Vineri, 12 Noiembrie 2021 11:47

RO E-Factura restartează sistemul fiscal

Locul facturii pe hârtie rămâne doar în arhive. Ministerul Finanţelor pune la dispoziţie sistemul de facturare electronică ce permite încărcarea, stocarea şi descărcarea facturilor.
Un pas important pentru transformarea digitală a relaţiei dintre antreprenor şi stat, şi un salt uriaş pentru transparentizarea achiziţiilor publice din România, RO e-Factura este sistemul care permite 100% monitorizarea, analizarea şi compararea costurilor pentru achiziţiile publice, în timp real.
Ministerul Finanţelor anunţă operaţionalizarea deplină a sistemului RO e-Factura începând de joi, 11 noiembrie, pentru relaţia între companii şi autorităţile publice, iar în scurt timp va fi disponibil şi pentru operaţiunile comerciale exclusiv private.
Ministrul Finanţelor, Dan Vîlceanu, a susţinut încă de la preluarea mandatului că unul dintre cele mai importante obiective este transformarea digitală a relaţiei dintre mediul privat şi administraţia fiscală. Importanţa digitalizării interacţiunii dintre antreprenor şi stat nu constă doar în eliminarea drumurilor la ghişeu sau economisirea timpului, ci presupune depăşirea proceselor scriptice vechi, a sistemelor disparate şi a metodelor de lucru care au ca bază hârtia sau dosarul cu şină.
„Digitalizarea este în egală măsură despre tehnologie, dar şi despre oameni. Sperăm că angajaţii din sistemul public vor face acest salt şi vor răspunde rapid cerinţelor de astăzi ale cetăţenilor. Ne propunem o schimbare de paradigmă, astfel încât să asigurăm o abordare proactivă a relaţiei dintre instituţiile statului şi cetăţean în domeniul fiscal. Sistemul RO e-Factura pus la dispoziţie de Ministerul Finanţelor este catalizatorul schimbării paradigmei din administraţia publică. Transparentizarea cheltuirii banilor publici şi digitalizarea interacţiunii mediul privat - stat sunt obiective asumate încă de când am preluat mandatul, iar implementarea sistemului este dovada că le îndeplinim”, a declarat ministrul Finanţelor, Dan Vîlceanu.
Pe pagina web a Ministerului Finanţelor a fost dezvoltată o secţiune specială dedicată Ro e-Factura, care poate fi accesată şi direct, pe adresa http://efactura.mfinante.gov.ro/.
Autorităţile publice şi contribuabilii au la dispoziţie atât cadrul legal, cât şi informaţii tehnice privind utilizarea sistemului. Platforma de informare cuprinde documentaţie separată atât privind sistemul naţional privind factura electronică Ro e-Factura pentru instituţii publice, cât şi prezentarea serviciilor web pentru sistemul naţional de plăţi privind factura electronică disponibilă pentru toate persoanele juridice. Secţiunea cuprinde şi un tuturial video cu toţi paşi care trebuie urmaţi.
Întrebări suplimentare pot fi transmise prin intermediul formularului de contact de pe portalul www.anaf.ro, categoria Asistenţă tehnică servicii informatice.
Menţionăm că, după o perioadă de acomodare cu lucru în platforma Ro e-Factura, aceasta va deveni obligatorie pentru toate achiziţiile publice realizate în România. De asemenea, Ro e-Facturare va deveni instrumentul exclusiv pentru facturare începând, cel mai probabil, din 2023.
RO e-Factura are nenumărate beneficii atât pentru administraţia publică, cât şi pentru mediul privat:
- Oferă o imagine de ansamblu, în timp real, asupra execuţiei bugetare şi în următoarea etapă, a tranzacţiilor în relaţia B2B;
- Contribuie semnificativ la reducerea fraudei TVA la nivel naţional, cât şi în cadrul Uniunii Europene. Va reduce pierderile asociate cu evaziunea fiscală;
- Va fi un sistem interconectat cu celelalte sisteme deţinute de statele membre ale U.E.;
- Va asigura posibilitatea participării în procesul de achiziţii publice a oricărei entităţi din oricare stat membru al Uniunii Europene;
- Sistemul va oferi date în timp real, lucru care va conduce la eficientizarea procesului de colectare şi, implicit, asigurarea necesităţii de investiţii ale statului român;
- Eficienţă, predictibilitate şi transparenţă în cheltuirea banilor de către instituţiile publice;
- Va contribui la dezvoltarea mecanismului de verificare documentară (desk - audit - control ANAF - Antifraudă de la distanţă) pentru acţiunile de conformare şi prevenire;
- Datele colectate prin acest sistem vor fi suport pentru analize predictive mai detaliate ale evoluţiei economice, identificarea asimetriilor din economie şi implementarea unor politici fiscale pertinente care să asigure un cadru natural de dezvoltare al mediului de afaceri;
- Elimină vulnerabilităţile vechiului sistem de facturare pe suport hârtie, informează Ministerul Finanţelor.

