Într-o perioadă socială dificilă, marcată de criza sanitară şi de restricţii, peste 75.800 de copii sunt în grija rudelor sau a unui părinte, în ţară, în urma migraţiei economice a părinţilor, arată statisticile oficiale, care includ doar copiii aflaţi în evidenţa serviciilor publice de asistenţă socială.
Organizaţia Salvaţi Copiii România, cu sprijinul PEPCO România, va întări programul de sprijin pentru copiii rămaşi singuri acasă, un fenomen sociologic de amploare, care are consecinţe agravate, deopotrivă psiho-emoţionale şi sociale, pe fondul crizei pandemice pe care o traversăm.
„Copiii rămaşi singuri în ţară, pentru că părinţii sunt nevoiţi să muncească peste graniţe, au fost vulnerabilizaţi suplimentar, în această perioadă de criză sanitară. Mulţi dintre ei au trecut prin anxietăţile acestei perioade fără să o aibă pe mama alături. Izolarea socială care a fost necesară, pentru a limita pandemia, pe ei i-a marginalizat şi mai mult, pentru că şi-au auzit părinţii doar la telefon”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România.

TABLOU DE ŢARĂ: HARTA COPIILOR RĂMAŞI SINGURI ACASĂ

Cei mai mulţi copii rămaşi singuri acasă sunt în judeţele:
1. Suceava: 7.216;
2. Botoşani: 5.421;
3. Iaşi: 4.448;
4. Bacău: 3.569;
5. Neamţ: 3.527;
6. Prahova: 3.515;
7. Vaslui: 3.220;
8. Galaţi: 2.879;
9. Maramureş: 2.836;
10. Constanţa: 2.833.

În etapa actuală a programului, peste 690 de copii cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate din cinci judeţe - Suceava, Iaşi, Vaslui, Mureş şi Hunedoara - vor fi integraţi în programe complexe de sprijin psiho-socio-educaţional, cu sprijinul PEPCO România.
Cel mai mare număr de copii cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate este în judeţul Suceava. Conform ANDPDCA, în iunie 2021, 7.216 copii din Suceava aveau unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate.

SERVICII DESTINATE PROTECŢIEI COPIILOR CU PĂRINŢII PLECAŢI LA MUNCĂ ÎN STRĂINĂTATE

Amploarea fenomenului copiilor cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate face necesară dezvoltarea unei reţele de servicii specializate destinate acestor copii.
Organizaţia Salvaţi Copiii a creat astfel de servicii, adresate atât copiilor, cât şi părinţilor lor şi persoanelor în grija cărora au rămas copiii, începând cu anul 2010, prin intermediul a 17 programe locale. Peste 9.800 de copii şi 6.850 de adulţi, persoane în grija cărora au rămas sau părinţi, au beneficiat până acum de servicii de intervenţie directă.
Peste 124.000 de persoane, părinţi, copii şi specialişti, au fost informate cu privire la impactul negativ pe care plecarea părinţilor îl are asupra copiilor rămaşi acasă, precum şi cu privire la obligaţiile ce le revin părinţilor la părăsirea ţării, precizează Organizaţia.

Publicat în Comunitate

Mai puţin de jumătate dintre copiii rămaşi singuri în ţară (41%) se vor bucura de sărbători petrecute împreună cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate, care vor veni acasă de Crăciun. Deşi procentul copiilor în cazul cărora există o perspectivă a mutării în străinătate, alături de părinţi, este redus (doar 7%), foarte mulţi dintre părinţii plecaţi nu intenţionează nici să se întoarcă definitiv în România (41%), arată datele unei anchete sociologice derulate de Salvaţi Copiii România, în rândul persoanelor în grija cărora au rămas copiii, beneficiari ai programelor organizaţiei. Printre motivele care i-ar face să revină acasă se numără locurile de muncă, îmbunătăţirea sistemului medical şi climatul socio-politic stabil.

Pentru 40% dintre copiii rămaşi în ţară, există certitudinea că părintele sau părinţii plecaţi vor rămâne departe de casă de Crăciun, în vreme ce 41% dintre ei ştiu că îşi vor vedea părinţii de Sărbători. Diferenţa este reprezentată de cazuri în care părinţii nu luaseră încă o decizie fermă legată de petrecerea sărbătorilor.

