Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete, a crescut faţă de anul 2014 cu 8,9% ca serie brută, potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică, remis, miercuri, AGERPRES.
Evoluţia s-a datorat creşterii vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+19,1%), comerţului cu amănuntul al carburanţilor (+5,8%) şi vânzărilor de produse nealimentare (+2,8%).
În decembrie 2015, comparativ cu noiembrie 2015, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, a crescut pe ansamblu cu 8,6%, ca urmare a creşterii vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+23,3%) şi vânzărilor de produse nealimentare (+5,8%). Scăderi s-au înregistrat în comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule (-9,5%).
Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2015, comparativ cu luna precedentă, valoarea indicatorului a crescut pe ansamblu cu 0,6%, ca urmare a avasului vânzărilor de produse nealimentare (+0,5%) şi vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+0,3%). Scăderi s-au înregistrat în comerţul cu amănuntul al carburanţilor (-4,1%).
Comparativ cu aceeaşi lună din 2014, în decembrie anul trecut cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul, serie brută, a înregistrat o creştere cu 15,5% ca urmare a creşterilor vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+25,3%), de produse nealimentare (+13,3%) şi de comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule (+2,4%).
Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2015, comparativ cu luna decembrie 2014, a înregistrat un avans de 13% ca urmare a creşterilor înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+26,3%) şi la vânzările de produse nealimentare (+9,3%). Comerţul cu amănuntul al carburanţilor a scăzut cu 1,1%.

Publicat în Economie

Volumul lucrărilor de construcţii a crescut, în primele nouă luni ale acestui an, cu 9,9%, ca serie brută, comparativ cu perioada similară din 2014, în timp ce avansul în luna septembrie faţă de august, tot pe serie brută, a fost de 13,7%, reiese din datele publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Pe serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în primele nouă luni din acest an, volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 10,5%, faţă de perioada similară a anului trecut, iar lunar — septembrie faţă de august — volumul s-a majorat cu 0,7%.

"Pe elemente de structură (serie brută — n. r.) au avut loc creşteri în primele nouă luni la lucrările de reparaţii capitale cu 15,9%, lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 13,2% şi la lucrările de construcţii noi cu 7,6%. Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut la construcţiile inginereşti cu 15,6% şi la clădirile nerezidenţiale cu 5,2%. Clădirile rezidenţiale au scăzut cu 0,2%", se precizează în comunicatul INS.

Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a crescut pe total cu 10,5%. Pe elemente de structură s-au înregistrat creşteri astfel: lucrările de reparaţii capitale cu 17,5%, lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 10,5% şi la lucrările de construcţii noi cu 9%.

Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut astfel: clădirile nerezidenţiale cu 8,6%, clădirile rezidenţiale cu 6,7% şi la construcţiile inginereşti cu 6,4%.

În luna septembrie 2015, faţă de luna precedentă, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 13,7%, respectiv cu 0,7%.

Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 4,4%, respectiv cu 4%.

Potrivit datelor INS, creşterea pe serie brută cu 13,7% a volumului lucrărilor de construcţii în septembrie faţă de august este evidenţiată astfel: lucrările de construcţii noi cu 16,7%, lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 13,2% şi la lucrările de reparaţii capitale cu 1,6%. Pe obiecte de construcţii au crescut clădirile nerezidenţiale cu 20,6%, clădirile rezidenţiale cu 15,8% şi construcţiile inginereşti cu 10,3%.

Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate s-a înregistrat pe total o creştere cu 0,7%, evidenţiată la lucrările de construcţii noi cu 4,2%. Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente şi lucrările de reparaţii capitale au scăzut cu 1,8%, respectiv cu 0,4%. Pe obiecte de construcţii clădirile nerezidenţiale au crescut cu 7,3%, iar scăderi au avut loc la clădirile rezidenţiale şi la construcţiile inginereşti cu 6,2%, respectiv cu 0,9%.

Potrivit datelor INS, în septembrie 2015 comparativ cu septembrie 2014, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, ca serie brută cu 4,4%. Pe elemente de structură au avut loc creşteri la lucrările de reparaţii capitale şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 17,8%, respectiv cu 12,6%. Lucrările de construcţii noi au scăzut cu 0,5%. Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut la construcţiile inginereşti cu 19,1%. La clădirile rezidenţiale şi la clădirile nerezidenţiale s-au înregistrat scăderi cu 12,2%, respectiv cu 11,1%.

Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 4,0%. Pe elemente de structură s-au înregistrat creşteri la lucrările de reparaţii capitale şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 20,7%, respectiv cu 11,3%.

Lucrările de construcţii noi au scăzut cu 1,2%. Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut la construcţiile inginereşti cu 14,0%. Clădirile nerezidenţiale şi clădirile rezidenţiale au scăzut cu 9,7%, respectiv cu 8,1%. 

Publicat în Economie

Producţia industrială a crescut ca serie brută cu 25,5% în luna septembrie a acestui an, comparativ cu luna precedentă, în timp ce în primele nouă luni din 2015 producţia industrială a consemnat un avans de 3% comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică.

Creşterea producţiei industriale a fost susţinută, în septembrie, de creşterea industriei prelucrătoare (+29,7%) şi a industriei extractive (+2,9%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 4,6%.

Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în septembrie producţia industrială a crescut cu 1,2% faţă de august 2015, susţinută tot de industria prelucrătoare şi cea extractivă, iar în perioada ianuarie — septembrie avansul a fost de 3,2%.

În septembrie faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială a crescut atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 3,9%, respectiv cu 3,4%.

Pe de altă parte, avansul producţiei industriale din primele nouă luni a fost generat de creşterea industriei prelucrătoare (+3,6% pe serie brută şi serie ajustată sezonier) şi a producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+2,3% pe serie brută şi +2,7% pe serie ajustată sezonier). Industria extractivă a scăzut cu 9,7% pe serie brută şi cu 9,5% pe serie ajustată sezonier.

Publicat în Economie

Valoarea netă a câştigului salarial mediu orar a înregistrat o creştere cu 7,8% anul trecut comparativ cu 2013, ajungând la 9,92 lei/oră, se arată într-o publicaţie a Institutului Naţional de Statistică (INS) transmisă la solicitarea scrie Agerpres.

„Câştigul salarial mediu orar brut a fost în anul 2014 de 13,60 lei/ora, cu 7,9% mai mare decât în anul precedent. Valoarea netă a câştigului salarial mediu orar a înregistrat o creştere cu 7,8% comparativ cu anul 2013, ajungând la 9,92 lei/oră. Faţă de anul 2013 s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu orar brut şi net mai mari de 8% în activităţile de: alte activităţi de servicii (+16,5% la brut şi +15,6% la net), administraţie publică (+14,3% la brut şi +14,9% la net), învăţământ (+14,1% la brut şi +14,3% la net), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+12,1% la brut şi +10,9% la net), comerţ (+9,8% la brut şi +9,2% la net), informaţii şi comunicaţii (+9,4% la brut şi +9,7% la net), agricultură, silvicultură şi pescuit (+8,7% la brut şi +8,0% la net), industria extractivă (8,4% la brut şi 8,6% la net)”, informează INS.

În activitatea de tranzacţii imobiliare, câştigul salarial mediu orar a scăzut comparativ cu anul precedent (-0,5% la brut şi -1,0% la net).

„Faţă de media pe ţară, în anul 2014 s-au înregistrat câştiguri salariale medii orare brute mai mari cu peste 80% în următoarele activităţi economice: intermedieri financiare şi asigurări (de 2,2 ori), industria extractivă (+96,2%), informaţii şi comunicaţii (+91,5%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+84,4%). Mai mici cu peste 25% faţă de media pe economie s-au situat câştigurile salariale medii orare brute din activităţile de: hoteluri şi restaurante (-43,8%), alte activităţi de servicii (-32,9%), construcţii (-26,4%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-26,4%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-26,3%)”, mai arată Institutul. 

Publicat în National

România a fost, anul trecut, pe primul loc în Uniunea Europeană în privinţa ponderii foarte ridicate a populaţiei ocupate în agricultură, la mare distanţă de următoarele clasate, se arată într-o publicaţie a Institutului Naţional de Statistică (INS) transmisă al solicitarea AGERPRES.

