Numărul posturilor din sistemul de învățământ preuniversitar de stat va ajunge la un total de 290.050 posturi, potrivit unei Hotărâri de Guvern publicate luni, 30 august 2021, în Monitorul Oficial, reieșind o mărire a numărului de posturi cu 3.500. Măsura a fost anunțată anterior de ministrul Educației, în contextul în care clasele trebuie să aibă mai puțini elevi și au fost înființate noi grădinițe, care își vor începe activitatea în această toamnă.
"Toate aceste măsuri necesită un plus de resursă umană, acest plus de resursă umană necesită suplimentarea numărului de posturi, care a fost făcută prin hotărâre de Guvern pentru un cuantum de 3.500 de posturi, care se adaugă la cele 286.550 de posturi existente în acest moment în învățământul preuniversitar", a precizat ministrul, în cadrul unei conferințe de presă, potrivit Agerpres.
"Legea 185 prevede reducerea numărului de elevi în clasă pentru învățământul primar la maximum 22 plus 3, adică 25 de elevi în clasă; pentru învățământul gimnazial la maximum 26 plus 3, adică 29 de elevi în clasă și pentru învățământul liceal, cu excepția clasei a IX-a, la 30 plus 3, adică 33 de elevi în clasă. Este nevoie de o creștere a numărului cadrelor didactice. Am spus cu excepția clasei a IX-a pentru că, în plus față de reglementările din Legea 185, există acel ordin de ministru din anul 2021 pe care l-am promovat pentru reducerea numărului de elevi în clasă, de la 28 la 26, respectiv 24 în funcție de filieră", a menționat Cîmpeanu.

Publicat în National

Organizaţia Expert Forum (EFOR) a solicitat, joi, coaliţiei de guvernare să elaboreze următorul Program Naţional de Dezvoltare Locală sau orice alt program cu obiective similare, în mod transparent, considerând că în acest moment concurenţa între "PNL-Cîţu şi PNL-Orban" afectează resursele publice ale statului.

"Concurenţa între PNL-Cîţu şi PNL-Orban afectează resursele publice ale statului. În dorinţa de a ieşi rapid cu ceva în faţă şi de a capta bunăvoinţa primarilor, cele două aripi concurente din PNL dau ceasul înapoi, anterior epocii Dragnea, în direcţia practicilor cele mai nefaste de alocări de bani publici din perioada Tăriceanu, încadrată conform indicatorilor EFOR drept cea mai clientelară administraţie din istoria post-decembristă a României. Investiţiile pentru infrastructură locală, direct sau prin intermediul instrumentului nepotrivit al Fondului de Rezervă, sunt reţeta perfectă în 2021 pentru ineficienţă şi corupţie locală. EFOR semnalează că asistăm la un regres al calităţii şi transparenţei guvernării în ce priveşte fondurile pentru administraţia locală. În acest context, am solicitat astăzi coaliţiei de guvernare să elaboreze următorul PNDL sau orice alt program cu obiective similare în mod transparent", se arată într-un comunicat de presă remis Agerpres de Expert Forum.

Organizaţia a transmis, în acest sens, o scrisoare către premierul Florin Cîţu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban şi vicepremierii Dan Barna şi Kelemen Hunor, în care sunt cuprinse 14 recomandări care au rezultat "din numeroasele analize publicate şi consultări organizate în ultimii ani pe tema implementării programelor privind investiţiile locale sau achiziţii publice" şi care ar reprezenta un punct de plecare pentru o dezbatere publică reală, în societate, "bazată pe date şi nu pe interese politice".

Printre recomandările EFOR se numără: bugetarea realistă, asigurarea surselor de finanţare pentru proiectele PNDL şi evitarea suplimentării constante a bugetului prin Fondul de Rezervă sau alte mijloace de urgenţă sau avarie, modificarea legislaţiei pentru a consolida obligaţia de raportare în timp util şi prin mijloacele electronice, respectiv creşterea sancţiunilor pentru nerespectarea reglementărilor, publicarea listelor de proiecte depuse, renunţarea la proiecte vechi, la care nu s-a început implementarea de mai mulţi ani sau la care implementarea este în faze incipiente, reglementarea unor standarde de cost minimale care să reducă riscul de creştere artificială a preţurilor.

Publicat în Politica
Marți, 23 Martie 2021 15:38

Modificări la Programul "Noua casă"

Guvernul României a adoptat în şedinţa de vineri, 19 martie 2021, Hotărârea de Guvern pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului "Noua casă". Programul "Noua Casă" este un program guvernamental destinat persoanelor fizice, care facilitează achiziţia unui imobil cu destinaţia de locuinţă, prin intermediul contractării de credite garantate de stat.

Pentru anul 2021, a fost alocat un plafon al garanţiilor de 1,5 miliarde lei, totodată, începând din acest an, beneficiarii au obligaţia să încheie poliţe de asigurare împotriva tuturor riscurilor potrivit normelor interne proprii ale finanţatorilor, pe toată durata finanţării garantate, la o valoare acceptată de o societate de asigurare, dar nu mai puţin decât valoarea de piaţă comunicată de finanţatori prin solicitarea de garantare. Această prevedere se aplică tuturor creditelor garantate în cadrul Programului, pentru poliţele de asigurare încheiate după data intrării în vigoare a Hotărârii de Guvern pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului "Noua Casă".

Programul "Noua Casă" este unul dintre cele mai populare programe guvernamentale, în cadrul căruia au fost acordate 305.436 de garanţii şi promisiuni de garantare, în valoare totală de 27,82 miliarde lei, de la lansarea Programului, în anul 2009 şi până la sfârşitul lunii decembrie a anului 2020. Pe parcursul anului 2020, statul a acordat 11.885 de garanţii, în valoare totală de 1,36 miliarde lei şi 3.359 promisiuni de garantare, în valoare totală de 0,45 miliarde lei.

Publicat în National