Publicat în Economie

A fost lansat, în sistemul electronic de achiziţii publice, contractul privind modernizarea sistemului de iluminat public pe patru artere principale ale oraşului, astfel încât se va reduce consumul de energie cu 70%, informează Primăria municipiului Galaţi.

Contractul, cu o valoare estimată de 1.503.555 lei, adică peste 300.000 euro, vizează bulevardul Marea Unire, strada Brăilei (între Inelul de Rocadă şi bulevardul George Coşbuc), strada Navelor şi bulevardul Oţelarilor (între strada Brăilei şi bulevardul Galaţi), ofertele fiind aşteptate până în data de 22 octombrie 2021, fiind prevăzute 12 luni pentru realizarea proiectului, din care 3 luni pentru proiectare şi 9 luni pentru execuţie.

„Sistem modern de iluminat pe patru artere importante! Am lansat în licitaţie contractul pentru modernizarea sistemului de iluminat public pe Bulevardul Marea Unire, Strada Brăilei, Strada Navelor şi Bulevardul Oţelarilor, astfel încât vom reduce cu 70% consumul de energie electrică. Contractul are o valoare estimată de 1.503.555 lei, iar ofertele sunt aşteptate până în data de 22.10.2021”, spune Ionuţ Pucheanu, primarul municipiului Galaţi.

Principalele categorii de lucrări de intervenţie vor viza achiziţia de aparate de iluminat stradal cu LED, demontarea aparatelor existente şi montarea aparatelor de iluminat pe stâlpi şi consolele existente, cât şi montarea de console pentru stâlpi care în acest moment nu sunt echipaţi cu aparate de iluminat. Astfel, se vor monta 524 de aparate tip LED eficiente din punct de vedere al consumului de energie.

Proiectul „Modernizare sistem iluminat public pe bulevardul Marea Unire, strada Brăilei între Inelul de Rocadă (inclusiv Inelul de Rocadă) şi bulevardul George Coşbuc, strada Navelor şi bulevardul Oţelarilor între strada Brăilei şi bulevardul Galaţi” este finanţat prin Programul privind sprijinirea eficienţei energetice şi gestionării inteligente a energiei în infrastructura de iluminat public, iar valoarea totală a proiectului este de 1,8 milioane de lei, din care aproximativ 700.000 reprezintă contribuţia de la bugetul local.

„Prin implementarea proiectului se urmăreşte reducerea consumului de energie electrică cu minim 70%, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră echivalente (CO 2), alegerea de produse care utilizează mai puţine materii prime, respectiv produse alcătuite din materiale recuperabile în procent ridicat, limitarea poluării luminoase realizând un iluminat de calitate”, precizează municipalitatea.

