Joi, 06 octombrie 2022, va avea loc la Foişor - Faleza inferioară a Dunării, ora 14.00, evenimentul local „Climate of Change”, organizat de Liceul Tehnologic „Aurel Vlaicu”. Proiectul educaţional, coordonat de profesorii Varlan Oana-Georgiana şi Neghină Maricica, în colaborare cu ViitorPlus - asociaţia pentru dezvoltare durabilă, are drept scop implicarea tinerilor în viaţa comunităţii şi creşterea gradului de conştientizare cu privire la problemele legate de schimbările climatice actuale.

„Climate of Change” face parte din proiectul „Our climate. Our future”, proiect co-finanţat prin programul DEAR (Development Education and Awareness Raising programme). În cadrul acestui eveniment, un grup de minimum 100 de tineri, cu vârste cuprinse între 16-35 ani, împreună cu invitaţii autorităţilor locale, vor purta un dialog pe tema schimbărilor climatice şi împreună vor identifica soluţii pentru a reduce efectele la nivel local.

A doua parte a întâlnirii se va derula sub formă de joc, „Vânătoarea de comori”, având ca scop fixarea cunoştinţelor despre schimbările climatice şi identificarea acţiunile care pot fi luate, atât la nivel individual cât şi local, pentru a reduce efectele acestui fenomen. Iniţiatorii evenimentului local consideră că implicarea tinerilor în activităţi de învăţare non-formală stimulează solidaritatea, creşte responsabilitatea şi creează valoare adăugată pentru societate şi individ.

Prin intermediul unui comunicat de presă alarmist, preşedintele PNL Galaţi, deputatul George Stângă atrage atenţia că "Schimbările climatice reprezintă cea mai mare ameninţare cu care ne confruntăm!". Codul Roşu de caniculă emis de ANM pentru Vestul ţării l-a agitat pe deputat şi consideră că "este un record în ceea ce priveşte rapiditatea cu care un asemenea cod a fost emis": "În aceste zile traversăm una dintre cele mai călduroase perioade din istorie. Deja a fost emis primul cod roşu de caniculă din această vară. Este un record în ceea ce priveşte rapiditatea cu care un asemenea cod a fost emis. Problema şi mai gravă este aceea că temperaturile ridicate din această perioadă continuă seceta pe care ţara noastră o traversează de luni bune. Culturile agricole sunt puse în pericol, iar în unele zone, inclusiv judeţul Galaţi, apa a fost raţionalizată - subiect relatat de Monitorul de Galaţi AICI!".

În calitatea sa de preşedinte al Comisiei pentru Mediu şi Echilibru Ecologic din Camera Deputaţilor, George Stângă menţionează că după caniculă vor veni furtuni şi dacă nu se vor lua măsuri acum, consecinţele vor fi dramatice: "Toate aceste lucruri sunt cauzate, în primul rând, de schimbările climatice. Ele nu sunt doar o problemă de mediu, ci reprezintă o ameninţare atotcuprinzătoare, pentru sănătate, pentru agricultură, pentru economie. Furtunile (pentru că după o perioadă lungă de caniculă apar şi aceste fenomene), temperaturile fluctuante, dar şi seceta sunt semne sumbre ale consecinţelor pe care schimbările climatice le au asupra planetei. Dacă nu vom lua măsuri, consecinţele vor fi dramatice. Pentru noi toţi principala provocare este aceea dacă vom avea curajul să acţionăm înainte de a fi prea târziu. Şi modul în care răspundem va avea un impact profund asupra lumii pe care o lăsăm în urmă nu doar pentru noi, ci pentru copiii noştri şi pentru nepoţii noştri".