„România, se remarcă prin ponderea încă foarte ridicată a populaţiei ocupate în agricultură (25,4%), ceea ce o plasează pe primul loc în UE-28, la mare distanţă de următoarele ţări clasate, Grecia (13,0%) si Polonia (11,2%). Ponderea cea mai mare a populaţiei ocupate în domeniul industriei a fost înregistrată în Cehia (38,3%) şi Slovacia (35,5%). În anul 2014, în domeniul serviciilor cele mai multe persoane ocupate au fost înregistrate în Luxemburg (87,6%) si Olanda (81,5%)”, informează INS.

Potrivit Institutului, în România procentul persoanelor ocupate în domeniul industriei a fost de 30,1%, iar 44,5% din populaţia ocupată a fost înregistrată în domeniul serviciilor.

„Structura populaţiei ocupate după nivelul de educaţie devine tot mai importantă în ultima vreme şi constituie unul din factorii esenţiali ai progresului unei naţiuni. După nivelul de educaţie, în structura populaţiei ocupate de 15-64 ani la nivelul UE-28, în anul 2014, predomină nivelul mediu de educaţie, care reprezenta pe total 49% (în cazul forţei de muncă masculine ponderea acestui nivel de educaţie a fost de 50,3%, iar în cazul celei feminine de 47,3%). Pe locul al doilea în structura populaţiei ocupate în UE-28 s-a plasat, în acelaşi an, populaţia cu nivel superior de educaţie, cu o pondere de 32,7% pe total (29,8% pentru bărbaţi şi 36,2% pentru femei), urmată de populaţia cu nivel de educaţie scăzut, cu o pondere de 18,3% pe total (19,9% în cazul bărbaţilor şi 16,5% în cazul femeilor)”, arată datele INS.

În România, conform INS, 58,1% din populaţia ocupată are un nivel mediu de educaţie (60,8% în cazul forţei de muncă masculine şi 54,6% în cazul celei feminine) şi 19,2% din populaţia ocupată are un nivel superior de educaţie (16,7% în cazul forţei de muncă masculină şi 22,3% în cazul celei feminine).

Publicat în National

Populaţia aptă de muncă se va reduce cu 44% până în anul 2060, ajungând la aproximativ 7,51 milioane de persoane, potrivit unei publicaţii a Institutului Naţional de Statistică (INS), transmisă la solicitarea AGERPRES.

„Până în anul 2060, populaţia în vârstă de muncă (15 - 64 ani) se va reduce cu 44,0%, ajungând la aproximativ 7,506 milioane persoane. Scăderea populaţiei de 15 - 64 ani va fi moderată până în anul 2030 şi mai accentuată spre sfârşitul orizontului de proiectare (anul 2060), principalul factor al acestei evoluţii fiind scăderea naturală a populaţiei”, precizează INS.

În profil teritorial, populaţia de 15 - 64 ani va înregistra o scădere în toate regiunile ţării. Până în anul 2060 este anticipată o diminuare mai accentuată a populaţiei în regiunile Sud-Muntenia (cu aproape 1,139 milioane locuitori) şi Sud-Vest Oltenia (cu aproximativ 820.000 locuitori). Diminuări ale populaţiei între 603.000 şi 695.000 persoane se vor mai înregistra în regiunile Centru, Nord-Est şi Nord-Vest. Regiunile Sud-Vest Oltenia şi Vest vor continua să se încadreze, în anul 2060, în grupul celor cu cel mai mic număr al populaţiei adulte în vârstă de muncă (15 - 64 ani), la polul opus menţinându-se regiunile Nord-Est, Nord-Vest şi Bucureşti-Ilfov

Potrivit Institutului, pentru ambele sexe, o scădere semnificativă se va înregistra la grupele de vârstă 25 - 34 de ani şi 35 - 44 de ani. „Pe termen scurt, până în anul 2030, populaţia în vârstă de 15 - 64 ani se va menţine în jur de 12 milioane. După anul 2030, în populaţia în vârstă aptă de muncă vor începe să intre generaţiile mai puţin numeroase, născute după anul 2010. De aceea, segmentul 15 - 24 ani se va diminua treptat, ajungând să reprezinte, în anul 2060, 15,5% din totalul populaţiei de 15 - 64 ani. Grupele 'mature' de 35 - 44 ani din cadrul populaţiei apte de muncă se vor diminua în paralel cu creşterea populaţiei în prag de pensionare, creând în timp dezechilibre pe piaţa muncii. Dacă la 1 ianuarie 2015 ponderea populaţiei de 35 - 44 ani a fost de 23,1% din totalul populaţiei în vârstă de muncă, în anul 2060 ponderea populaţiei de 35 - 44 ani se va reduce la 19,5%. Ponderea populaţiei în vârstă de 55 - 64 de ani va creşte de la 20,3% (în anul 2015) la 23,7% din totalul populaţiei în vârstă de muncă (în anul 2060)”, spune INS.

