Situaţia extrem de gravă a agriculturii din zona de est a ţării, zonă grav afectată de seceta din anul agricol 2019-2020, precum şi cele mai recente declaraţii ale ministrului Agriculturii, Adrian Oros, determină fermierii să iasă în stradă pentru a-şi striga disperarea. Asociaţia Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice (ACCPT) "GRÂNARII" Iaşi a anunţat că fermierii din trei judeţe ale Moldovei se vor aduna în capitală, în Piaţa Victoriei pentru a protesta împotriva politicilor dezastruoase pentru agricultură.

"Având în vedere că declaraţiile Ministrului Agriculturii date joi, 18 martie 2021, în cadrul conferinţei de presă de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin care face referire la despăgubirile pentru secetă din anul 2020, au fost lacunare şi nu se întrevede plata acestora, nici măcar pentru procentul nealocat la despăgubirile pentru culturile de toamnă, Asociaţia Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice «GRÂNARII» Iaşi a iniţiat şi va participa la un protest al fermierilor, în Piaţa Victoriei, Bucureşti, în data de 24.03.2021, între orele 11:00-14:00. La acţiune vor participa fermieri din judeteţele: Iaşi, Botoşani, Vaslui", se arată într-un comunicat de presă remis redacţiei Monitorul de Galaţi.

ACCPT Iaşi (GRÂNARII "DĂ-TE PE BRAZDĂ") este o asociatie non profit a fermierilor din judeţele de est ale României (Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Bacău, Vaslui, Vrancea, Galaţi, Buzău), cu sediul în judeţul Iaşi şi un număr de 120 membri fermieri ce lucrează o suprafaţă de peste 40.000 ha.

Publicat în Regional

În judeţul Galaţi vor fi despăgubiţi 11.614 (11.208 persoane fizice, PFA, II, IF, şi 406 persoane juridice, reprezentând 3,5% din totalul producătorilor agricoli gălăţeni) producători agricoli ale căror recolte au fost afectate de seceta din această vară. Despăgubirile se vor face în baza Ordinului 1422/192 din 16.05.2012 coroborat cu ordinul prefectului nr. 84 din 5.05.2015. Suprafaţa afectată de secetă este de 159.784,96 ha, şi reprezintă 55% din suprafaţa arabilă a judeţului. Despăgubirile vor fi coordonate de către Direcţia pentru Agricultură Galaţi, condusă de Marius Ciprian Mihăilă. 

Pentru a beneficia de compensaţii este nevoie de trei condiţii: solicitanţii trebuie să deţină atestat de producător, toţi producătorii trebuie să deţină procese verbale de constatare a pagubelor pentru suprafeţele cu un procent de calamitare de peste 30%, producătorii agricoli trebuie să fie înregistraţi în evidenţele APIA cu cererea unică de plată pentru 2015. Vor fi acordate despăgubiri pentru nouă tipuri de culturi: porumb boabe, floarea soarelui, soia, cartofi, sfeclă de zahăr, legume în câmp, plante de nutreţ, păşune şi fâneaţă. 

Conform specialiştilor gălăţeni, pentru prevenirea repetării situaţiei din acest an agricol, judeţul  nostru are nevoie de refacerea infrastructurii de irigaţii. În prezent doar 5,37% din suprafaţa agricolă a judeţului Galaţi mai benefiază de irigaţii. Un alt deficit important este cel legat de ingineri agronomi, în 65 de localităţi, deficit cu care se confruntă atât Direcţia pentru Agricultură Galaţi, precum şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Galaţi. Evaluarea pagubelor caniculei din această vară în judeţul nostru a fost realizată de 6 specialişti ai Direcţiei pentru Agricultură, 5 specialişti de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă şi 2 inspectori de la Compartimentului Judeţean de Inspecţii, Verificare şi Control Galaţi. 

Situaţia a fost prezentată în cadrul Colegiului Prefectural, desfăşurat miercuri, 28 octombrie, la Prefectură. Prefectul Dorin Otrocol a lansat un apel primarilor, pentru ca aceştia să îi anunţe pe fermierii care au avut culturile calamitate, astfel încât cei în cauză să îşi poată ridica ajutoarele oferite de către Guvern, prin intermediul Direcţiei pentru Agricultură.

