O consultare desfăşurată de Consiliul Naţional al Elevilor (CNE) în rândul a peste 11.000 de respondenţi relevă că pentru 74,5% dintre aceştia şcoala online a avut o calitate inferioară celei desfăşurate cu prezenţă fizică.
Conform unui comunicat al CNE, rezultatele consultărilor, dar şi un raport cu propuneri şi recomandări vor fi folosite în dialogul cu Ministerul Educaţiei.
"Conform rezultatelor consultării, se poate constata faptul că aproape trei sferturi (74,5%) dintre elevi consideră că şcoala online nu a fost la fel de calitativă ca cea faţă în faţă, iar 82,9% dintre elevi consideră că nu au putut asimila materia în aceeaşi măsură precum dacă ar fi fost la şcoală fizic. De asemenea, peste două treimi (70,9%) dintre respondenţi au declarat că orele suplimentare de recuperare a materiei ar fi utile în parcursul lor educaţional, deşi această posibilitate este rar promovată în spaţiul şcolar, sub forma cursurilor remediale", precizează sursa citată.
Consiliul Naţional al Elevilor a formulat o serie de propuneri:
- organizarea de testări iniţiale standardizate, la nivel naţional, pentru toate clasele în primele săptămâni ale anului şcolar 2021-2022, pentru a evalua în mod obiectiv lipsurile acumulate în timpul şcolii online la materiile de examen/de profil. Respectivele evaluări ar trebui corectate de profesorii de la clasă, care, în baza rezultatelor, să sprijine elevii în participarea la orele remediale, dar şi să aplice strategii individuale de recuperare a materiei;
- extinderea programului de ore remediale, astfel încât să aibă acces la acest tip de cursuri orice elev care doreşte, nu doar cei aflaţi în diverse situaţii de risc;
- reglementarea scenariilor de funcţionare a unităţilor de învăţământ, prin ordin comun al Ministerului Educaţiei şi al Ministerului Sănătăţii, până la sfârşitul lunii august, astfel încât şcolile să aibă răstimpul necesar în vederea pregătirii începutului noului an şcolar.
"Astfel, este necesară respectarea scenariilor de la nivel local, în aşa fel încât fiecare şcoală să poată decidă scenariul după care funcţionează (fizic/online), în baza principiului descentralizării, fără să depindă de aprobarea altor entităţi (ISJ, CJSU, DSP etc.)", precizează CNE.
- dotarea şcolilor cu materiale sanitare suficiente, cu teste rapide antigen de detectare a COVID-19, dar şi înfiinţarea centrelor de vaccinare în unităţile de învăţământ;
- dotarea şcolilor cu dispozitive digitale necesare şcolii online, mai ales în contextul posibilităţii reluării scenariului hibrid, în care o parte dintre elevi sunt în clasă, iar o parte sunt în mediul online.
"Peste trei săptămâni ne reîntoarcem la şcoală, după doi ani şcolari pandemici. Totuşi, până acum, nimeni nu s-a întrebat care au fost pierderile educaţionale ale învăţământului online, cum resimt elevii schimbările vertiginoase din jur, care au fost clivajele generate de pandemie. Noi am făcut-o. De aceea, credem că propunerile şi recomandările noastre sunt cu atât mai valoroase cu cât sunt fundamentate pe opinia a mii de elevi din România. Solicităm autorităţilor să ia în considerare părerea elevilor şi să comunice o decizie asumată în cel mai scurt timp", a declarat preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, Silviu Morcan. (sursa Agerpres)

