Opt state, printre care Iran, Sudan şi Venezuela, şi-au pierdut dreptul de vot din cauza unei datorii prea mari faţă de organizaţie, a anunţat marţi seară secretarul general Antonio Guterres statele membre ale Adunării Generale, relatează AFP.
În total, "11 state membre sunt în prezent în întârziere cu plata contribuţiilor lor în sensul articolului 19 al Chartei Naţiunilor Unite", a precizat şeful ONU în scrisoarea sa obţinută miercuri de France Presse.
Acest articol prevede o suspendare a dreptului de vot în Adunarea Generală pentru orice ţară cu datorii egale sau mai mari cu contribuţia datorată pentru cei doi ani precedenţi.
Dacă neplata este cauzată de "circumstanţe independente de voinţa sa", un stat vizat de articolul 19 poate totuşi să-şi păstreze dreptul de vot şi acesta este cazul în 2022 cu Comore, Sao Tome şi Principe şi respectiv Somalia, precizează Antonio Guterres.
Pe lângă Iran, Sudan, şi Venezuela, celelalte cinci ţări care şi-au pierdut dreptul de vot sunt Antigua şi Barbuda, Republica Congo, Guineea, Papua Noua Guinee şi Vanuatu, a adăugat el.
Secretarul general a menţionat suma minimă pe care fiecare dintre aceste ţări trebuie să o plătească pentru a-şi recupera dreptul de vot. Iranul va trebuie să plătească puţin peste 18 milioane de dolari, Sudanul aproape 300.000 de dolari, iar Venezuela circa 40 de milioane de dolari.
Iranul şi-a mai pierdut şi anul trecut dreptul de vot din cauza neplăţii contribuţiei. Teheranul a afirmat că nu poate onora nici măcar minimul cerut în contul datoriilor sale la ONU din cauza sancţiunilor economice şi financiare impuse de Washington.
După mai multe luni de negocieri, Teheranului i-a fost acordată o excepţie care i-a permis să-şi recupereze dreptul de vot în luna iunie, cu puţin timp înainte de alegerea noilor membri ai Consiliului de Securitate al ONU.
Bugetul anual de funcţionare al ONU, aprobat în decembrie, este de circa 3 miliarde de dolari. Cel al operaţiunilor de menţinere a păcii, separat şi aprobat în luna iunie, este de circa 6,5 miliarde de dolari. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Şeful Delegaţiei Române PSD din Parlamentul European (PE), Dan Nica, a transmis în cadrul sesiunii plenare a PE de astăzi, cu ocazia dezbaterii prioritare solicitată de Grupul S&D, că necesitatea unor soluţii europene după creşterea preţurilor la energie şi gaze reprezintă o urgenţă majoră pentru toate ţările afectate din Uniunea Europeană.
„Viaţa a milioane de cetăţeni din statele membre ale Uniunii Europene depinde de ceea ce Comisia Europeană va decide săptămâna viitoare. Pentru foarte mulţi români, această perioadă dificilă, generată de explozia preţurilor, este una a alegerilor. Ei trebuie să aleagă între a-şi plăti facturile, a mânca sau a-şi cumpăra medicamentele. Mă deranjează foarte mult că nu sunt luate măsuri imediate împotriva celor care speculează piaţa în acest moment. În România, cel mai grav efect al creşterii preţurilor este că marea parte a populaţiei nu-şi mai permite plata facturilor la gaz şi energie electrică, iar preţurile se vor dubla în perioada următoare. Dacă printre măsurile pe care Comisia le va propune, nu vom îngheţa preţurile, situaţia va fi complicată şi riscăm ca oamenii să îşi piardă încrederea în noi, în instituţiile europene”, a explicat eurodeputatul PSD.
Dan Nica susţine că este datoria fiecărui reprezentant al Parlamentului European şi al Comisiei Europene să îi apere pe cetăţenii statelor membre de explozia preţurilor, reamintind că Grupul S&D a solicitat această dezbatere cu rezoluţie, dar demersul a fost respins de PPE şi Renew Europe. Acesta consideră că majorarea dramatică a preţurilor nu reprezintă doar o problemă naţională, ea având deja o dimensiune europeană, iar Comisia este cea care trebuie să pună pe picioare un plan concret, cu măsuri coordonate, pentru că nu este suficient şi nici conform valorilor europene ca statele membre să fie lăsate să încerce să rezolve individual această problemă majoră.
Şeful Delegaţiei PSD din Parlamentul European mai spune că autonomia strategică a Europei este incompatibilă cu nivelul actual de expunere la fluctuaţiile pieţelor internaţionale de energie, astfel încât este necesar fie un mecanism de coordonare între statele membre şi autorităţile de reglementare respective, fie o Platformă Europeană Centralizată pentru achiziţionarea de gaze naturale.

Publicat în Politica