Conştient că "nu vom ajunge la rezultatele dorite peste noapte", deputatul are speranţă: "Lumea se poate schimba!". "Mulţi vor spune că oamenii nu se vor schimba, că industria nu se va schimba. Eu consider contrariul! Lumea se poate schimba, poate fi mai prietenoasă cu mediul. Doar că trebuie să acţionăm acum. Însă, trebuie să fim sinceri cu noi: nu vom ajunge la rezultatele dorite peste noapte. Adevărul este că poluarea s-a acumulat în atmosfera noastră, pe teritoriul nostru de zeci de ani în urmă. Va dura mult timp până se stabilizează toate problemele ce afectează schimbările climatice. Aceasta este o luptă pe care România trebuie să o ducă, iar ea va solicita implicarea noastră, a tuturor. Vom avea nevoie de oameni de ştiinţă pentru a găsi noi soluţii. Vom avea nevoie de companii care să folosească tehnologii verzi. Vom avea nevoie de constructori care să pună bazele unei noi ere a energiei curate. Parlamentul, la rândul său, va trebui să creeze un cadru legislativ adaptat nevoilor societăţii noastre. Temperaturile din ultimele zile, precum şi prognozele sumbre cu privire la recolta din acest an, ar trebui să ne determine să arătăm că putem schimba lucrurile în bine făcând ceea ce trebuie, protejând mediul, reducând poluarea", a declarat George Stângă.

Deţinerea unui câine poate reduce stresul, anxietatea, depresia şi poate încuraja jocul şi exerciţiile fizice. O lume fără câini ar fi sumbră. Dar pe măsură ce temperaturile globale cresc, bunăstarea psiho-fizică a celui mai bun prieten al omului poate avea de suferit.
Potrivit Organizaţiei Meteorologice Mondiale, luna iulie a fost cea mai fierbinte de când a început înregistrarea temperaturilor, cu 140 de ani în urmă, iar organizaţiile mondiale de cruce roşie au declarat că problemele vor deveni mai grave pe măsură ce criza climatică continuă. O creştere a temperaturilor va continua să genereze catastrofe naturale precum furtuni sau secetă alternând cu precipitaţii abundente. Pe măsură ce dezastrele naturale se înrăutăţesc şi se răspândesc bolile, nu numai că oamenii vor suferi, dar şi câinii vor fi afectaţi semnificativ.
Pe măsură ce temperatura globală creşte, probabilitatea apariţiei stărilor patologice grave, dintre care unele foarte noi, necunoscute de medicină, creşte dramatic. Din această cauză, câinii nu vor mai putea sta singuri afară pentru perioade mai lungi. Va fi necesar ca proprietarii să schimbe stilul de viaţă a câinilor, cu complicaţii considerabile. Câinii au multă energie şi iubesc cu adevărat plimbările, dar riscurile precum epuizarea de la căldură şi labele afectate de la asfaltul fierbinte vor face grea ieşirea în afara casei.
Dezastrele naturale, cum ar fi inundaţiile, uraganele şi incendiile, prezintă, de asemenea, un risc special pentru animalele de companie, care sunt în pericol de a fi abandonate sau strămutate - indiferent de intenţiile proprietarului. Unii proprietari, din păcate, nu îşi aduc animalele de companie atunci când li se cere să evacueze, dar în multe cazuri pur şi simplu nu este timp pentru ca proprietarii să-şi scoată animalele din pericol atunci când dezastrele au loc brusc. Când uraganul Harvey a lovit oraşul Houston în 2017, sute de animale de companie au fost strămutate, iar unele au fost chiar abandonate.
Creşterea temperaturii medii globale va crea un teren de reproducere pentru paraziţi precum căpuşele şi ţânţarii. Mediile mai umede sunt perfecte pentru speciile invazive şi hematofage. Căpuşele se înmulţesc pe gazda lor şi pot răspândi boli precum Babesioza sau Bartoneloza canină, cu consecinţe grave pentru inimă şi ficat şi chiar moarte. Căpuşele nu numai că pot răspândi maladiile la câinele tău, dar pot “sări” să infecteze şi oamenii. Boala Lyme este răspândită la gazde prin căpuşe şi afectează frecvent câinii şi oamenii, cu inflamaţii la nivelul articulaţiilor, dureri, febră, pierderea poftei de mâncare şi în unele cazuri, probleme cardiace, renale şi nervoase.
În medii cu apa stagnantă, ţânţarii, stimulaţi de caldură, îşi pot depune ouăle, de obicei 100 de ouă la o pontă, iar numărul acestor dăunători creşte la nivel global. O muşcătură de la un ţânţar infectat poate determina câinele dvs. să aibă viermi ai inimii - o boală severă şi fatală care, potrivit societăţii “American Heartworm”, constă din apariţia de “viermi cu lungimea substanţială, care se localizează în inimă, plămâni şi vasele de sânge ale animalelor de companie, cauzând boli respiratorii severe, insuficienţă cardiacă şi leziuni ale altor organe esenţiale”.
Puricii, căpuşele şi viermii cardiaci nu mai sunt caracteristici doar în zonele calde şi în lunile de primăvară/vară. Schimbările climatice afectează habitatele faunei sălbatice şi lumea în care trăim, ceea ce înseamnă că afectează şi viaţa animalelor de companie.
Aşa-numitele “dezastre cu impact ridicat”, cum ar fi incendiile sau uraganele, sunt un exemplu perfect al modului în care animalele domestic au un destin mai tragic decât proprietarii lor. Altă dramă poate fi costul în creştere al cerealelor, care a dus la mai multe abandonuri de cai şi chiar foamete. De fapt, seceta şi costurile abrupte ale hranei pentru cai sunt aproape sigur cea mai mare forţă motrice din spatele tendinţei de a duce la caii spre abatorizare. Una din cele mai neaşteptate schimbări este asupra funcţiilor reproductive, populaţiile de pisici domestice suferind de o explozie demografică nemaîntâlnită până acum.
Atât efectele pe termen lung, cât şi pe termen scurt ale schimbărilor climatice vor însemna invariabil inclusiv migraţie umană pe măsură ce nivelul mării creşte, furtunile zdrobesc locuinţele şi oamenii sunt strămutaţi. După cum, din păcate, recunoaştem cu toţii, atunci când oamenii se mişcă, multe animale sunt lăsate în urmă. O masă din ce în ce mai tranzitorie de populaţie, nu este de bun augur pentru animalele de companie.