Publicat în Comunitate

Producţiile de legume şi fructe din acest an vor fi mai mici cu peste 20% din cauza secetei prelungite, iar din toamnă preţurile s-ar putea majora semnificativ la aceste produse, apreciază Aurel Tănase, directorul executiv al Organizaţiei Interprofesionale Naţionale Prodcom Legume-Fructe din România.

"Reducerea producţiei de legume şi fructe va fi de peste 20% în acest an din cauza secetei şi se va manifesta cel puţin la culturile care au prins înfloritul în perioada de maximă temperatură. La ora actuală, piaţa este suficient de bine aprovizionată din producţia internă, este diversă şi nu sunt probleme. Luna august a fost traversată cu bine, pentru că populaţia a fost în vacanţă, iar consumul a fost mai mic, însă, în ultima vreme, se simte un interes pentru produsele care fac obiectul conservării pentru iarnă", a declarat, pentru AGERPRES, directorul executiv al Prodcom.

În ceea ce priveşte preţurile legumelor şi fructelor, Tănase susţine că deja se fac simţite în pieţe unele majorări, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2014, mai ales la ceapă şi cartofi.

"Se simte deja o creştere de preţ, mai ales la ceapă şi la cartofi, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. De exemplu, ceapa se vindea cu 0,9 lei pe kilogram, iar acum a ajuns la 2 — 2,2 lei/kg. Acelaşi efect va fi şi la cartofi, pentru că producţiile vor fi anul acesta mai mici cu cel puţin 30-40%, în condiţiile în care tuberculii nu au crescut. Acum, cartoful în pieţe se vinde cu 1,5 lei pe kilogram, chiar a sărit la 2 lei, în timp ce anul trecut preţul din fermă era de 0,5 — 0,6 lei pe kilogram, iar în pieţe ajungea până la un leu pe kilogram", a explicat Tănase.

Şeful Prodcom a precizat că a solicitat conducerii Ministerului Agriculturii un ajutor financiar pentru producătorii de legume şi fructe care au înregistrat pagube din cauza secetei, însă, deocamdată, se lucrează la centralizarea suprafeţelor afectate.

"Ne-am întâlnit cu conducerea Ministerului Agriculturii şi am solicitat îndreptarea atenţiei către acest sector. La legume, excesul de temperatură şi diferenţa mare între zi şi noapte au făcut ca o bună parte din flori să avorteze, chiar până la 40%, cu efect asupra scăderii producţiei, iar la fructe seceta a dus, mai ales în incintele neirigate, la o necreştere a fructului, ceea ce îl face nevandabil comercial, oferta orientându-se mai mult pe partea industrială. Sunt două categorii de producători spre care se îndreaptă atenţia autorităţilor, respectiv micul producător, cu un program de minimis, şi fermele mari, cu o estimare a devierilor nefavorabile şi o acoperire parţială în 2016. Probabil, în această perioadă, se notifică primăriile în raza cărora sunt suprafeţele afectate pentru deplasarea unor comisii şi încercarea de centralizare în vederea definirii unei anumite valori", a explicat Aurel Tănase.

Suprafaţa cultivată cu legume în acest an, aflată în evidenţa asociaţiei, este de 243.000 de hectare, din care 100.000 de hectare cu cartofi. Circa 65% din total reprezintă suprafeţele care fac obiectul autoconsumului, diferenţa fiind cea care intră pe partea comercială a micului producător sau în pieţe, supermarketuri şi ca materie primă pentru procesare.

"Pe partea de procesare sunt ceva probleme, mai ales la roşii. Deşi am insistat pe un sprijin de 1.400 euro pe tonă, totuşi, nu s-au realizat suprafeţele la care noi ne aşteptam şi, la ora actuală, se simte un deficit de 30-40% faţă de nevoile fabricilor. Avem capacităţi de procesare în România de peste 300.000 de tone, cantitate materie primă procesată, dar, din păcate, nu sunt acoperite cu materiile prime necesare, deoarece producerea de legume, atât comerciale, cât şi industriale, presupune un risc, un efort, o incintă irigată şi de foarte multe ori, este şi cazul anului acesta, producţia este 'lovită' de consum şi acest lucru se răsfrânge asupra preţului", a spus şeful Prodcom.