În perioada 2004 - 2014, populaţia activă economic de 15 ani şi peste a scăzut de la 9,958 milioane persoane la 9,243 milioane persoane. Rata de activitate, calculată ca pondere a populaţiei active de 15 ani şi peste, la populaţia totală din aceeaşi grupă de vârstă, s-a diminuat de la 56,2% în anul 2004 la 54,9% în anul 2014.

INS mai spune că, pe sexe, valorile ratei de activitate a populaţiei masculine au fost mai mari faţă de ratele de activitate a populaţiei feminine. Ratele de activitate a populaţiei masculine au scăzut de la 64,4%, în anul 2004, la 64,2%, în anul 2014, în paralel cu scăderea ratelor de activitate a populaţiei feminine de la 48,5%, în anul 2004, la 46,2%, în anul 2014.

„Populaţia inactivă a fost în anul 2014 de 10,681 milioane persoane, în scădere faţă de populaţia inactivă înregistrată în anul 2004 de 11,528 milioane persoane. Peste jumătate din persoanele inactive au domiciliul în mediul urban şi 57,9% din persoanele inactive sunt femei. În anul 2014, raportul de dependenţă economică arată faptul că 1.000 de persoane ocupate susţin economic 1.313 persoane inactive şi în şomaj, în scădere faţă de anul 2004 când raportul a fost de 1.344 persoane”, mai spune Institutul.

Populaţia activă economic de 15 - 64 ani, în anul 2014, a fost de peste 8,882 milioane persoane, în scădere cu peste 75.000 persoane în comparaţie cu populaţia activă din anul 2010 (8,958 milioane persoane).

În profil regional, populaţia activă a crescut, în anul 2014, faţă de 2010, în regiunile Bucureşti - Ilfov (cu 2,4%), Nord-Vest (cu 2,0%) şi Nord-Est (cu 0,8%), dar a înregistrat scăderi în celelalte 5 regiuni care au oscilat între-4,9% (Sud-Est) şi-1,3% (Vest). În anul 2014, rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă (15 - 64 ani) a înregistrat cele mai mici valori în regiunea Centru, de 60,4%, la fel ca în anul 2010, iar valorile cele mai mari în regiunile Nord-Est, de 69,9%, faţă de 68,6%, în anul 2010, şi Bucureşti-Ilfov, de 69,5% faţă, de 67,2%, în anul 2010, explică INS. 

Publicat în National

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut cu 2,6% (serie brută), respectiv cu 2,5% (serie ajustată) în primele opt luni din 2015, comparativ cu perioada similară din 2014, dar a scăzut semnificativ în luna august faţă de luna precedentă, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Astfel, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a scăzut în luna august, faţă de iulie 2015, cu 5,2% (serie brută) şi cu 4,9% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate.

Comparativ cu aceeaşi perioadă din 2014, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata a crescut cu 1,5% (serie brută) şi cu 0,6% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate.

Potrivit datelor INS, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna august 2015, comparativ cu luna precedentă, în termeni nominali, s-a redus pe ansamblu cu 5,2%, ca urmare a scăderii comerţului cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (-15,4%) şi a comerţului cu ridicata specializat al altor produse (-6,8%).

De asemenea, au fost înregistrate scăderi în activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (-5,9%), comerţul cu ridicata altor maşini, echipamente şi furnituri (-4,3%), comerţul cu ridicata nespecializat (-3,7%), comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (-2,7%) precum şi în comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (-2,1%). În schimb, comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii a crescut cu 2,8%.

În funcţie de zilele lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată, a scăzut pe ansamblu cu 4,9% în luna august 2015, comparativ cu luna precedentă, în urma scăderii comerţului cu ridicata specializat al altor produse (-5,5%), în comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (-4,0%).