Publicat în Comunitate

USR PLUS nu stă bine în percepţia publică în momentul de faţă, a declarat joi, într-o conferinţă de presă, copreşedintele Dacian Cioloş, care a adăugat că nu crede că formaţiunea stă mai prost în sondaje decât AUR, aşa cum indica recent un sondaj al publicaţiei Politico.
"Una e să creşti sau să scazi în sondaje când eşti pe bară şi stai şi fluieri de pe margine despre cum merg lucrurile şi o faci şi populist şi alta e să fii la guvernare şi să îţi asumi decizii, unele dificile, altele mai dificil să ţi le asumi pentru că nu depinde doar de tine, ci depinde şi de ceilalţi. Cred că este încă prea devreme ca să apreciem cum stăm. Nu stăm bine, deci asta trebuie să o spun. USR PLUS nu stă bine, dacă ne uităm la cifrele acestea, la percepţia publică, în momentul de faţă, dar nici nu aveam cum să stăm bine, atâta vreme, după cum v-am spus, cât Guvernul nu a livrat mare parte din obiectivele pe care noi ni le-am asumat în campanie", a spus Dacian Cioloş, întrebat de presă dacă USR PLUS are mai puţine procente privind intenţia de vot faţă de AUR.
Cioloş crede că USR PLUS îşi poate mulţumi electoratul doar cu reformele promise în campanie.
"E prea devreme la niciun an de guvernare să vorbim de o erodare structurală. Acestea (sondajul Politico n.r.) sunt cifre care, din punctul meu de vedere, încă sunt conjuncturale, atâta timp cât, cum vă spuneam, noi suntem, din punctul meu de vedere, cu un potenţial bun de a face reforme, dacă există voinţă politică. Singurul lucru care ne-a împiedicat pe noi să găsim soluţii pentru SIIJ, să mergem înainte cu depolitizarea în administraţia publică, să avansăm cu pensiile speciale, sunt motive politice interne care nu ţin de blocaje de altă natură, care ne-ar împiedica să facem reforme. Eu cred că dacă noi facem reforme, partea aceea de electorat care ne-a trimis pe noi la guvernare va percepe lucrul acesta pozitiv", a explicat Dacian Cioloş. (sursa Agerpres)

Publicat în Politica

Numărul celor care nu se întâlnesc deloc în lumea reală cu persoanele cu care sunt compatibili s-a dublat, de la 16% la 35%, iar patru din zece persoane (42%) preferă să se întâlnească fizic doar cu cineva care are anticorpi sau un certificat de vaccinare, relevă rezultatele unui raport comandat de Kaspersky, care urmărit rolul aplicaţiilor de dating, starea actuală a tehnologiei şi a relaţiilor.
Conform sondajului, cererile în ceea ce priveşte accesul online la statusul unei persoane privind vaccinarea sunt un rezultat evident al pandemiei, totuşi, a cunoaşte faţă în faţă pe cineva întâlnit iniţial online pare să genereze mai multe îngrijorări decât simpla îngrijorare în legătură cu îmbolnăvirea.
În general, jumătate dintre utilizatori (50%) resimt disconfort sau nesiguranţă (18%) atunci când au o întâlnire faţă în faţă cu cineva. Pentru a atenua unele dintre aceste griji, majoritatea (72%) dintre cei care folosesc site-uri şi aplicaţii de dating online vor să vorbească mai întâi telefonic sau video înainte de a fi de acord să se întâlnească cu persoana respectivă.
La nivel general, patru din zece persoane preferă să se întâlnească fizic doar cu cineva care are anticorpi sau un certificat de vaccinare, în timp ce numărul celor care nu se întâlnesc deloc în lumea reală cu persoanele cu care sunt compatibili s-a dublat în ultimul an, până la 35%.
"Evenimentele generate de pandemia globală au schimbat semnificativ multe dintre activităţile noastre zilnice, iar întâlnirile nu fac excepţie. În timpul perioadelor de auto-izolare forţată, oamenii au petrecut mai mult timp pe aplicaţiile de dating, iar numărul de utilizatori este în creştere", se menţionează în cercetarea de specialitate.
În luna iunie a acestui an, Kaspersky a delegat compania Sapio să efectueze un sondaj online cu peste 18.000 de respondenţi pentru a explora rolul aplicaţiilor de dating şi starea actuală a tehnologiei şi a relaţiilor.
Eşantionul a inclus 2.000 de respondenţi din Marea Britanie, câte o mie din SUA, Franţa, Germania, Spania, Italia, Olanda,respectiv câte 500 din Elveţia, Austria, Republica Cehă, Ungaria, Emiratele Arabe Unite, Africa de Sud, Turcia, Egipt, China, Japonia, India, Australia, Indonezia, Brazilia, Columbia, Chile, Peru, Argentina, Mexic şi Rusia. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

În România există peste 26 milioane de conexiuni mobile, 135.6% raportat la populaţia ţării, iar 97% dintre români utilizează un smartphone, potrivit raportului Hootsuite: DIGITAL 2021 despre situaţia mediului digital la nivel global, dar şi aplicat pe fiecare ţară în parte. Dar care sunt telefoanele preferate de români şi pentru ce perioadă de timp le utilizează aceştia?

Conform unui sondaj* online derulat pe website-ul Telekom Romania, în perioada 10-11 martie 2021, la care au participat 9.905 respondenţi, brandul de telefoane mobile utilizat de majoritatea clienţilor Telekom este Samsung, care a înregistrat peste jumătate din totalul opţiunilor exprimate (58,5%).