Potrivit sursei citate, legumele din solarii au un preţ de cost de 0,9—1 leu pe kilogram, dar producătorii au fost nevoiţi să vândă în pierdere, cu doar 0,6 — 0,8 lei/kg, iar acest lucru i-a descurajat.

În România, funcţionează în prezent peste 20 de fabrici de procesare legume-fructe, în totalitate modernizate, acestea oferind pe piaţă "produse europene şi de calitate".

"Din punct de vedere al industrializării, sub aspectul capacităţilor stăm bine, fabricile sunt modernizate, dar mai trebuie să corelăm cantităţile de materii prime cu necesarul de consum", a adăugat Aurel Tănase.

 

Piaţa de profil, în cifre

 

Potrivit unui raport elaborat de Institutul Naţional de Statistică (INS), resursele totale de legume ale României au crescut în anul 2013/2014 cu aproape 9% faţă de anul precedent, până la 4,4 milioane de tone, dar s-au diminuat cu 4,5% comparativ cu nivelul resurselor din anul 2011/2012.

În anul 2011/2012, resursele totale de legume au fost de 4,58 milioane tone, cel mai bun an din ultimii cinci.

Potrivit analizei statistice, exporturile de legume ale României în anul 2013/2014 au ajuns la cel mai înalt nivel al perioadei analizate, fiind mai mari de aproximativ trei ori faţă de nivelul minim din anul 2008/2009, de 29.500 tone.

Astfel, au fost exportate 83.600 tone de legume în anul 2013/2014, cu 24% mai mult decât în anul precedent (67.500 tone) şi cu 18,5% mai mult decât în 2011/2012 (70.500 tone). Importurile de legume şi produse din legume (inclusiv pepeni) au scăzut cu 13,6%, de la 488.500 tone în 2012/2013, cel mai înalt nivel din perioada analizată, la 422.000 tone anul trecut.

În ceea ce priveşte nivelul consumului intern de legume şi produse din legume (inclusiv pepeni) în anul 2013/2014, acesta a fost cu 4,8% mai mic faţă de anul 2011/2012, când s-a înregistrat cel mai ridicat nivel al perioadei analizate, dar cu 8,7% mai mare faţă de anul 2012/2013 (nivelul minim). Comparativ cu anul precedent s-a menţinut ponderea de peste 80% a consumului uman din consumul intern.

Datele INS arată că în anul 2013/2014 consumul de legume şi fructe a reprezentat 3,559 milioane tone din totalul resurselor, în 2012/2013 — 3,287 milioane tone, iar în 2011/2012 — 3,708 milioane tone. 

Publicat în National
Vineri, 28 August 2015 00:00

Producţii agricole diminuate

Culturile agricole au fost intens afectate de secetă în judeţul nostru. Situaţia, în cifre, a fost prezentată de conducerea Direcţiei Agricole, în cadrul Colegiului Prefectural de miercur. Situaţia prezentată de directorul Mihalache indică efecte majore ale caniculei asupra producţiei. Astfel, la rapiţă de exemplu, au fost afectate 9.518 ha, reprezentând 68% din culturile înfiinţate în toamnă, recoltele au fost diminuate cu 80% faţă de anul anterior, respectiv 41.870 tone realizate în 2014 pe 16.894 hectare, faţă de 8.650 tone realizate în acest an de pe suprafaţa de 4.482 de hectare rămase în cultură. Seceta a afectat toate culturile. La grâu, din 61.680 de hectare însămânţate, producţia a fost de 154.490 de tone. La secară, de pe 18 hectare însămânţate au fost obţinute 31 de tone. Orzul a fost însămânţat pe 5.599 hectare, fiind realizate 16.293 de tone, ceea ce reprezintă 53% din ce s-a făcut anul anterior. La orzoiaca de toamnă însămânţată pe 969 hectare, s-au obţinut 2.771 de tone iar la orzoaica de primăvară, cultivată pe 6.572 hectare, producţia a fost de 8.048 de tone. La mazărea boabe cultivată pe 1.504 hectare s-a realizatr o producţie de 1.624 tone, reprezentând 43% din ce s-a făcut anul trecut, iar la ovăz, însămânţat pe 1.689 hectare, s-a realizat o producţie de 1.824 tone.