Scăderi au mai fost înregistrate în comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (-3,1%), comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (-2,2%), activităţilor de intermediere în comerţul cu ridicata (-1,4%) şi a comerţului cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (-0,8%). Creşteri au fost înregistrate doar în comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+3,1%) şi în comerţul cu ridicata nespecializat (+1,0%) .

Comparativ cu luna august 2014, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a înregistrat în august 2015 (serie brută) o creştere cu 1,5% ca urmare a creşterii comerţului cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+16,1%), comerţului cu ridicata nespecializat (+10,2%), comerţului cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (+6,7%), comerţului cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+6,2%) şi comerţului cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+2,8%).

Potrivit datelor INS, în august 2015, s-au înregistrat scăderi în comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (-21,7%), activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (-9,8%) şi comerţul cu ridicata specializat al altor produse (-2,5%).

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna august 2015, comparativ cu luna corespunzătoare din 2014, în termeni nominali, a crescut cu 0,6%, ca urmare a creşterii comerţului cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+10,1%) şi a comerţului cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (+9,8%).

Totodată, au mai fost creşteri în comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+5,6%) şi comerţul cu ridicata nespecializat (+5,5%). INS relevă scăderi, în perioada menţionată, în comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (-19,7%), activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (-7,2%), comerţul cu ridicata specializat al altor produse (-1,2%) şi în comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (-0,4%).

În primele opt luni din 2015, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2014, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în termeni nominali, a înregistrat o creştere cu 2,6% datorită creşterii comerţului cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (+16,9%), comerţului cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+12,0%) şi comerţului cu ridicata nespecializat (+11,3%).

Au mai fost înregistrate creşteri, în perioada menţionată, în comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+3,4%) şi comerţului cu ridicata specializat al altor produse (+1,6%), iar scăderi au fost în comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (-6,9%), comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (-3,5%) şi activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (-2,3%).

Pe serie ajustată, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a înregistrat o creştere cu 2,5%, în termeni nominali, în primele opt luni din acest an, datorită creşterii comerţului cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (+14,4%), comerţului cu ridicata nespecializat (+8,8%) şi comerţului cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+8,7%).

Alte creşteri au mai fost în comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+3,1%) şi comerţul cu ridicata specializat al altor produse (+1,4%).

Datele INS arată scăderi pentru perioada menţionată în activităţile din comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (-3,3%), în comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (-2,8%) şi în activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (-0,2%).

Publicat în National

Volumul lucrărilor de construcţii a crescut, în primele opt luni ale acestui an, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 11,1%, respectiv cu 11,4%, faţă de perioada similară a anului trecut, reiese din datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

"Pe elemente de structură (serie brută — n. r.) au avut loc creşteri la lucrările de reparaţii capitale cu 16,3%, la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 13,8% şi la lucrările de construcţii noi cu 9%. Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut astfel: construcţiile inginereşti cu 14,9%, clădirile nerezidenţiale cu 8,7% şi la clădirile rezidenţiale cu 2,6%', se precizează în comunicatul INS.

Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a crescut pe total cu 11,4%. Pe elemente de structură s-au înregistrat creşteri astfel: lucrările de reparaţii capitale cu 17,6%, lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 10,7% şi la lucrările de construcţii noi cu 10,3%. Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut astfel: clădirile nerezidenţiale cu 11,3%, clădirile rezidenţiale cu 9,1% şi construcţiile inginereşti cu 5,5%.

În luna august 2015, faţă de luna precedentă, volumul lucrărilor de construcţii a crescut ca serie brută, cu 5,2%, creştere evidenţiată astfel: lucrările de reparaţii capitale cu 13,7%, lucrările de construcţii noi cu 4,5% şi lucrări de întreţinere şi reparaţii curente cu 2,3%. Pe obiecte de construcţii au crescut construcţiile inginereşti cu 11,9%. Scăderi s-au înregistrat la clădirile rezidenţiale şi la clădirile nerezidenţiale cu 8,4%, respectiv cu 1,6%.

Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate s-a înregistrat pe total o scădere cu 0,4%, evidenţiată astfel: lucrări de întreţinere şi reparaţii curente cu 5,9%, lucrări de reparaţii capitale cu 1,5% şi lucrări de construcţii noi cu 1%. Pe obiecte de construcţii au avut loc scăderi la clădirile rezidenţiale şi la clădirile nerezidenţiale cu 7,3%, respectiv cu 6,5%. Construcţiile inginereşti au crescut cu 3,6%.