Experţii şi medicii avertizează că schimbările climatice au efecte directe şi indirecte asupra sănătăţii, relatează AFP, care prezintă în acest sens câteva date oferite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Între 2030 şi 2050, schimbările climatice ar putea antrena anual aproape 250.000 de decese în plus, dintre care circa 38.000 cauzate de expunerea la căldură a persoanelor în vârstă, 48.000 provocate de diaree, 60.000 ca urmare a paludismului şi 95.000 din cauza subnutriţiei copiilor, potrivit OMS. Costul efectelor negative directe asupra sănătăţii se situează între două şi patru miliarde de dolari pe an până în 2030, conform aceleiaşi organizaţii. În perioada de caniculă înregistrată în vara anului 2003 în Europa s-au înregistrat peste 70.000 de decese în plus. Dr. Patrice Halimi, secretar general al asociaţiei Santé Environnement France, consideră că nu se poate vorbi despre \"o cauză care antrenează o singură consecinţă\", ci despre \"un ansamblu de evenimente\" susceptibile de a afecta sănătatea. Este greu de măsurat \"partea exactă a încălzirii climei\" în ceea ce priveşte problemele de sănătate, afirmă Robert Barouki, specialist în această problematică în cadrul institutului francez Inserm (Institut national de la santé et de la recherche médicale). Totdeauna au existat canicule, \"dar frecvenţa şi intensitatea lor a crescut\". O expunere mai puternică la raze ultraviolete poate conduce la cancere de piele, mai spune acesta. Aceeaşi constatare pentru catastrofele naturale legate de fenomene meteorologice. Cu o triplare din anii \'60 şi până în prezent, catastrofele naturale au condus la o supramortalitate. \"În fiecare an, aceste catastrofe au provocat peste 60.000 de decese, în special în ţările în curs de dezvoltare\", estimează OMS. Temperaturile crescute favorizează de asemenea dezvoltarea unor plante ce provoacă alergii, cum este ambrozia, care ar urma să invadeze progresiv întreaga Europă cu o concentraţie de polen de patru ori mai mare până în anul 2050. \"Încălzirea climei favorizează răspândirea maladiilor infecţioase care depind de vectori precum ţânţarii\", explică Dr. Halimi. Schimbările climatice vor prelungi probabil sezonul de transmitere a anumitor maladii cu transmitere vectorială şi vor modifica răspândirea lor geografică, potrivit OMS. Clima exercită o puternică influenţă asupra paludismului. Transmis de ţânţarul anofel, paludismul ucide aproape 800.000 de persoane pe an, menţionează Organizaţia Mondială a Sănătăţii. \"Ţânţarii Aedes, vectori ai febrei dengue, sunt şi ei foarte sensibili la condiţiile meteorologice. Potrivit unor studii, două miliarde de persoane în plus ar putea fi expuse riscului de transmitere a febrei dengue până în anii 2080\", adaugă OMS. Încălzirea climei se află la originea unei creşteri a concentraţiilor de ozon, care afectează persoanele cu boli respiratorii cronice ca astmul. Totodată, contribuie la creşterea poluării cu particule fine prin intermediul incendiilor de pădure, care ar urma să se înmulţească şi să se întindă spre nord în anii următori, apreciază Bruno Housset, preşedinte al Federaţiei franceze de pneumologie. Aceste particule fine, care pot pătrunde adânc în aparatul respirator, pot favoriza cancerul pulmonar şi anumite maladii cardiovasculare, precum şi astmul. Aproximativ 300 de milioane de persoane suferă de astm, semnalează OMS, potrivit căreia creşterea temperaturilor ar urma să contribuie la creşterea mortalităţii legate de această patologie. 