Majoritatea terenurilor agricultorilor gălăţeni au fost afectate, însă deocamdată nu există normele de aplicare a reglementărilor privind despăgubirea agricultorilor ale căror terenuri au fost afectate. Reglementările aşteptate se află încă în dezbatere în Parlament. 

În ceea e priveşte însămânţările de toamnă, terenurile au fost eliberate de resturile vegetale iar însămânţările sunt în grafic.

Publicat în Economie

Culturile însămânţate în toamna anului trecut pentru care s-a încheiat campania de recoltat nu au avut pierderi foarte mari din cauza secetei, a declarat, luni, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, adăugând că producţia totală de grâu este chiar "uşor mai bună" decât în 2014.

"Pentru că s-a încheiat campania de recoltat la culturile însămânţate în toamna lui 2014 vreau să vă anunţ că, din fericire, acestea nu au avut pierderi foarte mari. Din contră, la cultura grâului, rezultatele sunt uşor mai bune decât anul trecut. Dacă în 2014 cultura medie la hectar a fost de 3,64 tone, în anul 2015 a fost de 3,68 de tone. Cantitatea totală de grâu recoltată, conform datelor pe care le avem până în prezent din teritoriu, este de 7,5 milioane de tone, comparativ cu 7,4 milioane de tone în anul 2014", a subliniat şeful MADR, la finalul întâlnirii avute luni cu fermierii.

Potrivit sursei citate, producţia medie la hectar obţinută la orz a fost de 4,03 tone, în timp ce în 2014 a fost de numai 3,8 tone, iar cantitatea totală recoltată ajuns la 1,051 milioane de tone.

Pe de altă parte, ministrul Agriculturii a precizat că rapiţa a avut de suferit în 2015, dar nu dramatic, producţia medie fiind de 2,36 tone la hectar.

"Pentru rapiţă producţia la hectar a avut de suferit în sensul că avem o producţie mai mică, dar nu dramatic, respectiv 2,36 tone, comparativ cu 2,57 tone la hectar în 2014, iar producţia totală este 956.886 tone", a adăugat ministrul.

Ministrul a recunoscut însă că seceta afectează agricultura şi culturile, mai ales cele însămânţate în primăvară, respectiv porumbul şi floarea soarelui, iar ministerul va încerca să-i ajute pe fermieri să îşi deruleze în condiţii bune campania de primăvară.

"Vremea afectează culturile, afectează agricultura şi probabil pe ansamblu vor fi pierderi la fiecare fermier, dar pe culturile de primăvară, nu pe cele de toamnă. Facem tot posibilul ca din punct de vedere bugetar şi al pregătirii documentelor campania de toamnă să se deruleze în condiţii bune şi împreună cu fermierii am agreat ca până la sfârşitul lunii august să acordăm acele adeverinţe, mai devreme, astfel încât să îşi poată contracta creditele şi să înceapă campania de toamnă", a subliniat şeful MADR.

De asemenea, ministrul a adăugat că va face tot posibilul ca din 16 octombrie să poată fi plătit avansul la plata pe suprafaţă care se cuvine din partea Comisiei Europene.

Prezent la întâlnirea de la MADR, preşedintele LAPAR, Laurenţiu Baciu, a subliniat că discuţia de luni a fost una constructivă, menţionând că fermierii nu se raportează la statistica producţiei prezentate de minister ci doar din perspectiva de recuperare a cheltuielilor.

