Ilustrat

Publicat în Sport
Joi, 07 Octombrie 2021 14:13

Transporta mărfuri fără drept

Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Galaţi-rutier efectuează cercetări cu privire la un cetăţean ucrainean care a prezentat la controlul de frontieră un certificat de competenţă profesională fals.
 „În data de 06 octombrie a.c., în jurul orei 22.00, în Punctul de Trecere a Frontierei Galaţi-rutier - I.T.P.F. Iaşi, s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de control, cetăţeanul ucrainean K.I., în vârstă de 33 de ani, care conducea un automarfar, înmatriculat în Ucraina. La controlul de frontieră, bărbatul a prezentat pe lângă documentele de identitate şi un certificat de competenţă profesională pentru transport internaţional de mărfuri. Având suspiciuni cu privire la autenticitatea documentului, colegii noştri au efectuat verificări suplimentare şi au constatat că acesta nu îndeplineşte condiţiile de formă şi fond ale unuia autentic, fiind fals. Cu privire la cele constatate, bărbatul a declarat că nu avea cunoştinţă despre faptul că documentul în cauză nu ar fi fost autentic“, potrivit I.T.P.F. Iaşi.
Poliţiştii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals.

Publicat în Regional

Sâmbătă, 25 septembrie, a avut loc la Odessa - Ucraina, "Open championship of Odessa region-2021". La acest eveniment sportiv au participat peste 400 sportivi din trei ţări: Ucraina, Republica Moldova şi România. Din România au participat două cluburi, printre care şi A.C.S. Triumf Dojo Galaţi, reprezentat de sportiva Crina-Bianca Stase. Aceasta a participat la proba de kumite 12-13 ani, -40 kg, unde a ocupat locul I şi la proba de kata 12-13 ani unde a ocupat locul I. Felicitări Crina şi antrenoarei Ana Cristina Stase, care  însoţit-o la competiţia din Ucraina.
„După competiţiile interne de la Luncaviţa şi Tulcea, a fost prima competiţie internaţională după pandemie la care am participat. Crina a muncit foarte mult în această perioadă foarte grea pentru noi toţi, s-a pregătit foarte bine, iar rezultatele nu au întârziat să apară. Sunt foarte mulţumită şi mândră de ea, ne aşteaptă următorul concurs la Bucureşti de unde vrem să nu ne întoarcem cu mâna goală”, ne-a declarat antrenoarea de la Triumf Dojo, Ana Cristina Stase.

Publicat în Sport

La Nyon a avut loc luni după-amiază tragerea la sorţi pentru fazele superioare din UEFA Futsal Champions League. Aşa cum v-am mai informat, România va fi reprezentată pentru al doilea an consecutiv de United Galaţi. „Tigrii” conduşi de Florin Ignat ajutat de Viorel Cojoc şi Alexandru Tănăsilă au fost repartizaţi în grupa a 6-a alături de: Uragan Ivano Frankivsk - Ucraina, Liqeni - Kosovo şi Araz Naxcivan - Azerbaidjan, ultimele două echipe calificate din turul preliminar.

„O grupă foarte echilibrată în opinia mea, orice echipă se poate califica mai departe. Mai avem însă timp până atunci, acum ne focusăm pe campionatul intern care debutează duminică acasă cu Clujul, un prilej bun pentru noi să pregătim cum trebuie duelul cu Autobergamo de la Deva”, ne-a declarat antrenorul-jucător Florin Ignat. Turneul se va disputa în Ucraina în perioada 26-31 octombrie.

