În Europa sunt disponibile la scară amplă droguri tot mai puternice, iar pandemia a intensificat "dematerializarea" traficului şi a livrării stupefiantelor la consumatori, a atenţionat miercuri Observatorul european al drogurilor şi toxicomaniilor (OEDT) în raportul său anual, care este însoţit şi de un studiu privind impactul pandemiei de COVID-19, transmite AFP.
"Piaţa narcoticelor este extrem de dinamică şi rezilientă, nu a avut de suferit în profunzime, în pofida carantinei", a rezumat Alexis Goosdeel, directorul observatorului.
În pofida unor penurii locale şi temporare, traficanţii au dat dovadă de adaptabilitate şi, în faţa restricţiilor şi a închiderii frontierelor, au recurs în mai mare măsură la transportul maritim şi mai puţin la "cărăuşii" care transportă de regulă cantităţi mici de droguri cu avionul.
Pandemia a accelerat în special "uberizarea" pieţei, a subliniat Goosdeel. Astfel, restricţiile de circulaţie au dus la întărirea unor tendinţe deja constatate pe piaţa narcoticelor înainte de apariţia noului coronavirus, şi anume publicitate pe reţelele sociale, comenzi prin intermediul mesageriei criptate şi chiar livrare la domiciliu.
Şi întreruperea vieţii de noapte a provocat unele schimbări. Interesul pentru MDMA, principiul activ al ecstasy, folosit frecvent în context "festiv", a scăzut temporar pe parcursul perioadelor de carantină.
Autorii raportului sunt în schimb preocupaţi de o creştere a consumului de benzodiazepine, folosite în medicină ca anxiolitice şi imitate de unele droguri de sinteză, ceea ce ar putea reflecta "probleme de sănătate mintală antrenate de pandemie".
Totodată, potrivit raportului, pandemia a avut un efect de "sabie cu două tăişuri" în rândul europenilor, utilizatorii ocazionali având tendinţa să scadă consumul, iar cei care le consumau în mod regulat l-au crescut.
Raportul evocă de asemenea riscurile unui "efect de hiperdisponibilitate a tuturor drogurilor" în Europa, cei mai afectaţi fiind tinerii şi cei aflaţi în situaţii precare. Potrivit lui Goosdeel, pe termen lung, criza născută de COVID-19 ar putea favoriza consumul şi i-ar putea împinge pe unii la trafic de droguri.
Pe lângă efectele pandemiei, OEDT atrage atenţia asupra evoluţiilor de pe piaţa canabisului, care rămâne de departe cel mai utilizat drog din Europa, cu peste 22 de milioane de consumatori anuali la categoria de vârstă 15-64 de ani.
Mai mult, acest drog este din ce în ce mai puternic, concentraţia de THC (substanţa psihoactivă tetrahidrocanabinol) din răşina de canabis confiscată de forţele de ordine oscilând între 20% şi 28%, adică dublu faţă de acum zece ani, a notat Goosdeel, avertizând asupra "potenţialelor riscuri pentru sănătatea mintală" a consumatorilor.
Traficanţii încearcă să-i cucerească pe amatorii de canabis cu noi produse extrem de puternice, ca lichidele pentru ţigări electronice cu "95% THC, detectate în Suedia", sau folosirea tot mai frecventă a canabinoizilor de sinteză, care imită efectele THC şi sunt pulverizate pe "iarbă" uneori fără ştiinţa consumatorului, dar care au dus şi la decese.
Raportul subliniază şi accesibilitatea fără precedent a cocainei în Europa, confiscările ajungând la 213 tone în 2019, conform ultimelor date disponibile. Şi în cazul cocainei, obţinută din frunze de coca, puritatea substanţei interceptate a crescut cu 57% faţă de acum zece ani.
Abundenţa cocainei a dus şi la creşterea, în unele ţări, a consumului de crack, un derivat care se fumează şi produce o puternică dependenţă. La Paris, traficul cu crack face ravagii, notează AFP.
Raportul a mai constatat că drogurile de pe piaţa europeană sunt produse în tot mai mare măsură chiar pe continent, în 2019 fiind confiscate 3,7 milioane de plante de canabis şi desfiinţate 370 de laboratoare clandestine. Unele dintre acestea produceau metamfetamină cu ajutorul unor carteluri mexicane, a menţionat Goosdeel.
Directorul OEDT a amintit "importanţa de a combina eforturile pentru securitate şi pentru sănătate", în contextul în care Uniunea Europeană s-a dotat cu o nouă strategie antidrog pentru perioada 2021-2025. Potrivit lui Goosdeel, "mulţi care lucrează în domeniu se tem de o reducere a bugetelor pentru structurile care se ocupă de toxicomanie, odată cu reducerea programată a ajutoarelor financiare decise în timpul pandemiei". (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Curtea de Apel Galaţi a pronunţat ieri verdictul definitiv în dosarul în care au fost puşi sub inculpare membrii unei grupări acuzate de constituire a unui grup infracţional organizat şi trafic internaţional de droguri. Instanţa a decis să le reducă semnificativ pedepsele la unii dintre membrii grupării. Tribunalul Galaţi îi condamnase iniţial la pedepse ce cumulează peste 50 de ani de închisoare, Marian Marcel Drăguţ, Gigel Gheorghe, Nicolae Dumitru, şi Nicuşor Drăguţ primind câte şapte ani şi patru luni de închisoare fiecare, în timp ce Sorin Drăguş ar fi urmat să stea după gratii cinci ani. Pavelina Drăguţ a fost condamnată în primă instanţă la trei ani de închisoare, iar Aurelian Niţă la doi ani de închisoare. Alte 11 persoane primiseră câte un an de închisoare cu suspendare pentru cumpărare şi deţinere de droguri. Gruparea, ai cărei membri sunt acuzaţi că au introdus în România peste patru kilograme de stupefiante, a fost destructurată de procurorii DIICOT Galaţi, care au confiscat de la suspecţi aproximativ un kilogram de canabis.

Avertismente pentru deţinerea de droguri în vederea consumului

Instanţa superioară a decis acum ca Marian Marcel Drăguţ să stea 7 ani şi 9 luni după gratii, în timp ce Gheorghe Gigel şi Dumitru Nicolae vor petrece următorii şapte ani la închisoare. Nicuşor Drăguţ a primit 6 ani şi 4 luni de închisoare, iar Sorin Drăguţ va executa 2 ani şi 8 luni de închisoare. Pavelina Drăguţ a scăpat cu un an şi şase luni de închisoare cu suspendare sub supraveghere, iar lui Aurelian Niţă i-a fost redusă pedeapsa la un an şi şapte luni cu suspendarea sub supraveghere a executării. Cel mai uşor au scăpat cele 11 persoane condamnate iniţial cu suspendare pentru că au cumpărat droguri în vederea consumului propriu, judecătorii luând decizia de a le aplica doar avertismente. Membrii grupării infracţionale au fost acuzaţi că, începând din octombrie 2013 şi până în aprilie 2014, ar fi introdus pe teritoriul României peste patru kilograme de canabis, cu intenţia de a comercializa drogurile în judeţele Galaţi şi Brăila. Unul dintre membrii grupării, Gigel Gheorghe, a fost prins în flagrant de poliţişti în timp ce comercializa canabis, iar în urma percheziţiilor anchetatorii au ridicat aproximativ un kilogram de droguri.

Publicat în Știrea zilei