"Procentul de recuperare a cheltuielilor este mult mai mic decât anul trecut şi noi ne raportăm la situaţia financiară, iar ministrul vorbeşte din perspectiva asigurării alimentare", a spus acesta. 

Publicat în National
Marți, 18 August 2015 00:00

Dunărea scade în continuare

Nivelul scăzut al Dunării provoacă dificultăţi în transportul navelor pe fluviu, Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi făcând eforturi pentru a menţine adâncimea de minim 2,5 metri, recomandată de Comisia Dunării. Astfel, pe Dunărea Maritimă, iniţial s-au efectuat dragări la Bara Sulina, ulterior, la cotul Prutului, iar acum se desfăşoară în zona Isaccea, a precizat directorul adjunct al AFDJ Galaţi, Dorian Dumitru. Şi pe Dunărea Fluvială se fac dragări sau se pregătesc echipajele pentru demararea acestor operaţiuni în zonele critice. 

„Sunt unele zone critice pe care noi le ţinem sub control cu ajutorul utilajelor de dragaj care au activat la Bara Sulina, Prut amonte şi Isaccea. Pe sectorul fluvial, de la kilometrul 175 la 375, de la Cernavodă la Brăila, navigaţia se desfăşoară în condiţii normale în sensul că sunt adâncimi minime asigurate de 2,5 metri. Sunt pe poziţii două complexe de dragaj la kilometrul 274-276 Albăneşi şi amonte de Brăila, la Ostrovul Lupului”, a mai spus Dorian Dumitru.

Informaţiile acestuia au fost completate de inginerul AFDJ Galaţi Corneliu Carp, care a anunţat că, luni, 17 august, au început dragările la Seimeni – Cernavodă (pe porţiunea cuprinsă între 289 şi km 292), activităţi de dragare desfăşurându-se şi la Giurgeni - Vadu Oii dar şi la Albăneşti - Hârşova. Urmează să înceapă şi lucrările de dragaj la Ostrovul Lupului, amonte de Brăila, a mai precizat Corneliu Carp. Totodată, reprezentantul AFDJ Galaţi a adăugat că în maxim o săptămână vor începe lucrările de dragaj şi la cele două puncte critice, Bechet şi Corabia, aflate pe Dunărea Fluvială administrată de AFDJ Galaţi.

Un alt sector de pe Dunăre în care circulaţia se realizează dificil şi cu pierderi pentru transportatori este cel cuprins între Cernavodă şi kilometrul 346, unde urmează să se execute lucrări hidrotehnice în cadrul unui proiect finanţat cu fonduri europene. Potrivit reprezentanţilor AFDJ, pe acest sector adâncimea este foarte mică, de 1,5 metri, dar navigaţia nu este restricţionată, ci se desfăşoară pe o rută ocolitoare, pe la Bara Borcea, ocol care, însă, pentru transportatori, înseamnă consum suplimentar de combustibil şi timp.

 

12 convoaie, în aşteptare, în zona Zimnicea-Belene

 

Totuşi, cele mai mari pierderi le înregistrează  transportatorii din cauza dificultăţii cu care trec pe sectorul Zimnicea- Belene, şenal navigabil administrat de autorităţile bulgare. Din cauza adâncimilor mici, convoaiele de barje trebuie desfăcute pentru a trece câte o unitate pe rând, luni dimineaţă aflându-se în aşteptare, în zonă, 12 convoaie, cu peste 70 de unităţi. 

„Omologii noştri din Bulgaria, care au sediul la Ruse, nu au echipamente de dragaj. Spun că au în intenţie, dar au trecut câţiva ani de când tot spun că au în intenţie. Au o navă de măsurători şi semnalizare, fac măsurători şi reglează semnalizarea. Perspectiva ca partea bulgară să intervină cu lucrări de dragaj pe sectorul pe care îl au în administrare, aşa cum s-au angajat prin acordul încheiat între Bulgaria şi România, este foarte îndepărtată şi noi, partea română, nu avem posibilitatea să intervenim. Chiar dacă avem bani, există problema că, fiind un sector administrat de partea bulgară, putem să fim acuzaţi de deturnare de fonduri. Sigura şansă este să facem continuu măsurători şi, funcţie de acestea, să reglăm semnalizările pentru ca convoaiele să nu eşueze”, a mai spus directorul adjunct al AFDJ Galaţi, Dorian Dumitru.