Datele anchetei realizate de Salvaţi Copiii România vizează aspecte complexe, printre care:

- Pe ce se cheltuiesc banii primiţi de la părintele/părinţii plecaţi. Dintre destinaţiile asociate cu nevoile copilului, cel mai frecvent indicată este reprezentată de alimente – 71% din cazuri, urmată de educaţie (rechizite, meditaţii, transport etc) – 60% din eşantion – şi cheltuieli locative (chirie, utilităţi, rate pentru achiziţia sau construcţia locuinţei) – 51%.
Nevoile legate de sănătate (medicamente, controale medicale, tratament sau terapii) au fost indicate de 39% dintre respondenţi, în timp ce cheltuielile care ţin de accesul copiilor la recreere şi activităţi de timp liber (jucării, tabere/excursii, hobby-uri, activităţi sportive, culturale sau artistice) apar în cazul a mai puţin de un sfert dintre copii (22%).
De asemenea, 26% dintre răspunsuri indică faptul că banii primiţi sunt cheltuiţi pentru alte destinaţii asociate nevoilor copilului, în timp ce, în 1 din 10 cazuri, sumele primite de la părinţii plecaţi merg şi spre alte destinaţii, neasociate nevoilor copiilor.

- Intenţia de a lua copilul în străinătate (emigrare definitivă). Perspectiva unei mutări definitive în străinătate, alături de părintele/părinţii plecaţi, apare doar în cazul a 7% dintre copiii din eşantion. Pentru marea majoritate a cazurilor (79%) nu există o astfel de perspectivă, diferenţa fiind reprezentată de situaţiile în care părinţii nu au luat încă o decizie în acest sens.
Deşi procentul copiilor în cazul cărora există o perspectivă a mutării în străinătate alături de părinţi este redus (doar 7%), se observă că foarte mulţi dintre părinţii plecaţi nu intenţionează nici să se întoarcă definitiv în România (41%), în timp ce 38% au o astfel de intenţie, iar în celelalte cazuri nu s-a luat încă o decizie în acest sens.

Ce i-ar aduce pe părinţi înapoi în ţară, alături de copiii lor: Dintre factorii care ar putea contribui la luarea unei decizii de  întoarcere definitivă în ţară, cel mai frecvent invocat ţine de piaţa muncii (locuri de muncă, condiţii de salarizare) – 39%, urmat de îmbunătăţirea sistemului de sănătate (24%) şi de ameliorarea climatului social general/vieţii politice (20%).
Eventualele îmbunătăţiri ale infrastructurii sau ale sistemului de educaţie par a avea o greutate mai redusă în influenţarea deciziei părinţilor de a se întoarce definitiv în România (cu 17, respectiv 13 procente).

Harta copiilor rămaşi singuri în ţară

Peste 75.800 de copii sunt în grija rudelor sau a unui părinte, în ţară, în urma migraţiei economice a părinţilor, arată statisticile oficiale, care includ doar copiii aflaţi în evidenţa serviciilor publice de asistenţă socială.

Cei mai mulţi copii rămaşi singuri acasă sunt în judeţele:
1. Suceava - 7.216;
2. Botoşani - 5.421;
3. Iaşi - 4.448;
4. Bacău - 3.569;
5. Neamţ - 3.527;
6. Prahova - 3.515;
7. Vaslui - 3.220;
8. Galaţi - 2.879;
9. Maramureş - 2.836;
10. Constanţa - 2.833.

Organizaţia Salvaţi Copiii a creat servicii sociale specializate adresate atât copiilor, cât şi părinţilor lor şi persoanelor în grija cărora au rămas copiii, începând cu anul 2010, prin intermediul a 17 programe locale. Peste 9.800 de copii şi 6.850 de adulţi, persoane în grija cărora au rămas sau părinţi, au beneficiat până acum de servicii de intervenţie directă.
Peste 124.000 de persoane, părinţi, copii şi specialişti, au fost informate cu privire la impactul negativ pe care plecarea părinţilor îl are asupra copiilor rămaşi acasă, precum şi cu privire la obligaţiile ce le revin părinţilor la părăsirea ţării, potrivit unui comunicat al Organizaţiei.