Citeşte şi Iluminat public cu surse LED, pe arterele principale ale Galaţiului

Publicat în Știrea zilei

România are planificate investiţii de 400 milioane de euro în proiecte de digitalizare a sistemului de sănătate, prin intermediul fondurilor provenite prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), susţin reprezentanţii Horvath, companie internaţională de consultanţă în management.
"Această sumă reprezintă mai puţin de jumătate din bugetul alocat de Polonia, o altă beneficiară a PNRR, care a planificat investiţii de un miliard de euro în digitalizarea sistemului de sănătate. România a decis ca, din totalul de 29,2 miliarde euro, primiţi de la Uniunea Europeană prin intermediul PNRR, 2,45 să fie direcţionaţi spre domeniul sănătăţii. Acest buget este unul dintre cele mai mari din Europa Centrală şi de Est, destinat sectorului de sănătate", se menţionează în comunicat.
Studiul realizat de Horvath, în prima parte a acestui an, vizează întrebuinţarea fondurilor provenite prin PNRR în sistemul de sănătate din şase ţări europene: Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, România şi Croaţia.
Potrivit sursei citate, România şi-a declarat intenţia ca o parte semnificativă din cei 2,45 miliarde euro alocaţi sănătăţii, respectiv 1,9 miliarde euro, să meargă către înnoirea infrastructurii, prin proiecte ca modernizarea spitalelor existente şi construirea unora noi, precum şi achiziţia de aparatură medicală modernă.
În ceea ce priveşte digitalizarea sistemului medical, România pregăteşte proiecte care ţin de consolidarea telemedicinei, îmbunătăţirea infrastructurii digitale a unităţilor sanitare publice, sistemele mobile de monitorizare a pacienţilor şi asistenţa tehnică pentru dezvoltarea şi integrarea soluţiilor de sănătate digitală. Prin comparaţie, Polonia investeşte o sumă care depăşeşte dublul bugetului ţării noastre, în proiecte avansate precum cele de Inteligenţă Artificială pentru analiză şi diagnoză medicală.
"Digitalizarea este o componentă vitală pentru modernizarea sistemului medical. Investiţiile pe acest segment sunt foarte importante, în special dacă ne gândim la faptul că domeniul sănătăţii în Europa Centrală şi de Est se află la un nivel de dezvoltare mult mai scăzut faţă de restul statelor membre ale UE. De exemplu, date Eurostat din 2018 arată că mortalitatea cauzată de boli care puteau fi prevenite sau tratate este cu 70% mai mare în ţări ca România şi Ungaria, faţă de media UE. Dintre vecinii noştri, Cehia avea, în 2018, cea mai scăzută rată a mortalităţii, care se plasa cu doar 9% peste media europeană, cu 297 de decese per 100.000 locuitori. Aşadar, este necesar ca România să pună la punct o strategie coerentă prin care bugetul generos alocat domeniului sănătăţii să fie corect distribuit. Este evident că sistemul local de sănătate are nevoie de investiţii consistente, dar implementarea fondurilor alocate prin PNRR va constitui cu siguranţă o provocare. Rata României pentru absorbţia fondurilor europene este de 33% pentru perioada 2014-2020, a doua cea mai mică din Europa de Est, după Croaţia. La polul opus se află Polonia, cu 45%, pentru acelaşi interval", a explicat Constantin Pelehra, reprezentat al companiei Horvath.
De asemenea, cheltuielile pentru sănătate, ajustate la puterea de cumpărare a populaţiei, plasau România pe ultimul loc, dintre cele şase state analizate în cercetarea Horvath, în ciuda unei creşteri de 45%, între 2015 şi 2018. Astfel, ţara noastră a cheltuit 1.210 euro/cap de locuitor, în 2018, în timp ce Republica Cehă, 2.280 euro per capita, în acelaşi an. Slovacia, Ungaria şi Polonia au raportat fiecare peste 1.510 euro per capita, iar media UE a fost de 3.080 euro per capita.
România este singurul stat, dintre cele şase incluse în analiza Horvath, care intenţionează să recurgă la totalul de granturi şi împrumuturi accesibile prin PNRR, ajungând la suma de 29,2 miliarde euro. Cehia va obţine 7,1 miliarde euro prin PNRR, Ungaria ar trebui să ia 7,2 miliarde euro, iar Slovacia, 6,6, miliarde euro, şi niciuna dintre aceste ţări nu va apela la împrumuturi.
Croaţia, care va obţine 6,5 miliarde euro, şi Polonia, care va accesa 36 miliarde euro, şi-au definit planurile cu două treimi granturi şi o treime împrumuturi. Planurile naţionale ale Croaţiei, Cehiei şi Slovaciei au fost aprobate deja de Comisia Europeană. Polonia şi România aşteaptă aprobarea, iar evaluarea pentru Ungaria este suspendată, în prezent.
"Studiul pe care l-am realizat a avut drept ţinte să compare performanţa sistemelor de sănătate din Europa Centrală şi de Est şi să identifice nivelul şi obiectivele de finanţare în domeniul sănătăţii din PNRR şi modul în care acestea contribuie la reducerea decalajului de performanţă. Strategia de finanţare din PNRR este formulată pentru a contribui la micşorarea decalajului de performanţă ale sistemelor de sănătate din Europa Centrală şi de Est în comparaţie cu cele din ţările din Vest. Măsura în care se va realiza acest lucru depinde de succesul definirii şi implementării portofoliului de proiecte", a conchis Constantin Pelehra.
Horvath este una dintre cele mai importante companii internaţionale, independente, de consultanţă în management, prezentă şi pe piaţa din România, începând cu 2005. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

A fost emis ordinul de începere a lucrărilor la stația de transfer de la Târgu Bujor, în cadrul amplei investiții de management al deșeurilor din județul Galați. Lucrările sunt realizate de către Asocierea Inoveco SRL (fosta Iridex Group Plastic SRL) - Cristilory Prod, informează Consiliul Județean (CJ) Galați.