 

Şi bacurile au probleme în a traversa Dunărea

 

Luni dimineaţă, nivelul fluviului Dunărea, la Galaţi, era de 92 cm, în scădere cu 1 cm faţă de ieri, iar la Brăila, 78 de cm, în scădere cu 2 cm faţă de duminică, iar prognoza pentru următoarele 48 de ore arăta o scădere a cotelor Dunării la Brăila de 5 până la 15 cm. 

Din cauza nivelului scăzut al Dunării, pe mijlocul fluviului s-au format adevărate insule de aluviuni, care, deşi nu se află pe şenalul navigabil, pun probleme de transport pentru bacurile ce asigură transbordarea pasagerilor şi autovehiculelor de pe malul gălăţean pe cel tulcean. Pentru ocolirea insulelor de nisip, bacurile fac drumuri mai lungi cu 400 de metri decât în mod obişnuit, lucru care înseamnă un consum mai mare de carburant şi drumuri de mai lungă durată. Totuşi, cele trei bacuri (două mari şi unul mic) încearcă să respecte programul normal, cu plecări la 30 de minute, în intervalul orar 7.00-22.00, dar şi noaptea, la cerere.

Publicat în Știrea zilei

Seceta prelungită din această vară periclitează nu numai agricultura, ci şi turismul în Deltă. Guvernatorul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Lucian Simion, a explicat la Radio România Actualităţi, în ce constau efectele nedorite ale scăderii debitului fluviului.

„Scăderea vertiginoasă a Dunării a produs şi în interiorul Deltei - şi aici ne referim la canale şi lacuri - o îngreunare a activităţilor specifice care se desfăşurau şi se desfăşoară în Delta Dunării - şi anume turismul şi bineînţeles pescuitul tradiţional. Asta înseamnă acces dificil pe canale, acces dificil în lacuri. Sunt praguri care au apărut în numeroase zone şi pe care le-am inventariat, în sensul în care au fost prinse în Hotărârea Comitetului Judeţean de Situaţii de Urgenţă şi se urmăreşte intervenţia, sperăm într-un timp foarte scurt, pentru a debloca aceste zone”, a declarat Lucian Simion.

Guvernatorul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a mai explicat că şi locuitorii Deltei suferă din cauza cotelor reduse ale apei, dar a precizat că autorităţile vor încerca să îi ajute, inclusiv prin recalcularea cotelor de pescuit.

Publicat în National
Luni, 17 August 2015 00:00

Seceta a pârjolit Galaţiul

Întregul judeţ a fost afectat de caniculă. Implicit, oameni, terenuri agricole şi animale deopotrivă au simţit la propriu seceta. În 12 localităţi ale judeţului apa potabilă este furnizată restricţionat. La Umbrăreşti, Cavadineşti şi Pleşa, restricţionarea este de 17 ore pe zi. La Smârdan - 13, Cişmele şi Kogălniceanu - zece ore. În alte şase localităţi, apa se furnizează conform unui program. Detaliile au fost oferite de către Ionel Ardean, care a precizat că restricţiile privind furnizarea apei potabile au apărut în special în localităţile unde primăriile au sisteme centralizate de apă proprii. „Sunt restricţionări în comuna Munteni - 15 ore pe zi, Poiana - zece ore, Vişina - opt ore, Măstăcani - cinci ore, Cerţeşti şi Cotoroaia - două ore", a mai adăugat Ardean.