Publicat în National

După o perioadă extrem de dificilă cauzată de pandemia de COVID-19, deşi piaţa muncii din România este în căutare de angajaţi, românii au început din nou să caute locuri de muncă în străinătate, mai atractive din punct de vedere salarial. Cele mai căutate destinaţii sunt în continuare, în ordinea preferinţelor: Olanda, Germania, Franţa, Belgia.
Totuşi, românii aflaţi în căutarea unui loc de muncă în străinătate pot deveni vulnerabili în demersul lor şi pot ajunge în situaţii cu consecinţe negative asupra siguranţei şi integrităţii lor, situaţii de trafic de persoane în scopul exploatării prin muncă.
„Cel mai sigur este ca românii să apeleze la o agenţie de recrutare acreditată, este simplu şi nu îi costă nimic”, a declarat Ovidiu Neculaescu, senior recruiter la All EU Recruitment.
Pentru ca totul să fie legal şi fără riscuri, românii trebuie urmeze câţiva paşi:
- Să verifice dacă agenţia este autorizată de ITM pentru desfăşurarea activităţii de plasare a forţei de muncă accesând website-ul ITM din localitatea unde îşi are sediul agenţia. De exemplu: https://www.inspectiamuncii.ro/web/itm-galati/societati-plasare-forta-de-munca-in-strainatate. Autorizaţia vine la pachet cu obligaţii. Agenţiile de plasare a forţei de muncă trebuie să respecte Legea nr. 156/2000, cu modificările ulterioare, privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate. Legea impune agenţiilor o serie de obligaţii tocmai pentru a elimina riscurile menţionate mai sus. Neîndeplinirea acestor obligaţii aduce, în consecinţă, sancţiuni dure.
- Să furnizeze agenţiei un CV detaliat cu toate informaţiile privind experienţa profesională, scrisori de recomandare de la foşti angajatori, certificate de calificare, autorizări şi/sau orice alte informaţii/documente relevante.
- Să îşi dea acordul pentru prelucrarea datelor cu caracter personal.
- Să încheie cu agenţia un contract de mediere. Modelul acestui contract este stabilit prin lege şi poate fi verificat tot pe website-ul ITM.
- Să primească de la agenţie o ofertă fermă cu toate informaţiile privind locul de muncă, salariul, programul de lucru etc.
- Să primească informaţii privind documentele necesare, condiţiile speciale de intrare în statul de destinaţie, regulile speciale care trebuie respectate, în condiţiile existenţei unui risc epidemiologic.
- Să primească de la agenţie contractul de muncă tradus în limba română.
„Este foarte important ca românii să ştie că este interzisă prin lege interpunerea de intermediari între agenţie, persoana mediată şi angajatorul străin. De asemenea, este interzisă perceperea de comisioane, tarife sau orice taxe de la candidaţi”, a mai spus Ovidiu Neculaescu.

Publicat în National

Guvernul României a introdus pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri, 28 aprilie 2021, un proiect de ordonanţă de urgenţă care modifică şi completează Legea privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate, în sensul creşterii gradului de protecţie a acestor cetăţeni.
Printre modificările propuse în proiectul de OUG se află şi prevederea că partea română va negocia, pentru lucrătorii sezonieri, acordurile, înţelegerile, tratatele sau convenţiile, inclusiv în privinţa condiţiilor de cazare oferite de angajatori, care trebuie să respecte normele naţionale din statul de primire, acordarea unei indemnizaţii pentru asigurarea hranei zilnice, decontarea cheltuielilor de transport dus-întors către domiciliul din România, pe perioada în care lucrătorii sezonieri îşi desfăşoară efectiv activitatea.
Ofertele ferme de locuri de muncă din străinătate pentru lucrătorii sezonieri, cu toate specificaţiile acestora, atât în limba statului de destinaţie sau într-o altă limbă de circulaţie internaţională, cât şi în limba română, trebuie să cuprindă, pe lângă alte elemente, şi asigurarea de sănătate pe perioada contractuală sau angajamentul că angajatorul lucrătorului sezonier încheie pentru acesta asigurarea de sănătate pe perioada contractuală, mai prevede proiectul de ordonanţă.
De asemenea, în cazul în care deplasarea lucrătorilor către acelaşi loc de muncă din statul de destinaţie se efectuează în grupuri mai mari de 10 persoane, agentul de plasare a forţei de muncă şi furnizorul de servicii de plasare a forţei de muncă vor avea obligaţia organizării transportului prin persoane juridice autorizate să efectueze transport internaţional de persoane.
Agenţii de plasare a forţei de muncă şi furnizorii de servicii de plasare a forţei de muncă au obligaţia şi de a se asigura că, anterior deplasării acestora, lucrătorii plasaţi la muncă în străinătate deţin toate documentele necesare accesului în statul de destinaţie şi au toate informaţiile referitoare la condiţiile speciale de intrare în statul de destinaţie, respectiv, la regulile speciale care trebuie respectate, conform legislaţiei statului de destinaţie, în condiţiile existenţei unui risc epidemiologic. Proiectul de OUG mai prevede şi majorarea unor sancţiuni.