Potrivit datelor INS, în august 2015 comparativ cu august 2014, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, ca serie brută, cu 10,8%. Pe elemente de structură au avut loc creşteri astfel: lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 27,2%, lucrările de reparaţii capitale cu 22,8% şi la lucrările de construcţii noi cu 3%. Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut la construcţiile inginereşti cu 37,6%. La clădirile nerezidenţiale şi la clădirile rezidenţiale s-au înregistrat scăderi cu 16,9%, respectiv cu 9,9%.

Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 10,6%. Pe elemente de structură s-au înregistrat creşteri astfel: lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 20,8%, lucrările de reparaţii capitale cu 10,0% şi la lucrările de construcţii noi cu 2,1%. Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut la construcţiile inginereşti cu 27,6%. Clădirile nerezidenţiale şi clădirile rezidenţiale au scăzut cu 19,4%, respectiv cu 5,8%.

Publicat în Economie

Inflaţia anuală s-a menţinut în teritoriu negativ în septembrie, la minus 1,7%, în urcare de la minus 1,9% în august, iar inflaţia lunară a fost de 0,26%, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS). La inflaţia din luna septembrie au contribuit preţurile mărfurilor alimentare, care au scăzut cu 6,47% faţă de septembrie 2014. În schimb, preţurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 0,54% de la an la an, iar tarifele serviciilor au urcat cu 1,99%.

În ceea ce priveşte inflaţia lunară, aceasta a fost determinată de avansul preţurilor alimentelor şi al serviciilor, cu 0,9% şi, respectiv, 0,13%, în timp ce mărfurile nealimentare s-au ieftinit cu 0,15%.

"Preţurile de consum în luna septembrie 2015 comparativ cu luna septembrie 2014 au fost mai mici cu 1,7%, măsurate prin IPC (indicele preţurilor de consum — n.r.) şi cu 1,5%, măsurate prin IAPC (indicele armonizat al preţurilor de consum — n. r.)", spune INS.

În luna septembrie 2015, ponderea mărfurilor şi serviciilor care au înregistrat o scădere a preţurilor, comparativ cu septembrie 2014, este de 38,8%, cele care au avut creşteri cuprinse în intervalul 0 — 2,5% deţin o pondere de 34,1%. Mărfurile şi serviciile ale căror preţuri au crescut cu mai mult de 2,5% deţin o pondere de 27,1%.

Creşterea medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2014 — septembrie 2015) faţă de precedentele 12 luni (octombrie 2013 — septembrie 2014), calculată pe baza IPC, este de 0,0%. Determinată pe baza IAPC, creşterea este de 0,2%.

Începând cu data de 1 iunie 2015 a intrat în vigoare extinderea aplicării cotei reduse de TVA de 9% pentru livrarea alimentelor şi băuturilor.

Publicat în National

O gospodărie din 10 nu şi-a putut permite menţinerea unei temperaturi adecvate în locuinţă, anul trecut, se arată într-o publicaţie a Institutului Naţional de Statistică (INS) transmisă la solicitarea AGERPRES.

Astfel, 12,7% dintre gospodăriile din România nu şi-au putut permite menţinerea unei temperaturi optime în locuinţă, procentul cel mai mare fiind în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16-24 de ani, respectiv 20,3%. În funcţie de statutul ocupaţional al capului familiei, în cazul şomerilor 42,2% nu au putut asigura un climat adecvat.

Mai mult de jumătate din gospodării (56,5%) trăiesc în locuinţe individuale separate, proporţia fiind puternic influenţată de mediul rural, restul gospodăriilor regăsindu-se în imobile cu mai multe locuinţe, în special în blocuri cu 10 locuinţe sau mai multe (38,5%). Imobilele în care se găsesc locuinţele gospodăriilor sunt aproape în totalitate de tipul casă individuală separată în cazul mediului rural şi, preponderent, apartamente în blocuri cu mai multe locuinţe în cazul urban (unde doar puţin peste un sfert din gospodării ocupă case individuale separate). 

Publicat în National
Pagina 1 din 2