"La Târgu Bujor se construiește de la zero o stație de transfer a deșeurilor colectate din nord-estul județului, care ulterior vor fi transportate la stația de tratare mecano-biologică ce va fi construită la Galați. Totul pentru a eficientiza sistemul de management al deșeurilor și pentru a reduce costurile de transport. Stația de transfer va fi realizată cu respectarea celor mai noi norme de mediu și va fi dotată cu toate echipamentele necesare, inclusiv containere de mari dimensiuni și camioane de transport. Autovehiculele care asigură transportul deșeurilor colectate vor fi monitorizate la intrarea și la ieșirea din stația de transfer", a declarat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Stația de transfer de la Târgu Bujor va avea inclusiv o zonă special amenajată pentru depozitarea temporară a deșeurilor menajere periculoase și voluminoase. În acest moment, în cadrul sistemului de management al deșeurilor din județul Galați sunt în plină desfășurare lucrările de amenajare a depozitului de la Valea Mărului. Una din cele două subcelule este deja finalizată, iar cea de-a doua este mai bine de jumătate realizată. În plus, constructorul a demarat lucrările și la stația de sortare de la Valea Mărului. De asemenea, se lucrează și la închiderea depozitului neconform de la Rateș (Tecuci).

Sistemul Integrat de Management al Deșeurilor din județul Galați prevede realizarea unui depozit conform de deșeuri menajere și a unei stații de sortare la Valea Mărului, stații de transfer la Galați, Târgu Bujor și Tecuci, stații de compostare la Târgu Bujor și Tecuci și o stație de tratare mecano-biologică la Galați, ce va cuprinde o linie de sortare, un digestor cu fermentare anaerobă și o turbină pentru producerea curentului electric. Valoarea totală a investiției este de peste 481 de milioane de lei, fonduri europene prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020, precizează CJ Galați.

Publicat în Știrea zilei

Începând cu 1 aprilie 2021, portalul www.anaf.ro oferă posibilitatea înregistrării electronice în sistemul One Stop Shop – OSS (Regim special de TVA).
În conformitate cu prevederile Directivei TVA nr. 112/2006 referitoare la implementarea „pachetului TVA privind comerţul electronic”, de la data de 1 iulie 2021 întregul sistem OSS va deveni operaţional, facilitând companiilor declararea electronică şi plata taxei pe valoarea adăugată (TVA) aferentă anumitor categorii de bunuri şi servicii B2C (Business-to-Consumer).
Utilizarea sistemului este opţională, simplificarea constând în faptul că sistemul oferă oportunitatea ca respectivele companii să nu se mai înregistreze şi să declare TVA în fiecare dintre statele membre UE în care datorează TVA, dar să beneficieze de servicii electronice pentru îndeplinirea acestor obligaţii prin intermediul Statului Membru de Identificare.
Scopul dezvoltării acestei scheme este de reducere a poverii administrative pentru mediul de afaceri prin simplificarea procedurii de declarare si plată a TVA (B2C), facilitării comerţului transfrontalier şi combaterii fraudei TVA.
Conceptul de administrare fiscală implementat de la 1 ianuarie 2015 prin schema Mini One Stop Shop este extins prin One Stop Shop şi va acoperi trei scheme speciale puse la dispoziţia contribuabililor:
• Schema non-UE pentru furnizarea de servicii electronice, de telecomunicaţii, de radiodifuziune sau televiziune de către persoane impozabile nestabilite în UE va fi extinsă pentru toate tipurile de servicii transfrontaliere către consumatori finali din UE (B2C);
• Schema UE pentru furnizarea intracomunitară de servicii electronice, de telecomunicaţii, de radiodifuziune sau televiziune va fi extinsă pentru toate tipurile de servicii intracomunitare business-to-consumer (de la persoana impozabilă către consumatori finali), pentru livrări de bunuri interne prin intermediul interfeţelor electronice şi pentru vânzări intracomunitare de bunuri, la distanţă;
• Schemă nouă de import pentru vânzările la distanţă de bunuri importate din state şi teritorii terţe către consumatori din UE până la valoarea de 150 euro. Modificarea faţă de sistemul actual de import vizează faptul că vânzătorul va colecta TVA la vânzarea către consumatorii UE şi va declara şi plăti TVA către statul membru de identificare din cadrul OSS. Aceste bunuri vor beneficia de scutire de TVA la import, facilitându-se interfaţa cu sistemul vamal.
În practică, o persoană impozabilă care este înregistrată în regimul special de TVA OSS într-un stat membru UE (statul membru de identificare) va transmite electronic declaraţii de TVA OSS în care sunt detaliate livrările care pot fi declarate în sistemul respectiv OSS împreună cu TVA datorată. Declaraţia TVA este transmisă trimestrial în schema UE şi schema non-UE  şi lunar în schema de import. Aceste declaraţii de TVA OSS sunt apoi transmise de către statul membru de identificare către statele membre de consum corespunzătoare printr-o reţea de comunicaţii securizată. Ulterior, statul membru de identificare efectuează si transferul catre statul membru de consum a platii TVA cuvenite, incasata de la contribuabil.
Declaraţia de TVA OSS nu înlocuieşte declaraţia de TVA pe care o persoană impozabilă trebuie să o depună în temeiul obligaţiilor sale interne de TVA.

Publicat în Economie