Publicat în National

Dan Nica, liderul europarlamentarilor PSD, a declarat că prelungirea cu zece ani a Regulamentului european privind roamingul va permite românilor care călătoresc şi muncesc în UE să plătească preţuri româneşti pentru apelurile în roaming, trimiterea de SMS şi utilizarea datelor de internet. „Susţin decizia Comisiei Europene de a prelungi Regulamentul, ale cărui prevederi avantajoase în materie de roaming ar fi expirat la 30 iunie 2022. Încetarea taxării în roaming, în 2017, este una din marile realizări ale UE şi trebuie să continuăm această poveste de succes, care elimină barierele în calea comunicării şi mobilităţii“, a subliniat Dan Nica.

În calitate de coordonator al eurodeputaţilor grupului S&D din Comisia pentru Industrie, Energie, Inovare şi Cercetare a Parlamentului European, Dan Nica a fost unul din promotorii prelungirii avantajelor pentru cetăţenii europeni ce beneficiază de roaming. „Noua propunere de regulament reduce şi mai mult preţurile, fapt ce ne pregăteşte pentru momentul post-pandemie, în care cetăţenii vor reîncepe să călătorească şi să lucreze în străinătate. Accesul consumatorilor europeni la infrastructura de bandă largă fără fir, de înaltă performanţă şi la preţuri accesibile, în întreaga UE, este o necesitate“, a precizat Dan Nica. Europarlamentarul PSD a menţionat că numărul de apeluri telefonice efectuate în roaming s-a triplat după 2017, în UE, iar volumul datelor utilizate în străinătate a crescut de 12 ori după eliminarea taxelor suplimentare.

Publicat în Politica

Conducerea AJOFM Galaţi anunţă că sunt disponibile prin intermediul reţelei EURES un număr de 1.385 de locuri de muncă în străinătate, gălăţenii interesaţi de un loc de muncă în Europa trebuind să contacteze angajaţii instituţiei pentru mai multe detalii. Cele mai multe locuri de muncă, şi anume 801, sunt în Spania, din care 800 sunt pentru muncitori necalificaţi în agricultură şi un post de maseur, în timp ce pentru Germania sunt disponibile 285 de locuri de muncă - câte 15 pentru meseriile de ospătar, comisionar, operator stivuitor, şofer de TIR, bucătar, angajatorii din această ţară dorind să angajeze şi fierari-betonişti, barmani, agenţi de pază, agenţi de securitate, asistenţi medicali generalişti. O altă ţară care oferă 116 locuri de muncă este Marea Britanie, angajatorii din aceasta ţară dorind să angajeze îngrijitori persoane, asistenţi, infirmieri, bucătari, şoferi camion, asistenţi sociali. Alte locuri de muncă sunt disponibile în Republica Cehă (145), Suedia (35), Belgia (2), Norvegia (1). 

Publicat în Comunitate
Luni, 10 August 2015 00:00

Rămânem sau plecăm?