Veşti bune pentru băutorii de vin: Organizaţia Internaţională a Viilor şi Vinurilor (International Organisation of Vine and Wine - OIV) a anunţat că plantaţiile de viţă de vie vor rezista, cel puţin pe termen scurt şi mediu, încălzirii globale, conform unui material publicat de Reuters.

Cultivatorii au început deja, în unele regiuni ale globului, să recolteze mai devreme viile şi să cultive unele soiuri de struguri mai rezistente la capriciile vremii, iar producătorii de vin au trecut la noi procese de vinificaţie pentru a face faţă schimbărilor climatice, decizii care au dat rezultate şi care plasează viitorul industriei vinurilor în afara grijilor imediate legate de modificările de climă. "Producătorii de vin din întreaga lume s-au adaptat schimbărilor iar planta de viţă de vie în sine are o capacitate de adaptare pe care nu o regăsim la nicio altă plantă", a declarat pentru Reuters directorul general al OIV, Jean-Marie Aurand. El a oferit exemplul insulei Lanzarote din arhipelagul Canarelor, unde viţa de vie creşte direct din lavă şi îşi obţine cea mai mare parte din necesarul de apă din roua de peste noapte. În China, mai mult de 80% din producţia de struguri este localizată în regiuni în care temperaturile pot scădea dincolo de -30 de grade Celsius în timpul iernii. Cultivatorii acoperă viile pentru a le proteja de îngheţ, până la venirea primăverii.

Alţi producători de vin apelează la alte modalităţi de vinificaţie. Spre exemplu Treasury Wine Estates Ltd, din Australia, testează o tehnologie pentru irigarea subterană a viilor şi îşi măreşte capacitatea de fermentare a strugurilor pentru a combate impactul schimbărilor climatice. "Te poţi adapta la schimbările climatice sau poţi să reacţionezi în consecinţă. Dispui de timp de reacţie dar trebuie să ştii ce se întâmplă", declara Stuart McNab, reprezentant al Treasury Wine Estates Ltd. la Summitul Reuters Global Climate Change de acum un an.

În pofida îngrijorărilor exprimate de mai mulţi producători de vin, în special a celor din celebra regiune franceză Champagne, Jean-Marie Aurand s-a declarat optimist cu privire la viitorul apropiat şi pe durată medie al acestei industrii. "Dispunem în prezent de alte tulpini de vie şi de alte tehnici de cultivare, aşa că nu-mi fac griji în această privinţă pe termen scurt şi mediu, dar acest lucru nu înseamnă că nu trebuie să ne punem deloc problema schimbărilor climatice", a mai susţinut el, precizând că este prea devreme pentru a putea lansa previziuni cu privire la situaţia viilor din anul 2050.

În ceea ce priveşte prezentul însă, OIV susţine că producţia mondială de vin a crescut cu 2% în 2015, ajungând la 275,7 milioane de hectolitri. Creşterea de 10% a producţiei italiene de vinuri înseamnă că Italia va redeveni cel mai mare producător mondial, poziţie pierdută în urmă cu un an în faţa Franţei din cauza condiţiilor meteorologice care au afectat producţia de struguri în Italia.

În ceea ce priveşte consumul de vin, OIV a prognozat pentru acest an un consum între 235,7 şi 248,8 milioane de hectolitri. În cursul anului trecut s-au consumat în jur de 240 milioane de hectolitri de vin. Spre deosebire de statele vest-europene unde se consumă mai puţin vin, consumul va creşte din nou în Statele Unite care au fost cel mai mare consumator mondial de vin în 2013.