Sursa foto: Facebook - United

Publicat în Sport

Peste 20.000 de mijloace de transport cu aproximativ 46.000 de persoane la bord au trecut Dunărea cu bacul între România şi Ucraina, în primele zece luni de la darea în folosinţă a punctului de frontieră din oraşul tulcean Isaccea, se arată într-o adresă remisă de Garda de Coastă la solicitarea Agerpres.
Majoritatea persoanelor care au folosit acest punct de frontieră, 40.853, sunt cetăţeni non-europeni, iar situaţia se explică prin faptul că astfel ucrainenii scurtează timpul de deplasare pentru a ajunge în destinaţiile dorite.
"Pentru populaţia din zonă, acest punct este o deschidere spre noi posibilităţi, nu doar cu România. Se scurtează nişte distanţe spre zona balcanică, spre destinaţii de vacanţă. Ca să ajungi în România, înainte trebuia să treci prin Republica Moldova. Acum se cere şi un pod", a declarat preşedintele Asociaţiei de dezvoltare durabilă şi integrare europeană Euroregiunea Dunărea de Jos din Ismail, Ucraina, Igor Babaian.
El a mai spus că operaţionalizarea acestui punct de trecere a frontierei a dus şi la creşterea preţurilor la terenurile din apropiere.
"În zona Orlovka, cresc preţurile la terenuri, la case, ceea ce înseamnă că există cereri. Este o perioadă scurtă de la deschiderea bacului şi cred că vor fi şi benzinării şi duty-free-uri", a menţionat Babaian.
Potrivit Gărzii de Coastă, din cei 46.125 de cetăţeni care au trecut prin acest punct vamal în perioada 12 august 2020-16 iunie 2021, 5.272 sunt cetăţeni europeni, iar din cele 20.006 mijloace de transport, 13.516 au fost camioane, 4.566 - autoturisme, 1.342 - microbuze, 406 - autocare, 172 de motociclete şi 4 biciclete.
"Pe data de 16 august 2020, punctul de frontieră Isaccea a fost tranzitat de trei persoane cu trei camioane, iar pe data de 16 iunie 2021, punctul de trecere a fost tranzitat de 1.860 de persoane, dintre care 53 cetăţeni europeni, şi 358 de mijloace de transport. Dintre acestea, 239 au fost autoturisme, 72 au fost camioane, 28 microbuze, 18 autocare şi o motocicletă", se specifică în adresa semnată de directorul Gărzii de Coastă, comisarul şef Laurenţiu Cristian Cicu.
Valorile de trafic au crescut în primele zece luni de funcţionare a trecerii Ro-Ro de la Isaccea şi pe fondul relaxării restricţiilor impuse de criza sanitară.
Românii care doresc să treacă frontiera în Ucraina trebuie să aibă un test Covid-19 cu rezultat negativ sau test antigen rapid cu rezultat negativ sau certificatul de vaccinare completă în limba engleză, paşaport biometric sau paşaport simplu cu viză de intrare pe teritoriul Ucrainei, iar dacă deplasarea se va efectua cu autoturismul, şoferul va prezenta documentul de proprietate al acestuia sau împuternicirea primită din partea proprietarului.
Datele furnizate de Garda de Coastă arată că taxa de trecere bac este de un euro de persoană şi de 15 euro, de autoturism, iar la intrarea pe teritoriul Ucrainei orice persoană este obligată să plătească o asigurare medicală de şase euro.
Realizarea trecerii Dunării cu bacul între Isaccea, judeţul Tulcea, România, şi Orlovka, regiunea Odessa, Ucraina, a fost unul dintre obiectivele înfiinţării structurii de cooperare transfrontalieră Dunărea de Jos, care include unităţi administrativ-teritoriale din Ucraina, România şi Republica Moldova.
În anul 2011, autorităţile estimau că în prima etapă a funcţionării acestui terminal, volumul total al traficului pe un an va fi de 9.500 de camioane, 9.500 de autoturisme, 610 autobuze şi 24.000 de pasageri.
A doua etapă a acestui proiect viza lansarea unei linii de trafic pentru pasageri cu o navă rapidă, durata unei călătorii între Ismail, oraş ucrainean, şi Tulcea, oraş românesc, fiind estimată la 30 de minute.

Publicat în Regional
Pagina 1 din 2