La rândul lor, terenurile agrare au fost irigate cu restricţii, cele legumicole având câştig de cauză în faţa celorlalte. Din nefericire, păşunile sunt pârjolite de secetă, iar animalele găsesc cu greu ce să mânânce. O excepţie legislativă a prevăzut aceste cazuri, astfel că se permite accesul animalelor în păduri, pentru păşunat. Directorul Direcţiei Silvice, inginerul silvic Valentin Hahui, a atras atenţia asupra faptului că la nivel mondial se interzice complet accesul animalelor în zonele forestiere. În ţări din Africa şi Asia animalele au fost lăsate să pască în zonele forestiere, în perioadele secetoase în care păşunile erau pârjolite, iar efectele au fost dezastruoase pentru pădurile africane şi asiatice, generând dispariţia multor zone forestiere. „Nu vreau să compar România cu ţări din Asia şi Africa”, a subliniat şeful Direcţiei Silvice, „şi dacă legea prevede această excepţie desigur că nu mă voi opune, dar personal sunt contra păşunatului în zonele forestiere”. 

Evident, se pune întrebarea dacă este mai eficient să salvezi animalele care nu mai au ce mânca într-o perioadă secetoasă, sau autorităţile trebuie să le sacrifice pe acestea pentru a salva pădurile pentru care este nevoie de o perioadă îndelungată să se formeze. Logica şi bunul simţ ne pot oferi răspunsul dublat de recomandarea specialiştilor forestieri. Iar tăierile ilegale masive ale copacilor au generat deja în România efectele dezastruoase pe care le cunoaştem: deşertificarea unor zone agricole (vezi judeţul Brăila, importantă zonă agrară - n.r.), secetă urmată de perioade cu căderi masive de precipitaţii care au generat inundaţii şi alunecări de terenuri, tocmai din cauza faptului că acei copaci care constituiau perdelele de protecţie naturală au dispărut. 

Evident, soluţia este refacerea fondului forestier prin reîmpădurire, şi nu continuarea distrugerii acestuia. O soluţia a fost oferită de directorul Direcţiei Agricole, Marius Ciprian Mihăilă - tocarea şi însilozarea tulpinelor cerealelor, care să fie utilizate în hrana animalelor. Acestea ar putea fi transportate în localităţile puternic afectate de secetă, unde animalele nu mai au ce mânca.

Publicat în Știrea zilei

Aproximativ 102 de nave sunt blocate acum pe Dunăre din cauza nivelului foarte scăzut al apei, iar 100 dintre ele nu au sistem automat de identificare. Situaţia critică pe Dunăre este monitorizată şi prin satelit din Ungaria dar şi prin mijloacele clasice. Din cauza secetei, în mai multe puncte ale Dunării fluviale se circulă cu dificultate, unde există puncte critice, în special la Cernavodă, Bechet şi Isaccea, unde se lucrează pentru dragare şi semnalizare, dar se circulă. În Galaţi, cotele Dunării sunt de 94 cm iar singură problema creată de secetă este la circulaţia bacului ce leagă Galaţiul de Tulcea. 

Primii doi sateliţi Sentinel ai Agenţiei Spaţiale Europene - ESA au furnizat informaţii esenţiale pentru monitorizarea navigaţiei pe Dunăre, unde valul de căldură a condus la un nivel scăzut al apei. Utilizând date de la cei doi sateliţi, Agenţia Spaţială Română - ROSA a sprijinit Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi pentru a repera un grup de nave în apropiere de oraşul Zimnicea aflat în apropierea malurilor. În acest moment, 17 convoaie, însumând aproximativ 102 nave şi barje, sunt blocate parţial pe Dunăre.  100 nu sunt echipate cu un Sistem Automat de Identificare. Probleme în circulaţia navelor au apărut şi continuă să persiste pe Dunărea fluvială. 

„Suntem la Isaccea şi lucrăm în al doilea punct critic după ce am rezolvat primul punct critic, de la cotul Prutului. Continuăm să monitorizăm evoluţia Dunării pe tot parcursul, dar nu sunt probleme pe Dunărea maritimă. Avem şi monitorizare prin satelit solicitată de Ministerul Transporturilor. Nu este o monitorizare în timp real. Primim practic o captură cu dată şi oră, o fotografie, prin care identificăm navele dintr-un anumit punct. Ne ajută să vedem mai bine zona”, a precizat Corneliu Carp, inginer şef AFDJ Galaţi.  