Pe poziţia a doua se află Huawei, cu un procent de 20,9%, urmat de Apple cu 9,7% dintre preferinţe şi Xiaomi cu 4,2% voturi.

La categoria „Alte branduri de telefoane utilizate”, care a înregistrat un procent de 6,7%, clienţii Telekom au indicat Nokia, Motorola, Oppo, HTC, LG, Allview, Asus, iHunt, Sony, Alcatel, Lenovo.

Când vine vorba de perioada de utilizare a dispozitivelor mobile, peste 40% dintre respondenţi au precizat că deţin actualul telefon de doi ani sau mai mult. Frecvenţa cu care apar noi modele de telefoane, atractivitatea noilor funcţionalităţi, dar şi ofertele producătorilor şi operatorilor ar putea fi principalii factori care stau la baza deciziei de a achiziţiona un nou dispozitiv.

*Telekom Romania a derulat un sondaj online, anonim, în perioada 10-11 martie 2021, la care participarea a fost deschisă oricărui vizitator al website-ului www.telekom.ro, fără nicio cerinţă de identificare a persoanei, locaţiei, vârstei sau oricărui alt indicator demografic, care să ofere o indicaţie de eşantion reprezentativ.

Telekom Romania lucrează în permanenţă la îmbunătăţirea atât a ofertei de produse şi servicii, cât şi a website-ului pentru a veni în întâmpinarea preferinţelor clienţilor şi consumatorilor români.

Publicat în National

În urma sondajului realizat pe Facebook, opera „Înaripat” a obţinut cele mai multe aprecieri şi urmează a fi amplasată în Piaţeta Florilor de Tei, informează Primăria municipiului Galaţi. Sondajul a avut peste 97.800 de vizualizări, iar opera „Înaripat” (autor George Sorin Purcaru) a primit 942 de aprecieri, opera „Transfigurare” (autor Laurenţiu Mogoşanu) a avut 658 de aprecieri, iar opera „Rugă” (autor Ovidiu Nicolae Popa) a primit 206 aprecieri.

Reamintim că Primăria muncipiului Galaţi a lansat pe 05 martie 2021, pe pagina de Facebook, o consultare publică privind amplasarea unei opere de artă în Piaţeta Florilor de Tei, care a devenit un loc plăcut de relaxare graţie amenajării fostului teren viran de lângă Policlinica cu Plată de pe strada Domnească. Astfel, gălăţenii au fost invitaţi să aleagă una dintre cele trei lucrări realizate de artişti recunoscuţi, apreciaţi şi premiaţi, cu numeroase expoziţii, atât în ţară, cât şi peste hotare. Lucrările au fost realizate în cadrul Taberei de sculptură în metal, ediţia a VII-a, Galaţi, 08 iulie - 30 octombrie 2016.

Cele trei opere de artă au fost selectate dintr-un număr de opt donate de către Fundaţia Culturală „Nicolae Mantu”. Astfel, se are în vedere ca şi celelalte opere de artă să fie amplasate pe viitor în alte locuri din oraş. O lucrare de artă a fost amplasată deja în sensul giratoriu de la intarea în oraş dinspre Tecuci, tot în urma unei consultări publice, când gălăţenii au ales lucrarea „Simbol”.

Publicat în Comunitate

Mai mult de jumătate dintre români cred că ţara noastră nu ar trebui să primească refugiaţi şi că aceştia nu ar trebui să se stabilească în România, conform unui sondaj INSCOP. Astfel, 56,2% dintre respondenţi cred că România nu ar trebui să primească refugiaţi, în timp ce 35,5% cred că ar trebui să primească, iar 8,3% au ales varianta "nu ştiu sau nu răspund".

Dintre cei care cred că România trebuie să primească refugiaţi, 82,1% consideră că ţara noastră trebuie să stabilească singură cota pe care o poate primi, iar 14,6% spun că ar trebui primit numărul de refugiaţi cerut de UE, în timp ce procentul non-răspunsurilor a fost de 3,3%.

Potrivit sondajului, 26,5% dintre români ar fi de acord ca refugiaţii să se stabilească în România, în timp ce 65,3% susţin contrariul. În această chestiune, procentul non-răspunsurilor a fost de 8,2%. Barometrul arată că 95,8% dintre români declară că au auzit de criza refugiaţilor din Orientul Mijlociu, 2,2% că nu au auzit despre această situaţie, iar 2% nu ştiu sau nu au răspuns. 41,7% dintre respondenţi cred că refugiaţii adunaţi la graniţele UE au plecat din ţările lor din cauza războiului din Orientul Mijlociu, în timp ce 23,4% cred că este vorba de grupuri care vin cu scopul de a destabiliza Europa, 23,3% că este vorba de imigranţi care vin spre vechiul continent din cauza sărăciei din zonele lor de origine. 5,9% cred că imigranţii sunt, în primul rând, persoane care ar prefera să trăiască în UE, iar 5,7% nu ştiu sau nu răspund la întrebare.