Aceasta este întrebarea care îi frământă de ani buni pe mulţi români, inclusiv pe subsemnatul. În balanţă stau pe de o parte familia şi prietenii, iar de cealaltă parte speranţa unui trai mai bun. Bună parte din rudele şi prietenii mei sunt plecaţi peste graniţă de ceva timp şi se descurcă. Nu pot spune că au făcut averi şi nici nu o vor face, dar au parte de un trai decent, în orice caz mult mai bun decât ar fi putut spera în ţară. Asta este, de fapt, drama noastră, a românilor. În ţară nimănui nu-i pasă cine pleacă şi de ce. Ba unii chiar se bucură, considerând probabil că respectivii vor reveni cu ceva bani la un moment dat, fără să se gândească ce se pierde în schimb. Familiile se destramă rapid, iar cel mai mult de suferit au copiii, victime fără voie în această luptă pentru un trai mai bun. Cele mai bune exemple le am chiar lângă mine. De ani de zile două vecine au luat drumul străinătăţii pentru a face rost de bani, împinse de datoriile ce păreau să nu se mai sfârşească. Una a plecat în Austria, cealaltă în Italia. Ţin legătura cu soţii la telefon şi trimit bani în ţară, dar nu s-au mai întors de atunci şi mă îndoiesc de faptul că o vor mai face vreodată. Ambele au copii şi poate părea la prima vedere greu de înţeles, dar dacă te gândeşti puţin, nu e chiar aşa. Când te obişnuieşti cu un anumit stil de viaţă, care, repet, este decent, fără grija zilei de mâine, şi nu ai parte de doza de mârlănii şi ţopârlănii cu care eşti lovit zilnic în România, este greu să te mai întorci. Doamnele de care vorbesc preferă să îşi aducă la un moment dat copiii la ele, decât să se întoarcă la o viaţă, să recunoaştem, fără perspectivă. Este o ipocrizie să fluturi steagul patriotismului când nu ai ce pune pe masă. Şi ca să fim cinstiţi până la capăt, o parte dintre cei care au plecat în afară au fost determinaţi să facă acest pas de către cei aflaţi vremelnic la conducerea ţării. Vă mai amintitiţi probabil de declaraţiile iresponsabile ale lui Traian Băsescu, care îndemna medicii să plece din ţară, dacă nu le convin condiţiile de la noi. 

Nici în străinătate lucrurile nu sunt întotdeauna roz. Fina mea, plecată cu familia într-un orăşel din Spania, de aproape 10 ani, s-a judecat cu angajatorul preţ de luni bune pentru a obţine salariile restante, pe care respectivul refuza să i le mai plătească. A câştigat însă procesul şi acum se poate angaja în altă parte, unde drepturile îi vor fi respectate. Diferenţa faţă de noi este că injustiţia la noi este regulă, iar la ei este excepţia. Îmi amintesc de o discuţie cu un amic din presă cu ceva ani în urmă, când i se părea de domeniul fanteziei să pui lucrurile pe făgaşul lor normal. Tocmai asta este problema noastră, că am renunţat să mai credem că normalitatea poate exista şi la noi, iar singura soluţie este să o căutăm pe alte meleaguri. Şi asta pentru că nu avem la conducere oameni cărora să le pese de ce se întâmplă cu ţara asta şi cu semenii lor. Când vezi că cei care „reuşesc” sunt doar parveniţii şi hoţii, este greu să nu îţi îndrepţi privirea în altă parte. 

Publicat în Editorial

Gălăţenii care nu doresc să aibă probleme când pleacă să muncească în străinătate trebuie să se informeze de la inspectoratele teritoriale de muncă, unde pot afla detalii legate de firmele autorizate, mai exact care îndeplinesc condiţiile pentru a plasa forţă de muncă în joburi aflate în alte ţări. Potrivit informaţiilor furnizate de către conducerea ITM Galaţi, în evidenţa instituţiei figurează 8 firme de mediere şi de plasare a forţei de muncă în străinătate, acestea putând fi consultate la adresa www.itmgalati.ro/firme_straini.htm, fiecare inspectorat având afişată lista cu numele firmelor respective. „Instituţia noastră nu a înregistrat anul acesta nicio reclamaţie de la persoanele mediate. Există reclamaţii formulate de cei care sunt angajaţi sau detaşaţi să-şi desfăşoare munca în străinătate cu privire la neplata totală sau parţială a drepturilor salariale, însă aceste firme nu sunt firme de mediere şi de plasare a forţei de muncă în străinătate”, ne-a declarat şeful ITM Galaţi, Ionel Petrea.

Publicat în Comunitate

Joi şi vineri, la Galaţi, în afară de Bursa Generală a Locurilor de Muncă a avut loc şi un Târg al locurilor de muncă, acţiune desfăşurată în cadrul proiectului „Garanţii pentru TINEri”, un proiect cu finanţare europeană şi care constă în consilierea şi calificarea profesională a tinerilor care nu sunt înscrişi în nici o formă de învăţământ şi care au vârsta cuprinsă între 16 şi 23 de ani. În principal, proiectul se adresează tinerilor care nu au susţinut examenul de bacalaureat şi care devin şomeri sau în cel mai bun caz sunt angajaţi ca muncitori necalificaţi. Proiectul este derulat de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, în parteneriat cu Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România şi Blocul Naţional Sindical. Proiectul este cofinanţat din Fondul European prin Programul Operaţional Sectorial  - Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Schema pilot a proiectului îşi propune să crească oportunităţile de acces pe piaţa muncii pentru 5.000 de tineri care nu au absolvit examenul de bacalaureat şi care nu deţin un loc de muncă.