Gazele cu efect de seră, care se află la originea schimbărilor climatice, au atins un nivel record de concentraţie în atmosferă în 2014, care a fost cel mai călduros an de când se fac înregistrări meteorologice pe Pământ, potrivit unui raport internaţional difuzat online joi de „American Meteorological Society” (AMS).

„Dioxidul de carbon, metanul şi protoxidul de azot, principalele gaze cu efect de seră eliberate în atmosferă, au atins recorduri de concentraţie în 2014”, se arată în documentul despre „Situaţia climei în 2014” (”State of the Climate in 2014”), scrie AFP, citând informaţii de pe pagina de internet a agenţiei americane pentru condiţiile oceanice şi atmosferice (NOAA).

„Europa a trecut prin cel mai călduros an de când se fac înregistrări, în circa 20 de ţări fiind doborâte recordurile precedente”, precizează raportul. „Africa a cunoscut şi ea temperaturi superioare mediei pe cea mai mare parte a teritoriului său, iar Australia şi-a depăşit, pentru al treilea an consecutiv, recordul de temperatură”, adaugă raportul. Mexicul a avut cel mai călduros an, în timp ce Argentina şi Uruguay au înregistrat al doilea an succesiv recorduri ale temperaturii medii anuale.

Singura regiune din lume unde s-au înregistrat anul trecut temperaturi mai mici decât media anuală a fost partea estică a Americii de Nord.

Şi oceanele au înregistrat anul trecut recorduri de temperatură. În privinţa nivelului global al mărilor, acesta a atins, „ca urmare a încălzirii oceanelor şi topirii gheţurilor”, un record în 2014, în creştere cu 6,7 centimetri faţă de media din 1993, an în care a început măsurarea prin sateliţi a nivelului oceanelor.

În total, 413 oameni de ştiinţă din 58 de ţări au contribuit la elaborarea acestui raport, bazat pe date provenind din centre de monitorizare a mediului. 

Lipsurile alimentare şi scăderea rezervelor de apă provocate de încălzirea climei riscă să ducă la mari migraţii de populaţie, dezorganizarea statelor şi să favorizeze terorismul, îndeosebi în Orientul Mijlociu şi Africa, avertizează experţi internaţionali citaţi de AFP.

Într-un raport intitulat „Schimbarea climatică, o evaluare a riscurilor”, oameni de ştiinţă, analişti politici şi experţi în riscuri financiare şi militare avansează un tablou sumbru al viitorului omenirii, supuse încălzirii climatice. Odată cu creşterea nivelului mărilor, suprafaţa zonelor de producţie agricolă şi de locuit se va restrânge, ceea ce ar urma să favorizeze conflictele, îndeosebi în regiunile deja instabile ca Orientul Mijlociu şi Africa.

Înregistrând o încălzire planetară medie de 0,8 grade Celsius de la revoluţia industrială, planeta se confruntă cu „mari probleme”, se arată în raport. „O schimbare climatică mai importantă va determina probabil imense riscuri pentru securitatea naţională şi internaţională” pentru că împuţinarea apei potabile şi a terenurilor cultivabile va deveni „sursă de conflict”.

Actuala problemă a refugiaţilor în Europa va părea nesemnificativă faţă de imensele mişcări de populaţie ce vor fi determinate de viitoarele dezastre climatice, arată experţii. „În anumite regiuni, migraţiile ar putea deveni mai degrabă o necesitate decât o opţiune şi ele se vor produce la o scară nemaivăzută până în prezent”, conform raportului. Astfel de situaţii ar putea destabiliza ţări care par astăzi solide, îndeosebi în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, avertizează specialiştii. Creşterea populaţiei din Africa sub-sahariană, cea mai afectată regiune din lume de probleme alimentare, va exacerba aceste probleme.

Schimbarea climatică va exercita o presiune destabilizatoare asupra mai multor regiuni şi ţări în acelaşi timp, va reduce capacităţile de intervenţie ale guvernelor şi va lăsa fără administraţie teritorii întregi. Acest vid de putere va favoriza apariţia unor grupuri teroriste, care vor recruta uşor adepţi din rândul populaţiei marginalizate şi sărăcite, se mai arată în raportul elaborat de peste 40 de experţi şi destinat să ajute guvernele în alegerile pe care le fac, încheie AFP.