Sfântul Ilie este considerat în credința populară făcător de minuni și aducător de ploi. Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul este sărbătorit de creștini pe data de 20 iulie. În tradiția populară, Sfântul Ilie este prezentat ca mergând pe cer într-un car cu roți de flăcări, tunând și lovind diavolii cu biciul de foc. Se mai spune că tot el este cel care poate provoca furtuni puternice. În România, sărbătoarea de Sfântul Ilie este una importantă, mulți români celebrându-și onomastica.

Tradiții și superstiții de Sfântul Ilie

Potrivit tradiției, în dimineața zilei de Sfântul Ilie, se culegeau plante de leac, în special busuioc, se puneau la uscat în podurile caselor, sub streșini sau în cămări. Mărul este pomul Sfântului Ilie, de aceea nu se mănâncă mere până-n această zi. Până la sărbătoarea de Sf. Ilie nu se scutură merele și nici nu se bat unele de altele, căci se fac furtuni mari, tunete, fulgere și piatră. E considerat belșug să scuturi mărul în ziua de Sf. Ilie și măcar două mere de sunt, să chemi copiii în grădină și să le dai de pomană În ajunul zilei, când este sărbătorit Sfântul Ilie, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semănate cu cânepă, se dezbrăcau și, goale, se tăvăleau prin cultură, apoi se îmbrăcau și se întorceau acasă. Iar dacă în noaptea dinspre Sfântul Ilie ele visau cânepă verde, acesta era semn că se vor mărita cu flăcăi tineri și frumoși. Dacă în vis vedeau cânepă uscată, se zicea că se vor mărita cu oameni bătrâni. Și tot de Sfântul Ilie, erau adunate plantele întrebuințate la vrăji și farmece. Femeile duceau în această zi busuioc la biserică, pentru a fi sfințit după care, întoarse acasă, îl puneau pe foc, iar cenușa rezultată o foloseau în scopuri terapeutice, atunci când copiii lor făceau bube în gură. Tot de Sfântul Ilie se strânge mierea din stupi, se duc fagurii la biserică spre binecuvântare și se împart de pomană.

Superstiții de Sfântul Ilie

Se spune în popor că diavolii se ascund mai mult în lemnul de carpen, de aceea acest lemn nu este folosit în gospodărie și e bine să nu se ascundă nimeni sub un carpen, pe vreme de furtună. Dacă în ziua de Sfântul Ilie este furtună, nu trebuie să se deschidă nici ușile nici geamurile caselor, ca nu cumva să se ascundă vreun diavol ce fuge de furia Sfântului. În unele zone din Moldova, se mănâncă grâu nou fiert, cu miere. Dacă grâul nu a fost treierat până în ajunul sărbătorii de Sfântul Ilie, femeile își pun hainele de sărbătoare și merg să secere câțiva snopi de grâu pe care apoi îi scutură de boabe, pisează grâul și îl fierb pentru a-l consuma cu miere. În alte zone se mănâncă fructe proaspete, pentru a fi sănătos tot anul ce va urma. Merele nu se consumă decât după ce au fost duse la biserică. Se spune că acela care mușcă din măr înainte de a fi sfințit va avea parte după moarte numai de mere și, când va dori să le atingă, vor dispărea. Merele sfințite vor deveni de aur pe lumea cealaltă. Se crede că, dacă tună de Sântilie, toate alunele vor seca, iar fructele din livezi vor avea viermi. în această zi nu se lucrează de teama pagubelor (trăsnete, ploaie, grindină).

Ce nume se sărbătoresc de Sfântul Ilie

Potrivit statisticilor de la Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, de Sfântul Ilie, aproape 130.000 de români își serbează onomastica. Dintre aceștia, peste 110.000 sunt bărbați, iar peste 15.000 sunt femei. Cei mai mulți dintre sărbătoriți poartă numele de Ilie, urmați de Iliuță și Lică. Cui îi spunem La Mulți Ani de Sfântul Ilie: Ilie; Ilinca; Lică; Iliuță; Ilia; Lia; Elias; Eliana; Eliade; Ilieș; Iliuș; Iliev; Liana.

Publicat în Comunitate