Potrivit Oanei Dajbog, consilier orientare carieră în cadrul Patronatului Tinerilor Întreprinzători din România, proiectul constă în organizarea de cursuri de calificare în domenii precum ospătar, hortelier, cameristă, lucrător în comerţ, la finalul acestor cursuri tinerii primind şi o subvenţie cuprinsă între 900 şi 1.500 de lei. În cadrul proiectului, tinerii sunt orientaţi şi către angajatori din străinătate care în această perioadă caută forţă de muncă pentru navele de croazieră, în Italia, dar şi pentru locuri de muncă din alte state ale UE, inclusiv în România. Proiectul a fost lansat în luna mai 2014 şi se va încheia în iunie 2015.

Potrivit lui Florin Jianu, preşedintele Patronatului Tinerilor Întreprinzători din România,  una din instituţiile care implementează proiectul „Garanţii pentru TINEri”, la nivel naţional, în cadrul acestui proiect, în această perioadă, se organizează 14 astfel de târguri de locuri de muncă la care participă 45 de firme care oferă 4.000 de locuri de muncă în ţară şi în străinătate.

Printre firmele care şi-au prezentat oferta de joburi externe la Târgul locurilor de muncă s-a numărat şi SC Studline SRL Galaţi, aceasta oferind posturi de lucrători depozite şi fabrici Anglia (50 locuri), asistenţi medicali Anglia (10 locuri), îngrijitor bătrâni în clinici/la domiciliu Anglia (20 locuri), bone/au-pair/baby-sitters Anglia (10 locuri), ospătari/ospătăriţe (10 locuri), bucătari/ajutori bucătari (10 locuri), personal curăţenie bucătărie (10 locuri) - Anglia, precum şi locuri de muncă pentru studenţi/tineri, ca personal hotelier sezonier în Grecia şi Cipru: ospătari/ospătăriţe, cameriste (120 locuri). Studline SRL are ca obiect de activitate recrutarea şi plasarea forţei de muncă din România în străinatate, mai ales în ţări precum Anglia, Germania, Italia, Spania, Olanda, Grecia, Cipru, Emiratele Arabe Unite, etc.

La deschiderea târgului de locuri de muncă au participat şi zeci de tineri care urmează astfel de cursuri de calificare. „Am început liceul dar din motive personale nu l-am terminat, am făcut doar zece clase. Fac un curs de cameristă acum şi după ce termin cursul poate mă angajez pe un vas de croazieră... Am înţeles că e muncă grea, dar este bine plătită”, a spus una din cursante, Liliana Păun, de 17 ani, din comuna Fârţăneşti. „Aş face şi eu un curs de calificare să mă angajez pe o navă de de croazieră... păi faţă de un inginer navalist, pe un vas de croazieră se câştigă şi 2.500 de euro... păi se compară cu un salariu din ţară?”, a spus Valentin Mărăşan, de 20 de ani, student la Arhitectură Navală. Deşi mirajul locurilor de muncă bine plătite, pe vase de croazieră, îi atrage ca un magnet pe tineri, nu acelaşi optimism îl împărtăşesc cei mai în vârstă. De pildă, la târg a venit şi  Daniela, o tânără de 28 de ani care după zece ani de muncă în Italia s-a întors în România. Spre deosebire de tinerii despre care am vorbit până acum, femeia se încăpăţânează să rămână în ţară, deşi a trecut deja un an de când încearcă fără succes să se angajeze, şi asta în ciuda numărului mare de cursuri de calificare pe care le-a făcut: „Am făcut, în total, cinci cursuri. Pe banii mei, sunt din Tudor Vladimirescu, am plătit naveta, să viu la cursuri... Degeaba! Când e să mă angajez, îmi cere experienţă! Eu vreau să rămân aici, în ţara mea, dar dacă voi vedea că nu se poate, ne luăm tălpăşiţa înapoi în Italia”.

Publicat în Știrea zilei