Punctul critic pe Dunăre rămâne cel de la Zimnicea-Belene, administrat de partea bulgară . 

„Problemele persistă pe sectorul administrat de partea bulgară, în zona Zimnicea, acolo unde se asigură un pescaj minim de 2,10 m. Convoaiele trec mai greu, unitate cu unitate. Sunt 17 convoaie, fiecare având maxim şase barje, deci 102 unităţi în total maxim”, a mai precizat Corneliu Carp, AFDJ Galaţi. 

Sentinel-1A a fost primul satelit lansat în cadrul programului Copernicus al Europei în aprilie 2014, transportând un radar care poate vedea prin nori şi în întuneric. Acesta este deosebit de util pentru supravegherea maritimă şi siguranţă navelor. În plus, radarul acoperă în mod regulat întreagă Europa, cu o lăţime a fâşiei de observaţie de 250 km, care permite ca astfel de evenimente critice să fie observate. În zilele următoare, se va continua monitorizarea situaţiei. Având în vedere vremea şi fără o îmbunătăţire imediată a nivelului apei, navigaţia ar putea fi, de asemenea, suspendată în alte ţări dunărene. În România se aşteaptă ca săptămâna viitoare debitul Dunării să scadă încă şi mai mult, în situaţia în care şi aşa acum este la jumătate. În Galaţi seceta pe Dunăre a avut deocamdată ca singur efect: apariţia insulelor de nisip care însă nu sunt în şenalul navigabil, dar încurcă circulaţia bacului Galaţi-Tulcea, acesta fiind obligat să ocoloaescă. În continuare sunt cozi la trecere bac din această cauză. 

Publicat în Comunitate

Fermierii ale căror culturi agricole au fost afectate de secetă, în această vară, ar putea fi despăgubiţi cel mai probabil printr-o schemă de ajutor de stat, a declarat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) Daniel Botănoiu, într-o întâlnire de lucru cu fermieri şi reprezentanţi ai instituţiilor deconcentrate din judeţul Neamţ.

"La nivel ministerului, monitorizăm cu foarte multă atenţie situaţia din teren. Pentru a putea veni în sprijinul fermierilor, Ministerul Agriculturii, prin direcţiile agricole judeţene, a solicitat de la primării date referitoare la situaţia culturilor şi suprafeţele afectate de secetă. După centralizarea şi analiza acestora, direcţiile agricole vor transmite raportul către minister. Ulterior, vom găsi cea mai bună soluţie pentru a veni în sprijinul fermierilor afectaţi de secetă, cel mai probabil printr-o schemă de ajutor de stat”, a precizat oficialul.

Totodată, Botănoiu le-a prezentat producătorilor agricoli oportunităţile de finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 - 2020, în vederea refacerii infrastructurii secundare de irigaţii.

"Prin Sub-măsura 4.3 - Sprijin pentru investiţii în infrastructură legate de dezvoltarea, modernizarea şi adaptarea sectoarelor agricol şi forestier - Componenta irigaţii, din noul PNDR, se pot accesa, numai anul acesta, 218 milioane de euro pentru proiecte care vizează refacerea infrastructurii secundare de irigaţii. Pentru întreaga perioadă de programare, bugetul alocat pentru asemenea investiţii se ridică la peste 435,2 milioane de euro”, a spus secretarul de stat în MADR.

Potrivit unui comunicat de presă al ministerului de resort, printre subiectele ridicate de fermierii prezenţi la discuţii s-au aflat şi efectele eliminării cotelor de lapte la nivel european, amenajamentele pastorale, posibilităţile de stimulare a investiţiilor în sectorul zootehnic şi în zona montană, precum şi efectele aplicării Legii 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol.

"Această lege a fost gândită pentru protejarea producătorului adevărat, adică agricultorul care deţine teren sau animale şi face producţie. Principalul efect al legii este scoaterea intermediarilor din relaţia producător-consumator final, astfel încât micul producător să îşi poată valorifica marfa, să obţină profit”, le-a explicat secretarul de stat agricultorilor nemţeni.

Publicat în Economie
Pagina 1 din 2