Sondajul mai relevă că 29,5% dintre respondenţi sunt de acord că România ar putea deveni ţară de tranzit pentru imigranţii din Orientul Mijlociu în mare şi foarte mare măsură, în timp ce 22,5% au ales varianta "nici în mică nici în mare măsură", 37% "în mică şi foarte mică măsură", iar 11% "nu ştiu sau nu răspund".

De asemenea, 23,9% dintre români cred în mare şi foarte mare măsură că România ar putea deveni ţară de destinaţie pentru imigranţi, 21,8% au optat pentru varianta "nici în mică nici în mare măsură", 44,3% pentru "în mică şi foarte mică măsură", iar 10% nu ştiu sau nu răspund. 24,4% dintre români ar fi de acord cu stabilirea refugiaţilor în localitatea lor, 67,1% şi-au exprimat dezacordul, în timp ce procentul non-răspunsurilor este de 8,5%.

Directorul general INSCOP, Darie Cristea, consideră că opinia publică din România are o poziţie conservatoare şi prudentă. "Este o poziţie comună în statele est-europene membre ale UE, unele dintre acestea fiind chiar mult mai radicale decât România. Adevărul este că europenii, deci inclusiv românii, nici nu au văzut coerenţa şi stăpânirea situaţiei pe care le aşteptau de la instituţiile europene", arată el.

"Barometrul INSCOP-ADEVĂRUL despre România" a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul în perioada 10-15 septembrie.

Volumul eşantionului a fost de 1.085 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani.

Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 3%, la un grad de încredere de 95%.

Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 40 de judeţe şi în municipiul Bucureşti, într-un total de 85 de localităţi. 

Publicat în National
Marți, 08 Septembrie 2015 00:00

Britanicii ar vota pentru ieşirea din UE

Britanicii ar vota pentru o ieşire din Uniunea Europeană (UE) în referendumul care urmează să aibă loc până cel mai mai târziu la sfârşitul lui 2017, relevă - pentru prima dată - un sondaj de opinie, relatează AFP în pagina electronică.

În contextul în care deputaţii urmează să analizeze din nou un proiect de lege privind referendumul luni, 43% dintre persoanele intervievate de către Institutul Survation, în contul publicaţiei Mail on Sunday, sunt de părere că Marea Britanie ar trebui să părăsească UE. Alte 40% preferă ca ţara lor să rămână în Uniune, iar 17% sunt indecise. Acest sondaj, realizat pe Internet, pe un eşantion de 1.004 persoane, marchează o ruptură cu precedentele anchete de opinie, care au conchis întotdeauna că există un avantaj al taberei pro-UE.

În plus, 22% dintre cei care optează pentru un statu-quo afirmă că ar putea să-şi schimbe părerea, dacă actuala criză a imigranţilor se agravează. În legătură cu acest subiect, 29% dintre britanici consideră că ţara lor nu ar trebui să primească "niciun" refugiat - de departe cel mai popular răspuns -, în timp ce 15% susţin primirea a 10.000 de oameni.

Ultimul sondaj efectuat de către Survation, la începutul lui iulie, arăta că 45% dintre persoanele intervievate se pronunţau pentru rămânerea ţării în UE, 37% se opuneau, iar 18% erau indecise. De atunci, aminteşte Mail on Sunday - un tabloid puternic eurosceptic -, Guvernul lui David Cameron a propus modificarea întrebării adresate în referendum, după ce formularea iniţială a fost criticată ca fiind prea favorabilă statu-quo-ului.

În loc să le ceară votanţilor să se pronunţe prin "da" sau "nu" dacă Marea Britanie ar trebui să rămână membră a UE, noua formulare le va propune nişte fraze ca răspuns: "să rămână membră în Uniunea Europeană" sau "să părăsească Uniunea Europeană".

O promisiune de campanie a lui Cameron, referndumul este preconizat până la sfârşitul lui 2017, dar ar putea să aibă loc chiar anul viitor. Premierul spune că el susţine rămânerea Marii Britanii în UE, dar că nu exclude "nimic" dacă nu obţine de la partenerii săi europeni un anumit număr de concesii în prealabil.

Publicat în Mapamond